CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Filozofie >  




Autor: Marian Cosmin Pataliu         Ediţia nr. 3331 din 13 februarie 2020        Toate Articolele Autorului

Despre Naţionalism
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„ Introducerea naţionalismului în istoria statului, a reprezentat o răsturnare a ordinii politice. Din acest punct, fundamentul legitimităţii este redefinit prin transferarea legitimităţii politice de la rege la naţiune.”[ Dominique Schnapper Christian Bachelier,Ce este cetăţenia?,Iaşi,ed.Polirom,2001,p.14.] Este procesul despre care vorbea si Marcel Gauchet în lucrarea sa “Ieşirea din religie„. El ne spune că începând cu secolul al XVIII-lea, puterea nu mai vine de sus de la rege ci de jos de la cetăţeni care îşi aleg reprezentantul. Cum nici Roma nu a apărut într-o zi, nici spiritul naţional nu a apărut din senin. Referirile la naţionalism au apărut odată cu revoluţia franceză şi s-au extins treptat ajungând să se manifeste mai puternic în secolul al XIX-lea. Şi primul triumf al mişcării naţionale îl găsim în cazul independenţei Serbiei faţă de Imperiul Otoman.[ Paul Sabourin,Naţionalismele Europene,Iaşi,ed.Institutul European,1999,p.49.]  
 
TeoriIle care susţineau naţionalismul sunt diverse. Şi se poate observa că s-a acordat o mare importanţă primului element constitutiv al naţionalităţii, rasa. Mai întâi a apărut concepţia formării unui stat din toate grupurile etnice aparţinând aceleaşi rase, apoi a apărut ideea superiorităţii rasiale. Germanii au avut o teorie a rasei destul de dezvoltată, ei stabileau superioritatea rasei nordice, persoane blonde şi dilocefale. Prin aceste teorii sa motivat şi expansiunea germană. Dar Romulus Seişanu ne atrage atenţia că această concepţie nu este este nouă, ea fiind moştenită de la istoricii şi poeţiii lor din secolul al XVI-lea.[ Romulus Seişanu,Principiul Naţionalităţilor,Bucureşti,ed.Albatros,1996,p.95.]  
 
Sunt mai mulţi reprezentanţi, istorici şi poeţi, astfel alsacianul de origine germană Iacob Wimpfeling la 1501 şi Cristof Scheurl spuneau despre mai multe regiuni din jurul Germaniei că ar aparţine celei din urmă. Spre exemplu spuneau asta despre Belgia. Iar istoricii germani din secolul XVI, Ulrich Hugrevald şi Iohan Thurmaien “au dezvoltat teoria superiorităţii rasei teutonice şi dreptul său de a-şi întinde dominaţia asupra celorlalte rase inferioare sau degradate, îmbătrânite, condamnate dispariţiei.„[ Ibidem,p.97.]  
 
Francezul Gobineau, la mijlocul secolului XIX, spunea că numai rasa prezintă interes şi valoare pentru că nu poate fi influenţată de nimic. El spune despre rasa germană, ariană că este superioară. Vacher de Lapouge a susţinut aceaşi teză. Chiar şi filosoful Nietzsche a fost influenţat de Gobineau, şi a dezvoltat teorii care susţin dominaţia mondială prin supremaţia rasei germane şi a forţei.[ Ibidem,p.98.] Cum scrierile lui Nietzche sunt interesante, voi cita un mic fragmant dintr-o lucrare de-a lui. El referindu-se la germani spune: „Noua Germanie reprezintă un mare cuatum de destoinicie moştenită şi învăţată, astfel un timp ea îşi poate permite chiar să facă risipă din tezaurul de forţă cumulată. Odată cu germanul, nu cultura superioară a ajuns stăpână, şi încă mai puţin gustul rafinat ori nobila frumuseţe a instinctelor; ci virtuţi mai bărbăteşti decât le poate vădi orice altă ţară din Europa. Multă nădejde voioasă şi mult respect de sine, multă siguranţă în relaţia cu ceilalţi, în reciprocitatea datoriilor, multă hărnicie multă tenacitate- şi o cumpătare moştenită ce mai curând are nevoie de pinteni decât de frâu”[ Friederich Nietzsche, Amurgul Idolilor,Bucureşti,ed.Humanitas,2012,p.65.]  
 
,, Ideea reprezentării a fost fost elaborată de două mari tradiţii intelectuale, una este reprezentată de englezi şi de Montesquieu, vorbind despre separarea şi echilibrul puterilor, iar cealaltă tradiţie intelectuală este reprezentată de Rousseau şi vorbeşte despre fuziunea dintre individ şi societate. Cele două curente de gândire au dus la formarea a două tipuri de cetăţean, unul de tip englez, iar celălalt de tip francez.” [ Dominique Schnapper Christian Bachelier,op.cit,p.22.]  
 
Revenind la teoria raselor, Caredor la Torre a formulat o teorie înrudită cu ceea a rasei, este vorba despre teoria contopirii popoarelor latine, într-o naţiune latină.(bazată pe cultură şi origine etnică) În anul 1930, N.Pende spunea că italienii sunt o rasă superioară, frumoasă, sănătoasă, cu rezistenţă fizică şi spirit romantic. Au existat două concepţii opuse: superioritatea rasei prin purificare, deci prin înlăturarea contactului cu alte rase şi concepţia superiorităţii prin amestecul cu alte rase.[ Romulus Seişanu,op.cit.,p.100.]  
 
,, Elenismul antic sau modern, are la bază principiul rasei. Particularităţile în clasificarea raselor sunt reprezentate de culoarea pielii, a ochilor , a părului; trăsăturile feţei şi ale corpului, anatomia sângele”.[ Ibidem,p.101.]  
 
În concluzie, naţionalismul a cunoscut o evoluţie continuă chiar din secolul al XVIII-lea şi încă mai suportă transformări. Părerile în privinţa sa au fost diferite de la o zonă la alta, uneori teoriile mascând unele interese. Principiul rasial este un principiu greşit şi studiile genetice au dovedit-o cel mai bine.  
 
Referinţă Bibliografică:
Despre Naţionalism / Marian Cosmin Pataliu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3331, Anul X, 13 februarie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Marian Cosmin Pataliu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Cosmin Pataliu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!