Șoapte de stele...
Am ascultat în nopțile senine
Șoaptele stelelor de departe,
Sunete fermecate de destine
Care visează, în miez de noapte...
Printre praful de stele care cade
Șoaptele se-mprăștie ușor,
Și -nviorează zările fade
Cu sunete răvășite de dor...
Cerul se acoperă de lumină
Când stele încep să șoptească,
Se așterne liniștea deplină
Și natura pare să sărbătorească...
Simpt cum mirajul mă-nfășoară
Iar șoaptele mă fac ușor să plutesc,
În liniștea care totul înconjoară
Sunt fericită că pot să trăiesc...
Sunete ciudate în liniștea nopții
S-aud , de-ncerci să le deslușești
Întelegi și te lași în voia sorții
Fermecat de minunea că iubești...