CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  




Autor: Marian Cosmin Pataliu         Ediţia nr. 3317 din 30 ianuarie 2020        Toate Articolele Autorului

Economia Marii Britanii după al Doilea Război Mondial
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
După al doilea război mondial, statele europene au încercat să își refacă economia, să revină la normal. Distrugerile provocate de război au lăsat semne adânci, greu de acoperit. America care intrase mai târziu în război și nu suferise ororile războiului în granițele sale a devenit cel mai important sprijin și exemplu pentru statele europene. Anglia s-a bucurat de sprijinul acestei superputeri, dar în scurt timp economia engleză a devenit o subordonată a economiei americane. Doar măsurile vehemente cum ar fi naționalizarea unor sectoare vor salva economia.  
 
Scopul guvernului englez a fost să reducă criza generată de război. Evoluția economică a Angliei după al doilea război mondial a fost una sinuoasă, caracterizată de instabilitate. După cum spuneam această perioada nu a avut o dezvoltare uniformă, astfel „perioada 1949-1973 este una de creştere economică, însă din anii 70 ̀̀ au parte de o criză destul de puternică, între 1973 și 2000 a existat un colaps al pădurilor englezeşti si cresterea free-marcheturilor. Cresterea economică este influenţată de elementele cu care interacţionează ́ ́ societatea, politicienii, geografia si factorii instituţionali. Capabilitatea socială este abilitatea societăşii de a asimila tehnologia si ai realiza potenţialul si este determinată de structurile si instituţiile sociale”.[ The Cambridge Economic History of Modern Britain:Structural Change and Grouth, vol VIII,Cambridge University Press,2008,pp30-42]  
 
Marea Britanie a avut în această perioadă o evoluție lentă. Nicholas Kaldon considera că „Anglia trecuse deja de la agricultură la manufacturi si apoi de la manufacturi la servicii, deci dezvoltarea sa mai înceată acum a asigurat echilibrul cu alte ţari mai slab dezvoltate.”[ Martin Dauton,An Economic and Social History of Britain,Oxford University Press,New York,2007,p131 ] Economia engleză a fost afectată și de lupta pentru independență dusă pe alte continente.  
 
Guvernul a realizat o serie de reforme pentru a îmbunătăți traiul populației. Au fost adoptate asigurări sociale în 1948, au fost primite facilități pentru tratarea bolnavilor, s-au făcut investiții în sistemul educațional și au fost naționalizate o serie de sectoare economice (industria oțelului) pentru a întări economia. Această decizie a fost criticată de contemporani, exista temerea că liberalismul va fi afectat.  
 
. În 1974, S.U.A a acordat asistenţă financiară, prin planul Marshall ţărilor lovite puternic de război.[ Ibidem,p542-543] „Anglia pierduse în timpul războiului 80 de milioane tone (vase), aproape cinci milioane de case fuseseră distruse sau avariate si echipamentul industrial rămăsese în urmă. Pentru a face faţă situaţiei, Keyns a negociat un nou înprumut de 3,750 milioane de dolari de la guvernul american. Se spera că acest împrumut va ajuta Anglia să treacă peste o perioadă de traziţie, în cursul căreia industria exportatoare îsi va revenii suficient si îsi va permite să se descurce fără alte împrumuturi. S-a calculat că exportul poate fi crescut la 175 per cent, calcul care s-a dovedit greşit si datorită materialelor folosite pentru export.”[ Henry Pelling,Modern Britain 1885-1955,ed.Cardiscal,Londra,1975,p170] ﴾greseală care a costat destul de mult guvernul englez, populaţia pierzându-si încrederea în guvern.﴿  
 
Haosul economic și împrumuturile făcute în dolari au întărit dependența Marii Britanii față de America. Deciziile economice americane afectau serios Anglia.  
 
În 1952 Anglia se afirmă si ca ajutor al ţărilor mai puţin dezvoltate, odată cu venirea la tron a Elisabetei a-II-doua.[ Ibidem,pp172-179] Anglia a preluat controlul unor instituţii prin naţionalizare pe rând, „mai întâi Banca Angliei preluată în 1946; transportul britanic preluat în 1947; electricitatea în 1948. Prin această naţionalizare s-a făcut ordine în industrie, si a avantajat capitalul,”[ Ibidem,p180]  
 
De abia în 1955 se reduc taxele si preţul mâncării, si se reuseşte construirea a trei sute de mii de case într-un an.[ Ibidem,p182-184] „Producţia industrială a crescut considerabil, de exemplu electricitatea produsă în 1938, era de 24,372 milioane kw pe oră, în 1955 era de 80,148 milioane kw pe oră, în industria oţelului în 1938 se producea 10,398 milioane tone, în 1955 se produceau 19,791 milioane tone”.[ Ibidem,p204] Cresterea economică ţine până în 1970, si odată cu cresterea economică, cea mai ridicată fară îndoială din toate timpurile, se înregistrează si una demografică, foarte inegală. Pe de altă parte creşte si producţia de petrol si de produse energetice. De la începutul anului 1960, SUA si Marea Britanie folosesc energia nucleară, nu toate ţările au făcut așa, deoarece petrolul costa mai puţin, asta însemna că Anglia avea un buget destul de puternic pentru a-și permite acest tip de energie.[ Ibidem,pp51-55] “În această epocă, în jurul lumii capitaliste, gravitează asa numitele ţări subdezvoltate .În lumea capitalistă, inteprinderea privată este în mâinile managerului, care o orientează în funcţie de strategii în care determinant este profitul.” [ Ibidem,p56]De asemenea in economie se petrece metamorfoza muncitorimi, acum având lucrători și de gen feminin, ele formeză aproape jumatate din populaţia lucractivă activă în secolul XX.  
 
„Muncitorii din industria grea au fost cei mai afectaţi de fenomenul somajului în masă, mai ales în 1973. Si mediul muncitoresc clasic s-a modificat, în a doua jumatate a acestui secol cartierul urban muncitoresc a fost distrus, din mai multe motive: apariţia suburbiilor industriale, bombardamentul, planificarea urbană sau chiar dezvoltarea economică rapidă.”[ Ute Frevert şi Heinz-Gerhard Haupt,Omul Secolului XX,Polirom,Iaşi,2002,pp18-19]  
 
Economia Marii Britanii după al doilea război mondial a fost zdruncinată de război. Asistenţa economică acordată de americani a fost un ajutor sperat si fără de care Marea Britanie nu si-ar fi revenit atât de bine, politica economică acum depindea într-o foarte mare măsură de politica si deciziile guvernului american.  
 
În concluzie deşi s-a pus problema dezvoltarii prea lente în această perioadă a Angliei, aceasta nu a decăzut, ca putere europeană de primă mână si a realizat cresteri economice considerabile. Oamenii politici englezi au adoptat masurile necesare, naţionalizarea unei părţi din industrie a asigurat ordinea în economia industrială.Vremurile de criză ca acelea de după al doilea război mondial cereau măsuri disperate pentru menţinerea echilibrului economic.  
 
Bibliografie  
 
The Cambridge Economic History of Modern Britain:Structural Change and Grouth, vol VIII,Cambridge University Press,2008  
 
Martin Dauton,An Economic and Social History of Britain,Oxford University Press,New York,2007  
 
R.M.Razner,A Short History of Britain,ed Longmons,London,1972,  
 
Henry Pelling,Modern Britain 1885-1955,ed.Cardiscal,Londra,1975,  
 
Brian Harison, Seeking a role,The United Kingom 1951-1970,Oxford Universitz Press,New York,2009  
 
Andre Nouschi,Petrolul si Relaţiile Internaţionale din 1945 până în prezent,Institutul European,Iasi,2007  
 
Ute Frevert şi Heinz-Gerhard Haupt,Omul Secolului XX,Polirom,Iaşi,2002  
 
Referinţă Bibliografică:
Economia Marii Britanii după al Doilea Război Mondial / Marian Cosmin Pataliu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3317, Anul X, 30 ianuarie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Marian Cosmin Pataliu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Cosmin Pataliu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!