CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Ecouri >  





PREMIERĂ ABSOLUTĂ LA SLATINA, OLT
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nu cu prea mult timp în urmă, în anul trecut, mai precis în Ediția 1961 din 14 mai 2016, vă prezentam un text care avea să devină o modestă postfață la cartea intitulată VINDECĂTORUL DE PROȘTI, scrisă și publicată de Nicolaie Tony Dincă. Purta un titlu dorit să atragă atenția, deși poate că părea pretențios la acel moment. Este vorba de UMORUL LA EL ACASĂ. Sper să vă amintiți. A fost publicat în această primitoare și bogată revistă, Confluențe Literare, la data menționată mai sus.  
  
Nimic deosebit până aici, dar e cazul să amintesc cititorilor că această carte a domnului Nicolaie Dincă, ”această culegere, mai exact, de întâmplări aproape decameronești”, precum o numea în prefața sa – ZOOLOGICON - domnul Cornel Udrea, poate să reprezinte și o sursă pentru un scenariu cinematografic, pentru că personajele sunt vii, au putere de convingere și țin cititorul lângă aceste locuri, lângă acești oameni.” Pe de altă parte, subsemnatul menționa în postfață: ”În plus, rețin atenția prin a sublinia că o parte din textele cuprinse în culegerea de povestiri umoristice VINDECĂTORUL DE PROȘTI, ar putea fi puse în scenă, având succesul asigurat. Bunăoară, ”Vindecătorul de proști”, ”Amicul meu ziarist”, ”N-o să-ți vină să crezi” și ”Vama oltenească”, pot urma altei piese (Nuntă încurcată”, inspirată din altă întâmplare adevărată), care a fost savurată de publicul din mediul rural, dar și de cel din orașele care nu s-au rupt definitiv de viața satului.” Nu știu dacă și cât anume l-a influențat pe autor opinia mea...  
  
Cert este faptul că în ziua de joi, 19 octombrie 2017, Asociația Culturală OLT-ARTIS Slatina a prezentat piesa de teatru VINDECĂTORUL DE PROȘTI - în premieră absolută - în sala de spectacole a Centrului Cultural Slatina.  
  
Puteam eu refuza invitația? Doamne ferește!  
  
Prezent în sală, în afara faptului că am avut bucuria să reîntâlnesc mai mulți prieteni și să îmbrățișez la finalul spectacolului grupul de actori care au evoluat pe scenă, felicitându-i din toată inima, am plăcerea să vă semnalez câteva aspecte reținute la fața locului.  
  
- Sala de spectacole a fost ocupată la capacitate, cu mențiunea că minorii de până la 14 ani nu au avut acces la spectacol. Era o comedie ”aproape absurdă”, deci se justifică parțial această interdicție, dar și total prin aceea că textul pus în scenă cuprinde și unele replici cu un caracter cvasi-vulgar. Personal cred că ar fi fost doar convingerea unor ”pudibonzi de ocazie, care vor critica vehement și cu tărie proletară” acest aspect pe care autorul textului, Tony Nicolaie Dincă, regizor și actor în același timp, l-a susținut cu tărie și l-am înțeles deplin, deși trebuie să amintesc că ”strada” oferă zilnic și la orice oră, chiar în spații publice, destule mostre de cuvinte și expresii vulgare...  
  
- Noutatea absolută, sesizată încă din primul act al comediei, constă în aceea că autorul Nicolaie Dincă, regizor și actor – a introdus un personaj inexistent în textul publicat în carte: asistenta Doctorului, adică a Vindecătorului de proști. S-a remarcat în acest rol doamna prof. Eugenia Ionela Mateșică – președinta Asociației Culturale OLT-ARTIS Slatina - prin seninătate, calm, stăpânire de sine și maniera elegantă de refuz a unor anumite avansuri încercate de către acest ”renumit” Vindecător de proști, care ajunsese să trateze de această maladie oameni din tot județul și nu numai...  
  
- O altă remarcă demnă de reținut este aceea că autorul textului a operat câteva noutăți în expresiile vechi, în sensul că a îmbunătățit ori a introdus unele fraze haioase, replici menite să accentueze ridiculul existent în atitudinea și caracterul unor personaje. În acest sens, domnul Nicolaie Dincă aprecia: ”Mă rezum doar la a aduce în fața dumneavoastră o satiră a timpurilor noastre, a apucăturilor uneori ilare, alteori hidoase ale unora dintre contemporanii noștri, stări și trăsături de caracter pe care, pe alocuri, le-am îngroșat și le-am zugrăvit în culori aprinse, sidefii, excesive, care sar în ochi, cu intenția de a le face incisive în mintea dumneavoastră. Am vrut - și mi-am propus în acest sens – ca în spatele râsului, pe care îl vor provoca, să lase și o dâră de tristețe, de frondă, de indignare până la urmă, o dorință de a ne mobiliza cu toții într-o mișcare mai de amploare, împărțită către fiecare spectator în parte, mișcare plecată din interiorul ființei fiecăruia, care să-l mobilizeze în scopul de a găsi în viața cotidiană exemplare asemănătoare cu acelea pe care le veți vedea evoluând pe scenă și, identificându-le, să încercați să le îndreptați comportamentul, fiecare după puterile sale. Cred cu tărie că numai un efort comun în acest sens poate ajuta întreaga societate să se primenească, să se purifice.”  
  
- Pe de altă parte, mă simt obligat să evidențiez abilitatea regizorului în alegerea actorilor pentru anumite roluri. Presupun că își cunoște perfect colegii de scenă și ar fi firesc să fie așa după ce au avut mai multe evenimente de acest fel. Le cunoaște caracterul și personalitatea, adică felul de a fi al fiecăruia și, în baza acestor caracteristici, capacitatea de a înțelege personajul, de a înțelege și a intra perfect în felul de a gândi și de a se manifesta al acestuia, exact așa cum a dorit autorul scenariului să existe și să se exprime. Aș putea rezuma că a repartizat rolurile în funcție de aptitudinile artistice ale actorilor, de capacitatea de concentrare și forța lor de exprimare, astfel încât să poată asigura un excelent joc de scenă. Cred că în alegerea făcută, autorul scenariului a ținut seamă de compatibilitatea, dacă vreți, existentă între personaje și actori. Când a scris textul și a dat nume personajelor sale, s-a gândit la componența trupei pe care o are la dispoziție, astfel că ”... nume alese parcă pe sprânceană, personaje foarte colorate, totul dublat de un comic al limbajului, sunt ingredientele unei seri perfecte” (prof. Ionela Eugenia Mateșică).  
  
Numai în felul acesta se explică de ce toți actorii au reușit să asigure continuitatea deplină a jocului scenic, fără sincope și, de ce să nu o spunem, fără ca acel trac, ce apare de regulă la contactul cu publicul, să se manifeste vizibil. Emoțiile sunt inerente, dar stăpânirea de sine a fost de admirat. Unele gesturi și chiar unele cuvinte, care nu apar înscrise în scenariu, sunt admirabil de bine și de rapid înlocuite, acoperite cu altele aparținând actorului în cauză, uneori având parcă mai mare priză la public. Și, să nu uităm, este vorba de premieră, nu de un spectacol aflat la a doua, a treia ori a patra reprezentație...  
  
- În scrierea povestirei la care facem vorbire sunt multe detalii referitoare la ținuta vestimentară a personajelor, la ținuta capilară, la gestică și exprimarea replicilor într-un anumit debit verbal, de altfel foarte diferit, în cazul de față, de la un personaj la altul. Cred că și aici a fost mult de lucru, mai ales că aceste așa zise amănunte sunt deosebit de importante. Toate oferă spectatorului portretul complet al acelui personaj și este firesc să fie respectate. Remarc în mod deosebit persoana care s-a ocupat de costume. S-a întrecut pe sine doamna Aurelia Dincă, oferind costumația ideală fiecărui actor de pe scenă și, poate mai greu de realizat, fiecărei actrițe în parte. În plus, fără să umbresc în vreun fel prestația acestei trupe de actori amatori, care au evoluat aidoma profesioniștilor, domnia sa merită felicitări din tot sufletul pentru interpretarea ireproșabilă, plăcută și aplaudată puternic de publicul spectator, deși îmi mărturisea, după lăsarea cortinei, că a avut mari emoții astfel încât simțea că-i tremură tot trupul. Eu zic că a avut o șansă în plus să-și tremure exagerat mâna dreaptă, după cum era prevăzut în scenariu...!  
  
- Nu pot trece cu vederea nici rolul povestitorului. El - Valeru Ciurea - nu a citit, ci a prezentat liber derularea evenimentelor, cu claritate și intonație nu lipsită de umor acolo unde era necesar. Iar ”Vindecătorul” – Nicolaie Dincă – părea că este foarte obișnuit să poarte halatul alb și să pronunțe diagnostice și denumiri de medicamente, chit că era vorba de aceleași ”pastile de culoare albastră cu verde” pentru toate bolile de care se plângeau pacienții, pe care eu cu greu le-aș fi putut silabisi cu hârtia în fața ochilor. În plus, nu știu cum de reușește să se abțină în momente de haz maxim în care hilaritatea pune stăpânire pe întreaga sală. Experiența scenică, stăpânirea de sine, însușirea perfectă a replicilor, își spuneau cuvântul...  
  
- În fine, spactacolul ca atare a fost o reușită sub toate aspectele. În caz contrar, publicul, cât se poate de avizat în arta teatrală, nu ar fi răsplătit cu aplauze prestația actorilor și o bună parte a replicilor, chiar în timpul desfășurării comediei pe scenă. În plus, minute întregi, aplauzele au însoțit întreaga echipă pe timpul prezentării actorilor de către autorul textului și regiei, Tony Nicolaie Dincă. Recunosc, fiind și eu doar un simplu spectator, dar încântat de felul în care textul inițial de proză fost adaptat pentru scenă, mi-am înroșit palmele cu mare satisfacție, mulțumit de prestația acestui grup omogen de actori, care au reușit să dezvăluie și să critice ”prostia, sluțenia fizică și psihică, beția, preacurvia, parvenitismul, lăcomia, indolența, lenea” (Constantin Stanciu, scriitor) unei societăți ce plutește în derivă sub pavilionul libertinajului nesancționat de nimeni.  
  
Cred că aș fi nedrept cu domnul Ionuț Tănase, dacă nu aș sublinia că fără luminile și sunetul pe care le-a asigurat și mânuit fără de cusur, spectacolul nu ar mai fi fost... de comedie!  
  
Distribuția de joi va fi, foarte posibil, aceași și la următorul spectacol, adică cel din seara zilei de 31 octombrie. Cei interesați trebuie să știe că aceasta a fost următoarea: Nicolaie Tony DINCĂ, Ionela Eugenia MATEȘICĂ, Paul BĂLĂȘCAN, Cristi CĂLĂTORU, Corina MONEA, Aurelia DINCĂ, Roxana GRASU, Milică Marian COSTEA; Lucian ȚÎRCOVNICU, Valerica PREDESCU, Luigi DUMITRESCU, Valeru CIUREA, Eva MOISE.  
  
Slătinenii și nu numai, trebuie să știe că acest grup entuziast, omogen și talentat, s-a exprimat in corpore în acest fel: Aducem mulțumirile noastre Primăriei municipiului Slatina care sprijină actul cultural, an de an, cu fonduri nerambursabile, pentru dumneavoastră, spectatorii slătineni - și nu numai - să vă bucurați de spectacole de teatru montate și jucate de actorii slătineni ai Asociației Olt-Artis Slatina, de cei care își pun în fața și în slujba dumneavostră talentul, dăruirea și dragostea pentru teatru.”  
  
 
  
A consemnat pentru dumneavoastră,  
  
Marian MALCIU  
  
- Vicepreședinte al Filialei Olt a L.S.R -  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
PREMIERĂ ABSOLUTĂ LA SLATINA, OLT / Marian Malciu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2488, Anul VII, 23 octombrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Malciu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!