CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Aniversari >  





MIHAI EMINESCU - SIMBOLUL CULTURII NAȚIONALE
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
MIHAI EMINESCU - SIMBOLUL CULTURII NATIONALE  
 
A devenit o tradiție a poporului român, ca ziua de 15 ianuarie, când s-a născut „Luceafărul poeziei românești", odată cu aniversarea lui să fie sărbătorită și „Ziua Culturii Naționale", în semn de omagiu și recunoștință față de cel mai mare poet român.  
 
„Mihai Eminescu ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să devină Ziua Culturii Naţionale.  
 
Mihai Eminescu este: „Omul deplin al culturii Române… o conştiinţă de cultură deschisă către tot”, scria Constantin Noica.  
 
Născut în inima Moldovei, la Botoșani, Mihai este al șaptelea fiu, din cei 11 ai lui Gheorghe și Raluca Eminovici.  
 
Încă din copilărie a fost fascinat de farmecul pădurilor și de susurul izvoarelor de pe moșia părintească din Ipotești, marcându-i întreaga existență creativă pentru tot restul vieții, din care a lăsat urmașilor, adevărate comori literare.  
 
Fiind o fire aparte față de ceilalți copii, nu-i plăceau prieteniile cu aceștia și se refugia , deseori, prin păduri și pe lângă izvoare, după cum mărturisește mai târziu:  
 
„Fiind băiet, păduri cutreieram  
Și adormeam ades lângă izvoare…"  
 
Poetul descrie splendoarea locurilor străbătute, ca nimeni altcineva în „Călin - File de poveste":  
 
„De treci codrii de aramă, de departe vezi albind  
Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint…"  
 
Alteori se abătea în câte un bordei al vreunui țăran cu har de povestitor, care-l încânta cu snoave, ghicitori și povești cu tâlc, despre care scrie cu nostalgie: „Trecut-au anii…"  
 
Cea mai mare bucurie a lui, atunci când primea bani, era să-și cumpere cărți, ce au constituit fundamentul esențial în configurarea portretului de scriitor.  
 
„Citea mult şi cu o repeziciune uluitoare. Îndată ce primea bani de acasă îşi cumpăra cărţi şi timp de căteva zile nu-l mai vedea nimeni” , scrie Ion Slavici.  
 
La școala primară din Cernăuți (1865), stând în gazdă la profesorul de limba română, Aron Pumnul, acesta îi insuflă viitorului poet, dragostea faţă de ţară şi de popor, faţă de frumuseţile patriei și dragostea pentru învățătură, angajându-l ca bibliotecar.  
 
După un an, „prea-iubitul profesor" se stinge din viață, iar elevul său - Mihail Eminovici (până să adopte numele de Mihai Eminescu, propus de Iosif Vulcan - directorul publicației „Familia din Pesta", pe care l-a păstrat întreaga viață), la numai 16 ani publică în revista școlii, poemul omagial „La mormântul lui Aron Pumnul".  
 
Ca iubitor al naturii, adulmecă: locuri, pomi, păsări, gâze si flori, primele poezii fiind scrise pe această temă:  
 
„De-aș avea", „Somnoroase păsărele" ( „Somnoroase păsărele pe la cuiburi se adună"), „Dorință": („Vino-n codru la izvorul/ Care tremură și plânge") „Sara pe deal", „Revedere", „Codrule, Măria Ta!", „Călin", „Freamăt de codru", „Peste vârfuri",„Pe lângă plopii fără soț", „Şi dacă", „Ce te legeni", "Povestea codrului", „La mijloc de codru", „Lacul", „O, rămai!"…  
 
Rădăcinile viziunii lirice adânc înfipte în spiritualitatea poporului din care s-a născut sunt mărturisite de poet, într-o însemnare făcută pe marginea unui manuscris: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar".  
 
Una dintre cele mai reprezentative creații ale poetului, atât prin întinderea în 97 de catrene, cât și prin tema romantică, a condiţiei omului de geniu ce capătă strălucire desăvârșită, este poemul „Luceafărul", având ca punct de plecare un basm românesc, „Fata în grădina de aur”.  
 
Eminescu însuşi consemna pe marginea unui manuscris sursa de inspiraţie a „Luceafărului" şi definirea geniului în lume: „Aceasta este povestea. Iar inţelesul este că, daca geniul nu cunoaşte moarte, aici, pe pământ, nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc."  
 
Prin ceea ce a scris Mihai Eminescu de-a lungul scurtei sale existenţe, a făcut să fie cunoscut în toată lumea. Poeziile lui au fost traduse în multe limbi ale lumii, făcând să se ştie pe întregul mapamond, despre România așa cum și-a dorit poetul în „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie":  
 
„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,  
Țara mea de glorii, țara mea de dor?  
Brațele nervoase, arma de târie,  
La trecutu-ți mare, mare viitor!"  
 
Marea sensibilitate a poetului, dublată de suferinţa apăsătoare, cauzată de boala din ultimii ani ai vieţii, l-au făcut pe poet să mediteze asupra morţii și asupra destinului. Poezia „Mai am un singur dor”, este cea mai duioasă, mai răscolitoare elegie testamentară:  
 
„Mai am un singur dor:  
În liniștea serii  
Să mă lăsați să mor  
La marginea mării…"  
 
Deşi pe parcursul ei apar orizonturile luminoase ale împăcării omului cu natura - „liniştea serii", „întinsele ape", „cer senin", „tinere ramuri", „teiul sfânt", totuşi, tristeţea este covârşitoare și apăsătoare. exemplificată prin: „frunzişul vested", „al serii rece vânt", „va geme de patimi al mării aspru vânt".  
 
Dar pentru că toate acestea „Trebuiau să poarte un nume", li s-a spus Eminescu. (Marin Sorescu")  
 
Din anul 2010 în Parlamentul României s-a aprobat legea prin care Ziua Culturii Naționale să fie sărbătorită la 15 ianuarie, data de naștere a poetului național Mihai Eminescu.  
 
Mihai Eminescu este: „Omul deplin al culturii Române… o conştiinţă de cultură deschisă către tot”, scria Constantin Noica.  
 
Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să devină Ziua Culturii Naţionale.  
 
Parlamentul a aprobat legea în anul 2010, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii se arată:  
 
''Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”.  
 
Solemnitatea evenimentului aniversar Mihai Eminescu, susținut în Parlamentul României la 11 ianuarie 2017, conferă valoarea supremă „Luceafărului poeziei românești" și înalță spiritul literaturii române pe cele mai înalte culmi ale demnității culturale de Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu.  
 
Lansarea volumului „POEZII PATRIOTICE de Mihai Eminescu", care începe cu „Ce-ți dotresc eu ție, dulce Românie" și se încheie cu „Rugăciune" volum publicat prin grija editorului și poetulului Rodica Elena Lupu, care a deschis evenimentul aniversar în sala Constantin Brâncuși din Parlamentul României, rămâne o dovadă incontestabilă a valorizării culturii române și a dragostei pentru scriitorii români.  
 
Fiind unul dintre participanți la vernisajul „Salonul Național - Mihai Eminescu" , Ezpoziție de medalii, plachete, insigne, cartofilie, carte veche, pictură, grafică și alte materiale dedicate poetului național, în cadrul câruia a fost lansat și volumul de versuri „La steaua" de Dan Toma Dulciu, eveniment organizat de Mihai Costin, la care au participat scriitori și artiști din toată țara: artiști muzicali: Paul Ciprian Surugiu - Fuego, Petru Scutelnicu, formația „Celest"(artiști muzicali); Doina Ghițescu, Claudia Motea, Manuela Golescu, precum și scriitori care au recitat poezii din creația eminesciană în cadrul spectacolului muzical.  
 
11.01.2017  
Omagiu la cea de-a 167 aniversare a poetului național MIHAI EMINESCU  
MARIA FILIPOIU  
 
 
 
SONETE DEDICATE ȘI CONSACRATE  
 
Motto:  
 
„Am înțeles că un om poate avea totul  
neavând nimic, și nimic având totul."  
Mihai Eminescu  
 
 
VIS ÎN AMINTIRE  
 
Dor în aromă de brazi  
Îmi duc la întâlnire  
Cu Lucefărul ce azi  
E vis în amintire.  
 
Cu raze din privire  
Aprind în așteptări dragi,  
Foc de dor în flori de maci;  
Pe-a câmpiei iubire.  
 
Raze lăsate-n veacuri,  
De astru fără teamă,  
Strâng din oglinzi de lacuri.  
 
Le înnod în năframă,  
Să am în pusti locuri,  
Când dorul său mă cheamă.  
 
15.01.2017/ „Sonete dedicate și consacrate" de Maria Filipoiu  
 
 
 
EMINULUI, SONET SUB TEI  
 
Dorul meu aleargă pe veșnice alei,  
Să-mi ducă iubirea-n fuior de Luceafăr,  
Ce-n zori soarbe roua florilor de nufăr;  
Când primăvara mă ninge cu flori de tei.  
 
Din gânduri revărsate-n firele de păr,  
Pe lira versului îmi împletesc idei  
Ca-n ederă, de-a fi ofrande pentru zei,  
Cu lacrimi adunate-n sufletul-ciubăr.  
 
Din priviri le stropeste ploaie de scântei,  
Când steaua gândului apune pe umăr,  
Iar tușul lacrimilor se scurge-n condei.  
 
Orbită de iubire, privirea îmi spăl  
În colb de Luceafăr, să văd cu ochii mei,  
Când dor de Emin port pe-al veșniciei văl.  
 
 
 
 
ETERNĂ AȘTEPTARE  
 
De atâtea ori ți-am scris,  
Mereu ca prima oară;  
Când era primăvară  
Și în al iubirii vis!  
 
Dar iarna mă-nfioară  
Prin părul de viață nins;  
Visul se pierde-n abis,  
La steaua-ți să răsară.  
 
Ți-aș da lumina clipei  
Din ultima scrisoare,  
Pe ea să ningi cu scântei.  
 
Când Luceafar răsare  
Pe calea veșniciei,  
Te-aștept cu-nfirigurare.  
 
11.01.2017/ „Sonete dedicate și consacrate" de Maria Filipoiu  
Omagiu la cea de-a 167 aniversare a poetului național MIHAI EMINESCU  
MARIA FILIPOIU  
 
Referinţă Bibliografică:
MIHAI EMINESCU - SIMBOLUL CULTURII NAȚIONALE / Maria Filipoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2207, Anul VII, 15 ianuarie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Filipoiu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!