CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





GUSTUL AMAR AL LUMII DE AZI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Am încercat să respect un pact - acela de a ispiti în oameni ideea că nu au de pierdut, ci de câștigat dacă trăiesc în adevărul propriei vieți. Însă omul nu poate închide ochii la nedreptățile vieții: unele venite de la Dumnezeu, altele de la oameni.  
  
În haosul de neînțeles al vieții, în lipsa ei de logică și de finalitate, arta reprezintă o justificare a ceea ce se cheamă creatura dotată cu judecată și cu certitudinea morții. Dacă arta modernă a avut orgoliul de a se defini ca instrument de cunoaștere metafizică, „o religie fără obligativitate”, suprema formă de acces spre transcendență, postmodernismul redefinește, cu mai multă modestie, teritoriul, mijloacele și funcțiile artei ancorându-se în divertisment, utilitar, ambiental. Literatura de azi nu mai este trăită și nici creată demiurgic, ci este înscenată în mod ludic, fără tragism și fără inocență de către scriitor „de meserie”, care stăpânește perfect cunoștinte, materiale și tehnici de lucru. Opera este „coborâtă în stradă”, în realitatea cotidiană înregistrând biografia omului comun, adevărurile vieții de toate zilele, colocvialitatea vorbirii, anonimatul existenței, normalitatea stărilor și a reacțiilor, revolta morală, atitudinea civică și directețea rostirii.  
  
Pe această linie se înscrie și volumul de proze scurte SCHIȚE ȘI REPORTAJE aparținând scriitorului Marian Malciu prin care face o radiografie a societății românești din ultimii 30 de ani, nu fără întoarcere în timp. Autorul cultivă schița și reportajul în texte ce aduc în prim-plan momentul social și politic actual cu problemele acute ale epocii: parvenitismul deșănțat al politicienilor, meschinăria, ipocrizia și agramatismul conducătorilor noștri, lipsa lor de respect pentru lege, om și muncă, hoția, disprețul față de popor.  
  
Scrierile sale încorporează realul sub forma fragmentată și comentată, autorul inserându-se în concretul lumii ca fin observator al lumii înconjurătoare recurgând la ironie, la comic și umor tolerant.  
  
Prozatorul creează o remarcabilă galerie de tipuri subliniind stupiditatea unei lumi “negre” și lipsite de înțelegere. Personajele sunt oameni de felurite ocupații: foști parlamentari (Nea Grigore, conu Costache), “un biet contabil” (dl. Costică), polițiști, magistrați, oameni simpli, (femei și bărbați), încornoratul, adulterina, amantul, copiii, toate reprezentative pentru situațiile create în opere, pentru timpul și locul în care trăiesc și pentru statutul lor intelectual, social și civic.  
  
De fapt, autorul descrie caractere cu psihologii stabile, definitiv fixate, puține fiind momentele de metamorfoză interioară, mergându-se în direcția creării de fiziologii a lui C. Negruzzi, V. Alecsandri, Kogalniceanu prin relatarea unor împrejurări comice, ridicole și cinice (Nea Grigore, Safta Florica, conu Costache, Vlădescu Dumitru).  
  
Îmbinând imaginarul cu realitatea obiectivă, oralitatea lejeră a exprimării fiind împinsă până la familiaritatea expresiei, prozele domnului Malciu au în centrul lor omul supus timpului și istoriei ce lasă urme adânci. Schița „Cu gândul la ziua de mâine” are ca personaj principal pe „Nea Grigore”, cum îi spune autorul, ce traversează două epoci marcate de sintagmele „Toașu Grigore!” și „Domnule lider de partid!”, simboluri ale comunismului și democrației, un tip pe care sistemul îl degradează, un robot care ține ședințe inutile în postura de șef. Acesta dorește să fie ascultat și să i se supună subalternii în calitatea lui de activist de partid și apoi de deputat, gândul lui obsesiv fiind „la ziua de mâine”.  
  
- „Aderare? Europa? Integrare? a strigat domnul deputat Grigore din adâncul rărunchilor. Păi, cum și când, măi băiețică, dacă au fost atâtea ședințe pentru obținerea privilegiilor și fixarea pensiilor? De unde timp disponibil și pentru legile integrării? Vrei să pierdem sporurile alea care ne țin în viață?”  
  
Politicianul fără cultură și educație, corupt, apare și în lucrările: „La spovedit”, „Pe cine să votez eu, dom'le?”, „Vreme grea și vremuri grele” în care se nasc adevărate dezbateri de idei, atitudini și opinii, conu Costache și domnul Costică dialogând viu si dinamic despre spovedanie, biserică, politică actuală, DNA cu situația „doamnei de fier”, legile justiției. Impresionează oralitatea și naturalețea stilului, scriitorul având darul de a nota vorbirea francă, „fără perdea” uneori a personajelor, situându-se în descendența lui Ion Creangă și I.L. Caragiale care au dat norma evocării vorbirii veridice și naturale: „Tii, drace! Bine mai mișcă labele cu furculița si cuțitul... Eu nu am reușit. Și care-i buba? Sănătos să fiu eu!”. Cei doi pensionari care se întâlnesc periodic la „Carul cu bere” și nu numai, își dezvăluie caracterele prin contrastul izbitor de comportament, de cultură și atitudine umană, autorul creând situații comice și jenante. Conu Costache se enervează și pleacă de la restaurant fără să-și achite nota de plată: „Ce vremuri grele!... Nici să mai privești o femeie frumoasă, nici s-o mai atingi așa în treacăt...”  
  
Schița „Actori fără valoare” vorbește despre guvernanți și parlamentari numiți de autor, pe drept cuvânt „actorii lipsiți de valoare care ne mănâncă speranța și sufletul... Adunătură catapultată pe scena politică de azi” în antiteză cu „actorii buni și foarte buni” de pe timpul când conu Costache era parlamentar. Prin vocea actorului de la teatrul din Iași, Virgil Badea, scriitorul definește politica în stil caragialian: „Nu agreez politica. E murdară, este curvă, dacă-mi permiteți să-i zic așa”.  
  
Lucrările „Divorț”, „D'ale bisericii”, „Ce-i cu Dragobetele ăsta, bre?” scot în evidență înfruntările de opinii pe diverse teme (căsătoria tradițională și cea dintre ființe de același sex, miturile noastre populare, casnicia), protagoniștii fiind oameni obișnuiți dar și cultivați (domnul Costică, actorul Virgil Badea).  
  
Tabloul divorțului din timpul procesului susținut la Judecatorie introduce cititorul în lumea magistraților – grefierul Florin Cocora și judecătorul Vasile Diaconu superaglomerați de dosare și care sunt surprinși de situația comică în care apar cei doi soți: Safta Vasile și S. Florica, bărbatul dorind despărțirea de soție, iar femeia spunând că nu are bărbat de lăsat. Intervin martorii, iar prietenul soțului, Vlădescu Dumitru, declară că nu știe prea multe despre viața cuplului din acțiune, dar mărturisește că a trăit cu pârâta 4 ani și că ar vrea să continue relația. Lumea din sală se trezește la realitate, zâmbește discret la început, apoi râde spumos, iar instanța de judecată, șocată și ea de poziția martorului, continuă soluționarea dosarului. Schița scoate în evidență degradarea relațiilor familiale, în timp, și înstrăinarea soților dar și a părinților față de copii și invers, problemă foarte actuală.  
  
Subiectul în sine al fiecăreia dintre scrieri pornește de la fapte adevărate, întâmplări frecvente în viața și munca oamenilor, narate exact, aproape nud, fără niciun spor de imaginație (vezi: „Știri gen... divide et impera”, „D'ale Poliției-instructaj”, „O zi plină de contradicții”), prozele respective apropiindu-se de reportaj, deoarece descriu atmosfera din instituțiile statului nostru – poliție, jandarmerie, guvern, parlament, în mod veridic.  
  
Invenția apare însă la alte paliere ale textului și anume în patetismul viziunii și incandescența ideii încorporate în personaje, simboluri, stil (în sens larg de limbaj, structură compozițională). Autorul nu are o atitudine ostentativă față de lumea descrisă și nici față de limbaj; în plus, viziunea fundamental realistă dobândește o coloratură specială – relatarea rămâne obiectivă, însă cu inserții ale naratorului, figurile și situațiile căpătând o proiecție simbolică.  
  
Prozele din acest volum devin fresca unei epoci, dominate de cunoscute crize pe care trecerea la democrație le-a dezvăluit mai mult și le-a adâncit.  
  
Nu pot încheia studiul acesta decât cu întrebarea: De ce nu pot, să nu știu, de ce nu pot, să n-aud. În ce constă rostul zilei și prețul de-a ți-o trece?  
  
 
  
Autor,  
  
Prof. Margareta Chirițoiu  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
GUSTUL AMAR AL LUMII DE AZI / Marian Malciu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2956, Anul IX, 03 februarie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Malciu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!