CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  




Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016        Toate Articolele Autorului

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În atenţia doamnei Delia Grigore şi a domnului Cristian Pădure  
 
Salutăm apariţia cărţii "Poveşti în graiurile romilor". Recenzia de faţă reprezintă poziţia oficială a limbii romani aşa cum este ea vorbită în cadrul comunităţii de căldărari din judeţul Caraş-Severin.  
 
În cadrul volumului în cauză, domnul Cristian Pădure ne surprinde cu articolul "Varietăţile limbii romani". Articolul se doreşte a fi unul reconciliator în ceea ce priveşte clasificările dialectelor rome, aşa cum sunt ele văzute şi dogmatizate de Marcel Courthiade (ne-rom), profesor la INALCO Paris-Sorbona, şi Yaron Matras (ne-rom) , profesor la Manchester University.  
 
Domnul Courthiade dogmatizează că cele mai vechi forme de romani sunt cele de tipul Arli, Ursari, Spoitori, iar cele mai noi, cele de tipul dialectului Căldărarilor, Lovari şi Gabor. Domnia sa îşi fundamentează teza pe clasificarea unor sunete ale unor cuvinte rome alese aleatoriu. În articolul domnlui Cristian Pădure, exemplele pentru formele cele mai vechi sunt variantele conjugărilor verbului "a fi", persoana I-a sg: siom, siniom, isiniom, hom, hium. Iar dialectele mai noi sunt de tipul: sem, isinem, sim, sîm.  
 
Ceea ce lipseşte acestei clasificări este tocmai punctul de referinţă. Adică mai pe înţelesul ţiganilor fără prea multă şcoală, ca să hotărăsc dacă Marceluş, fiul lui Marcel de pildă, este cu adevărat fiul lui, trebuie să îl comparăm cu cel mai vechi în ani. În cazul nostru, Marcel este clar tatăl lui Marceluş doar dacă seamănă.  
 
Teoriei isogloselor, cea aplicată de Marcel Courthiade la dialectele limbii romani, îi lipseşte comparaţia cu limbile indiene. Se consideră eronat că dialectele rome au dobândit aceste transformări în afara Indiei, adică în Europa. În cele ce urmează, voi arăta cu exemple din limbile indiene că dialectele rome NU SUFERĂ IERARHIZARE, pt. că au dobândit formele actuale în INTERIORUL Indiei. Asigur cititorul că pot da MII de astfel de exemple comparative, pentru că eu de 25 de ani compar toate cele 30 de limbi indiene (cu peste 300 de dialecte!), cu limba romani.  
 
Limba sanscrită(peste 5000 de ani vechime):  
 
Aham asmi- eu sunt  
 
Limba romani căldărărească:  
 
Me sim- se observă permutarea sanscritului "asmi" în "sim".  
 
Limba Urdu/Hindi ( 1000 de ani vechime) Me hum-eu sunt.  
 
Limba romani carpatini, gabori... Me hum/hom/hium-eu sunt.  
 
Se observă că CEL MAI VECHI DIALECT ar fi cel căldărăresc (me sim-eu sunt), deoarece este mai apropiat de sanscrită, nu cel carpatin, care este mai nou, fiind apropiat de hindusa modernă. Dar aceasta este doar o capcană a glotocronologiei. În care noi nu vom persista.  
 
În limbile indiene," s" şi "h" sunt interschimbabile, fapt binecunoscut domnului Yaron Matras(1). Observăm că sanscritul "asmi" este sursa variantei dialectale rome "sim" şi "hium", iar hindusul "hum", este sursa ţigănescului "hom". Bineînţeles că hindusul "hom" este mai vechi de 1000 de ani, şi o pot şi DEMONstra, într-un alt articol. Recomand lecturarea articolului domnului Matras, "S/H alternation in Romani: an historical and functional interpretation", în care este genial demonstrat că încă din India, S și H, sunt interschimbabile.  
 
Pentru exemplul secundar, domnul Marcel Courthiade a ales variantele articolului hotărât pt. plural, masculin şi feminin, "O(L)" ,"(L)E" şi Ă(L). Cititorul a observat, desigur că noi l-am pus în paranteze pe "L" în cele trei variante. Ceea ce domnul Marcel Courthaide a omis este tocmai acest fapt. Sub imperiul teoriei isogloselor, lingviştii ţiganologi consideră că doar dialectele de strat I, adică Arli şi Ursari, folosesc articolul hotărât pentru plural O. Domniile lor nefiind romi, nu cunosc că şi romii căldărari folosesc acest articol!  
 
Romani Kakaviari (cădărari)  
 
Kana aves amende – Când vii la noi?  
 
Karing OL panj (ceasuri) - Pe la orele 5.  
 
Articolul hotărât OL este folosit pentru a exprima pluralul românesc "orele 5". Deobicei romii nu mai adaugă românescul "ceasuri", el fiind exprimat prin articolul hotărât pt. plural, OL. Vorbim deci de o calchiere. Ceea ce Arli, Spoitorii şi Ursarii au făcut când folosesc ERONAT articolul OL, este că l-au prescurtat în O. Acest O este folosit în toate dialectele pentru a articula substantivele masculine la singular, iar articolul I/E este adăugat în faţa substantivelor feminine iarăși pentru a le articula:  
 
Mursh- bărbat/ O murş- bărbatul.  
 
Jiuvli-femeie/ E jiuvli - femeia.  
 
În cazul dialectelor de tip Arli, vorbitorii moderni îi induc în eroare pe romii Căldărari aplicând varianta prescurtată a articolului OL, adică în loc de OL, ei spun O, şi pt. masculin, şi pt feminin! Am ales să pun semnul exclamării pt. că O este și pronume personal, fiind prescurtarea lui Vo-"el".  
 
În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aştepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană şi EL în căldărărească, aşa cum am spus mai sus. Vă închipuiţi dispreţul unui căldărar care aude o asemenea enormitate. Şi totul din cauza lipsei lui L! Pe de altă parte, unele dialecte rome folosesc o altă prescurtare a art. hot. LE, adică E! Ceea ce duce la o confuzie deopotrivă amuzantă, dar şi nedorită. Exemplul cel mai la îndemână ar fi construcţia Arli:  
 
E manushesko- al omului.  
 
În acest caz, art. hot. E, anulează genul subtantivului masculin manush, care este dat de terminaţia ESKO, deoarece articolul E este feminin şi nu-şi are locul în această construcţie, căldărarii folosind pentru oblicul acestei declinări, un articol special feminin, pe LA. Atunci construcţia ar suna:  
 
La manushniako- al femeii.  
 
Varianta Arli, "e manushesko", produce hilaritate, pt.că un căldărar l-ar decodifica drept EA AL BĂRBATULUI. Un TOTAL nonsens!  
 
Deasemenea, doamna Delia Grigore, semnatara prefaţei cărţii în cauză (pag. 11), foloseşte articolul corupt E, într-o construcţie în care adjectivul primeşte o inflexiune incorectă masculină, decât substantivul declinat, căruia doamna Delia îi aplică inflexiunea feminină corectă de altfel. Iată construcţia doamnei doctor în antropologie romă, Delia Grigore, vorbitoare ne-nativă de limba romani (redăm în grafie proprie, nu în alfabetul de la Varşovia):  
 
"Kana e rroma paramiciaren mashkar lende," mashkar amende, e romende", sar phenel pe E ROMANE CHIBIATE."  
 
Cum AR trebui să înţeleagă textul un rom nativ:  
 
"Când romii povestesc între ei, "între noi, ţiganii", cum se spune în limba romani."  
 
Cum înţelege în realitate un rom nativ:  
 
"Când romii (???) între ei, între noi, EA, ţiganii la ei, cum se spune EA ţigănesc în limbă."  
 
Dacă dumneavoastră, cititori români aţi înţeles ceva, apoi tot atât a înţeles şi un țigan căldărar.  
 
Analiza construcţiei:  
 
Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii spun poveşti. "Maskhar lende" este incorect, pt. că romii folosesc pronumele reflexiv "pende", corect ar fi "mashkar pende"- "între ei înşişi".  
 
Expresia " mashkar amende, e romende", nu are sens definitiv din cauza lipsei lui L din art. hot. E, care astfel devine art. hotărât feminin, deși el ar trebui să fie masculin. L-ul lipsește bată-l vina!  
 
Următoarea greşeală de acord a doamnei Delia Grigore, profesoară la catedra de romani a Universităţii Bucureşti, este explicabilă , pt. că dumneaei nu este vorbitoare nativă. Iat-o:  
 
"sar phenel pe E ROMANE CHIBIATE"-" cum se spune EA ţigănesc limbă la."  
 
Este traducerea FIDELĂ a construcţiei doamnei profesoare Delia Grigore. Corect ar fi fost:  
 
"Sar phenel pe ande e romani chib."- "Cum se spune în limba romani."  
 
"Sar phenel pe romania chibiate."-"Cum se spune în limba romani" (deşi postpoziţe, TE are valoare de ÎN)  
 
"Sar phenel pe ande romania chibiate." -"Cum se spune în limba romani . "  
 
Cele trei variante enumerate mai sus sunt toate în uz între căldărari. Ultimul exemplu, deşi neacceptat la catedra de romani a domnului Gheorghe Sarău, este corect pt. că toţi romii îl folosesc. Construcţia postpoziţianolă inflexionată "iaTE" ţine locul articolului hotărât E din primul exemplu, "Sar phenel pe ande E romani chib". De ce? Pt. că EA/IA este inflexiunea care se adaugă substantivelor feminine pentru a le acorda cu declinarea unui adjectiv feminin . În cazul nostru, adjectivul este inflexionat eronat ca masculin(romané), acesta trebuia să primească inflexiunea feminină EA:  
 
"Romanea chibiate."  
 
Doar dacă substantivul chib-limba, ar fi fost de gen masculin ar fi putut primi adjectivul "roman" inflexiunea "e", şi atunci ar fi fost "ROMANE CHIBESTE"- "ÎN LIMBUL ROMANI", pentru că inflexiunea masculină E, cere inflexiunea ES la declinare. Dar cum limba este mică şi rea, şi neapărat este apanajul femeilor, atunci şi gîndirea antropomorfică a primilor romi, indo-europeni şi ei, au antropomorfizat limba cu gen feminin. Cam complex într-adevăr, dar dacă-i bal, bal să fie!  
 
Dacă un cititor rom nativ ar parcurge textul în cauză, ar fi dezorientat, pt. că ar citi în două feluri expresia "romane chibiate":  
 
1-la limbile ţigănească.  
 
2- ea, ţigăneşti la limbă.  
 
Acest lucru ar fi remediat dacă s-ar fi aplicat inflexiunea IA după adjectivul "roman", pentru că construcţia locativă "chibiate" conţine inflexiunea feminină IA, deci cere ca şi adjectivul să primească inflexiune feminină, nu masculină, aşa cum eronat a procedat doamna profesoară Delia Grigore. Corect ar fi:  
 
"Romania chibiate."  
 
Sperăm ca doamna doctor Delia Grigore să nu înţeleagă greşit scopul articolului nostru. Este scuzabilă eroarea dânsei, din moment ce dumneaei nu este vorbitoare nativă.  
 
Concluzie finală:  
 
Supriza domnului Courthiade este tocmai folosirea acestui articol "OL" la căldărarii din Caraş-Severin. În acest moment, tot eşafodajul elegant al domnului Marcel Courthaide este destrămat. De ce? Pentru că dumnealui consideră că doar dialectele declarate de domnia sa mai vechi (cf. teoriei isogloselor) îl folosesc pe acest "OL". Iată că cercetarea limbii romani nu se face de la înălţimea catedrei din Paris, Sorbona, ci amestecându-se cu noi, plebea fără doctorate,dar posedând cea mai înaltă calificare în limba romani, aceea a moştenirii genetice. Dacă romii căldărari folosesc articolul "OL", atunci şi Căldărărească este la fel de veche ca şi dialectul Arli, fiind deci de rang ÎNTÂI. Dacă luăm în calcul că toate dialectele rome folosesc articolele hotărâte greceşti O şi I, atunci TOATE dialectele rome sunt de grad TREI, adică mai noi, inclusiv Arli cade în categoria a treia. Domnul Marcel Courthiade a dogmatizat că dialectul căldărarilor este cel mai nou, pt. că foloseşte sufixul grecesc –imos. Dar Arli, declarat de Courthiade cel mai vechi dialect rom, foloseşte la fel de intens articolele greceşti O şi I, ca şi dialectul căldărăresc. Cu ce este mai prejos sufixul grecesc –imos decât articolele greceşti O şi I? Cu alte cuvinte, TOATE dialectele sunt egale, şi nu au suferit transformările care le particularizează în Europa, ci în India. În curînd voi demonstra că sufixul –imos nu este doar grecesc, ci şi indian.  
 
În loc să trateze limba ca pe un continuum lingvistic, încercând s-o compare cu dialectele indiene, domniile lor presupun eronat, necunoscând suficient limba.  
 
Sper că temeinica înţelegere a istoriei limbilor indiene şi a limbii romani ţine loc de doctorat semnatarului acestui articol critic, dar constructiv.  
 
Bibliografie:  
 
1-Yaron Matras, S/H alternation in Romani: an historical and functional interpretation, in Grazer Linguistische Studien 51 (Frühjahr 1999)  
 
Adrian-Nicolae Furtună, Maria Luiya Medeleanu, Daniel Samuel Petrilă, "Poveşti în graiurile romilor ", Dykhta Publishing House, ISBN 978-606-94097-1-8, Bucureşti, 2016. Carte publicată cu ajutor financiar al Departamentului pentru Relaţii intertenice din cadrul Guvernului României.  
 
Referinţă Bibliografică:
Poveşti în graiurile romilor , sau recenzie constructiv-revelatoare. / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2147, Anul VI, 16 noiembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!