CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  




Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Ediţia nr. 2553 din 27 decembrie 2017        Toate Articolele Autorului

Cristian Pădure, recenzie la colinde
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cristian Pădure este doctorand la Sorbona în limba romani, și ne-am întâlnit în Academia Română acum un an, cu prilejul lansării volumului de Cântece țigănești emendat de Julieta Rotaru. Am remarcat prietenia lui, de aceea îndrăznesc acum să corectez colindele traduse de domnia-sa în țigănește. Vorbind cu Cristian Pădure în țigănește, am observat că dumnealui nu este vorbitor nativ. Pentru că traducerile reprezintă semnul civilizației unui popor, observațiile mele, ca țigan vobitor nativ, la traducerile domnului Cristian Pădure, sper că vor fi înțelese pozitiv. Colindele trebuie să ajungă la inima oamenilor, și trebuie traduse în limba vernaculară. Noi, țiganii din România avem limbi vernaculare.  
  
În cartea Hristos se naște (culegere de colinde), traduse de dumnealui, profesor de romani, Cristian Pădure, sub coordonarea prof. Ioan Nilă, apărută la editura Gimnasium, sunt prezente următoarele erori de traducere grave:  
  
Domnule, dumneata ai auzit vreodată că Fiul lui Dumnezeu, Iisus să fi născut pe cineva? În toate Evangheliile Apocrife nu scrie asta! Apocrifele spun că Iisus avea o relație romantică cu Maria Magdalena. Domnule Cristian Pădure, dumneata ai auzit de pronumele reflexiv PES? Sunt convins! Și atunci de ce Doamne iartă-mă, ai scris la colinda "Ia sculați români plugari" că pruncul Iisus a dat naștere cuiva astăzi? Da, așa ai tradus! Ian citește:  
  
Ame anas e Devles/ E tiknes, e Devlores, so biandias avdives- Noi îl aducem pe Dumnezeu, pe cel mic, pe Dumnezeul Prunc care a născut astăzi!  
  
Măi frate, ai făcut un păcat pe care NIMENI în ISTORIA CREȘTINISMULUI nu l-a făcut. Toți demonii care i-au inspirat pe ereziarhii creștini (știi ce e ăla un ereziarh?), nu au avut ideea asta. Arie, episcopul eretic, a zis acum 1700 de ani că Iisus nu este Fiul lui Dumnezeu. Pentru această afirmație Arie a fost anatemizat și pedepsit de Dumnezeu. Prietene, du-te și pocăiește-te! La Dumnezeul lingviștilor din România! Corect este BIANDEAS-PES ADIVES! Nu "biandeas"! Iisus, Pruncul care s-a dat nouă în dar de Dumnezeu Tatăl, este PERFECT, este PUR. Ține minte, Cristi Pădure! Și eu, necredinciosul, CRED ÎN IISUS! El a fost unul din cei mai mari BĂRBAȚI care s-au născut pe fața pământului ăstuia păcătos. COLINDA ESTE TEXT TEOLOGIC. Dacă nu ai habar de teologie, NU MAI TRADU COLINDE în viața ta. Te faci vinovat de hulirea Duhului Sfânt. Iisus era PRUNC NEVINOVAT, atunci, la timpul mistic despre care colindul ne cântă.  
  
La colinda Pomul Crăciunului, versul "Și tace-apoi și-adoarme, când viscolele pier", domnul Pădure a folosit conjucția țigănească VI eronat, traducând: "Thaj acel vi sovel kana e balvala nasen". Orice țigan va folosi lângă vi, conjucția thaj: "thaj acel THAJ VI sovel". Și mere și flori din sân le cad. Domnul Pădure a tradus podia=sân. Nu! La sân se spune bărkh. Podia înseamnă POALE. Să traducem întreg versetul:  
  
Thai lokores bashen, phabaia, luludia PHEREN andar le podia- și latră încet, mere, flori UMPLU din poale.  
  
Știu, dumneata confunzi "bashavel" cu bashel. "Bashavel" înseamnă că un om cântă la instrument. De lătrat, "bashen"- latră doar câinii. Pentru cazul nostru era GILABEN, că doar e poezie, e colind, DOMNULE DOCTOR ÎN LINGVISTICĂ RRRROMĂ! Și H-ul în PHEREN înseamnă "ei, ele umplu". PEREN trebuia să scrieți...lulugia peren andar le BĂRKHAA. Nu din ciuciya-sâni.  
  
La celălalt verset, "florile dansează", khelen, nu khelel (pers. III, sg. prez), ci KHELEN- ei, ele dansează. Continuă eroarea imediat, urial- el, ea zboară. Nu URIAN- ele zboară. Ultimul vers, "Tu vino și te-nchină", ați tradus prin "tu kher trushul". Asta înseamnă "tu casă cruce"... Corect este "tu ker tukă trushul", nu "ker trushul", că asta ar însemna să construiască o cruce ascultătorul.  
  
Colinda "Ia sculați români plugari": bumbac nu este kez, cum ați tradus dumneavoastră, ci ush. Piatra este de gen masculin în țigănește. Dumneavoastră, fiind român, ați aplicat genul feminin, cel românesc, al subst. piatră: "barrori sumnakutni" - piatră nestemată. Nu, "barrori sumnakutni" înseamnă "grădină de aur". Corect este "kuchi barororo". Și la "florile dalbe", țiganii căldărari nu spun "luludia parne", cum traduceți dvs. de 20 de ori, ci se spune LULUDIA PARNIA. Pluralul pt feminin este IA: Le Roma- țiganii, le Romniaa- țigăncile. "Parne" este un plural masculin: le parne jiukle phiren kovrigentsa ande'l poria- câinii albi umblă cu covrigii-n cozi! Dvs nu ați mai tradus "Rusalim, a treia parte"...licență poetică? Vedeți domnule că sinonimul pentru kesh- mătase, este O PHANRO, nu E PHANRO. Trebuia phanrestar, nu phanratar.  
  
La colinda "Trei păstori" aveți următoarea greșeală: Și așa se sfătuiră: "thaj kadia phendine pen".O mică eroare, se spune PENGĂ. "Phendine pen" se traduce ei s-au spus pe ei singuri, s-au trădat.  
  
La colinda "Sorcova", versetul "să trăiți să-mbătrâniți", nu se spune phuriaren, că asta înseamnă să faci pe cineva bătrân, ci corect este TE PHURIOVEN, TE PHURION. Adică dacă spui "von phuriaren les", asta înseamnă că "ei îl îmbătrânesc pe el". La urarea din colindă trebuia să traduci simplu cu TE PHURION. Traducerea dumitale,TE PHURIARION, duce la presupunerea că gazda este îndemnată să-i îmbătrânească pe alții. Colinda nu ar mai fi răsplătită cu celebrii colaci din coada câinilor care aleargă fericiți pe câmpiile elizee. Nu renunțați deloc, vă dovediți tare ca piatra colidei românești, și puneți piatra tot la feminin, când săraca este ditamai pietroiul: Tare ca piatra -zorale sar I BAR? NU, v-am spus, O BAR! Traducerea titlului Sorcovei prin Luludi-floare este nefericită...Sorcova nu se traduce...este un fruct, conform dex-ului: ȘÓRCOVĂ ~e f. reg. Fructul șorcovului; dudă; agudă. /Din șorcov. Nu se zice drun la săgeată, ci IAR, din sanscritul SHIARA. Dacă erai rom căldărar, cum sunt eu, sau argintar, ți-ar fi făcut bunicul, în copilărie, cum îmi făcea mie, arc cu săgeți. Și învățai cum se zice la săgeată.  
  
La "Trei crai de la răsărit", să știi că craii au plecat cu gramatica bine învățată: E rasha teliardine, nu cum scrii matale: teliardea. El a plecat- teliardia, ei au plecat- teliardine. Observ că sunteți tenace, iarăși inserați un H în ker. V-am zis clar, "kher" însemană casă, iar "ker" înseamnă TU FĂ! Cu spațiu (locuibil) sau fără...Cred că fără.  
  
La "Steaua sus răsare", ați eclipsat chiar constelația Carul Mare. Domnule Pădure, traducerea dumitale, cu "E cerhai opre vazdel", nu înseamnă "steaua sus răsare", cum ați crede dumneavoastră, ci înseamnă STEAUA RIDICĂ SUS pe cineva..."Ca o taină mare" ați tradus prin "sar jekh baro puchipen" - ca o mare întrebare. Serios, nu v-a învățat Marcel Courthiade la Sorbona să spuneți "taină" în țăgănieșcie? Să știți că steaua nu luminează, dudiarel, cum ați tradus dvs., ci strafinel- strălucește. Vă mai informez respectuos că steaua nu dă informații despre oameni (le manushen phenel), ci le vestește: le manushengă phenel! Aveți o problemuță cu GĂ. Este secundul "gă" pe care-l omiteți. Gă-gă. Cu spațiu sau fără? De la tinerețe- e ternimatestar? Parcă ternimata înseamnă tinereți? Ternimastar! Pân-la bătrânețe, "ji k-o phurimaste"? Nu, traducerea este simplă JI PHURIMASTE.  
  
La "O, brad frumos", lipsește iarăși un GĂ: cialiol MANGĂ, nu "cialiol man". Dacă dvs spuneți "cialiol man" înseamnă că cineva vă place: "vo ciailiol man"- el mă place pe mine! "Oricând" se spune VERKANA.  
  
La colinda "Scoală gazdă din pătuț", iarăși încurcați genurile. Cuptorul țigănesc, O BOU, are articol masculin prin tradiție... Dumneata pui articolul feminin I BOU, și iarăși îl bagi pe H în ker-a face. Dacă e O BOU, să rămână O BOU. Eu am fost învățat să fac focul în O BOU de bunica mea. Referitor la etimologia armeană a cuvântului BOU, să știți că este ERONATĂ. BOV este prescurtarea din sanscritul PAVANA- cuptor. Și tot plural de masculin îl puneți și aici, parne- albe, deși pluralul de feminin de la lulughi văd că îl știți...deci, este LULUGHIA PARNIA TIKNIA, nu luludia parne tikne...  
  
La "Noapte de vis", ați tradus REAT SUNIKANO...iarăși confundați genurile.Noaptea este feminină, cu plete lungi, negre. Reat sunikani trebuia! Inimile veghează= ile jangaven, spun romii arli, iar noi am spune "ile bi-sute", nu oprune, cum traduceți dvs. Asta înseamnă inimi superioare. Inima lui Dumnezeu nu fură iubire, kamipen chorel, cum traduceți dvs., ci varsă iubire-SHIOREL. Dar, știu, așa zic ursarii.  
  
La colindul "Galbenă gutuie", pe care dvs o traduceți prin "sarambroli"- ca o pară, de care nimeni nu a auzit, deși romii gurbet spun la gutuie "dunia", vă precizez încă o dată că traducerea trebuie înțeleasă de romii inculți. Iar romii inculți nu spune "mire daian nas lan dori rupeski". Asta înseamnă "mamele mele nu avea sfoară argintie". Ați pus acel N după "dai"- mamă.. N-ul este semnul pluralului, și "daian" înseamnă " pe mame". "Mirea deia", sau "mânraa deiaa", așa este corect.  
  
Traducerea titlului colindei "Coborât-a coborât" prin Teliovdia, este îndoielnică. Toți romii spun "hhulistea" sau "hhulileas".  
  
La "Domnuleț și domn din cer", în loc de genitiv, Crăciunoski, puneți ablativul Krăciunostar. Și mai grav decât toate, din nou încurcați genurile. Luați genul românesc al substantivului pământ, deși la "Noapte de vis" se pare că scrieți "pi phuv"-pe pământ. Observați că este forma prescurtată de la PE I PHUV. Încep să mă îndoiesc că traducerea este doar a dumitale.  
  
Domnule Cristian Pădure, în Academia Română noi doi am avut o discuție. Dvs sunteți de accord cu Marcel Courthiade și școala lui, care declară că limba romani nu s-a format în India. Sunt bucuros să vă informez că genul substantivelor țigănești respectă cu sfințenie genul substantivelor hinduse. În limba hindi, la pământ se spune BHUMI...și are genul feminin, ca în limba țigănească. Și pani-apă, deși are terminație feminină, este de genul masculin și în hindi, dar și în romani. Mai citiți.  
  
La articolul ABC-ul despre limba romani, admirabil scris de altfel, ați făcut unele mici erori. Iată-le:  
  
  1. Limba romani NU este indo-europeană, ci INDO-ARIANĂ pt că s-a născut așa cum o vorbim astăzi, în India, numită și Arya-Vrata, țara arienilor.
  2. Dumneata spui "începutul proto-romani-ului". Păi și limba română este de gen feminin. Trebuia "începutul limbii proto-romani", că romani este feminin, nu masculin.
  3. Matras greșește, există limba romani în India.
  4. Nu există vreo limbă romani canonizată. Dacă există, te rog să ne arăți canonul, și cine are autoritatea să-l facă.
  5. Nu pricep ce are sociologul Vasile Burtea cu limba romani. Domnul Burtea nu știe limba.
Ai îndrăzneala să negi fapte reale: "Impărțirea comunităților rrome în branșe profesionale, și, ca în orice branșă profesională, există și un vocabular de specialitate. Insă nu acest vocabular de specialitate face diferența între idiomuri, deși e demn de luat în calcul, ci conservatorismul comunităților aparținând fiecărei branșe profesionale în raport cu celelalte, ceea ce a condus la o dezvoltare în paralel a fiecărui vernacular din fiecare branșă profesională (vezi Matras 2013: 208) și (Burtea 2002)."  
  
Această afirmație a dumitale este o eroare intenționată! Dialectele romilor nu sunt deosebite prin limbajul de specialitate referitor la unelte, ci chiar prin dialectele diferite! Fiecare trib are modul lui de pronunție la 80 la sută din cuvinte și gramatică! Nu mai du în eroare comunitatea științifică ne-romă. De altfel, după această afirmație te contrazici singur, detaliind diferențele de pronunție dintre dialecte, cu exemple clare.  
  
 
  
În speranța că ați interpretat corect stufoasa mea scriere, scuzați domnule încrengăturile verbului meu sărac.  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Cristian Pădure, recenzie la colinde / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2553, Anul VII, 27 decembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!