CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Beletristica >  




Autor: Maria Burcă         Ediţia nr. 2554 din 28 decembrie 2017        Toate Articolele Autorului

VACANTE MODERNE
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
VACANȚE MODERNE 
  
Pe înserate, fete și băieți ies pe ulițele satului. E distracția cea mai mare să te întîlnești la banca lu' cutare sau cutare, cu fata sau băiatul care ți-e drag. Vara sunt mai mulți adolescenți plini de vise romantice și cu stomacul plin de fluturi. Au venit la bunici și leagă ,,prietenii” cu cei din sat. Într-o astfel de circumstanță m-am aflat în vara anului 2010. Pe înserate ne-am adunat la poarta Mariei lui Comoară. Casa ei era aproape de livada de meri și ne plăcea să mergem la ea pentru că puteam să ne așezăm pe iarba din livadă și să privim stelele printre frunzele copacilor. Laura adusese mobilul și punea o manea de care ne săturasem de cât am ascultat-o. Ei însă îi plăcea mult și ne înnebunea cu ea, ascultând-o mereu. Daniel a trimis-o să cumpere niște bere, numai ca să scape de maneaua ei. Și ea s-a dus, împreună cu Tudor. Atmosfera era plăcută. Ni se vedeau ecranele telefoanelor în noapte și noi știam că acolo era o pereche. Eu eram cu Denis, un băiat tăcut și timid. M-a sărutat ușor pe obraz și s-a rușinat apoi de gest. Eu nu l-am pupat, ca răspuns, așa cum ar fi vrut el. Și nici nu voiam să leg o poveste de iubire cu el. Chiar și pentru o vară. Dar priveam amândoi pe telefonul lui niște videoclipuri. Un țipăt panicat se auzi deodată în liniștea nopții. 
  
-Ce a fost ? întreb uimită și privesc în spate. 
  
Toate ecranele telefoanelor și-au schimbat poziția. Erau mai sus, semn că stăpânii lor s-au ridicat ca o reacție la cele ce au auzit. Apoi vedeam cum se retrag în mijlocul drumului, speriați. Realizam aceasta după jocul ecranelor luminate. Denis s-a ridicat și el. 
  
-Hai, să mergem la ceilalți, să vedem ce s-a întîmplat! îmi zice gâtuit de emoție. Emoția lui mă pune în gardă. Orice ar fi, nu e chiar de bine! Ieșim. 
  
-Băi, tu vezi? E acolo! zice Maria și arată cu degetul printre copacii din livadă. Privesc și eu ca și ceilalți spre livadă. Deocamdată nu zăresc nimic. Apoi o formă ciudată albicioasă se zbătea printre frunze. Nu-mi venea să cred. Și nu realizam ce poate fi. Dacă într-adevăr văd ceva. 
  
-Fantoma! Fugiți!-strigă Maria și fuge o distanță bună. Ceilalți se îndepărtează tăcuți, cu fața către arătarea ce se zărea din ce în ce mai bine printre copaci. Semăna cu o stafie din filmele de desene animate. Dar nu zbura, așa cum mă așteptam să o facă. Nu-mi spusese nimeni cum fac fantomele, doar mi-am închipuit că fantomele zboară, merg rapid printre copaci și trec peste orice obstacol. Și cred că nici nu se plimbă printre oamenii adevărați, lăsându-i pe aceștia să le admire. Și tot în mintea mea credeam că ele vin printre cei vii cu un rost. Nu m-am temut. Am crezut rapid că aveam de-a face cu o stafie care nu e stafie. Pentru că aceasta pășea, nu mergea prin văzduh și nu avea ochi fosforescenți. Nici ochi nu avea măcar. Când Denis m-a lăsat singură nu m-am speriat și nu am luat-o la fugă. Am rămas gândind rapid toate posibilitățile legate de fantomă. Și am început să pășesc către ea, gândind că vreau să deslușesc misterul fantomelor. Deja mă vedeam că scriu ceva pe blog despre experiența cu o fantomă. Dar...M-am mirat și eu! Când fantoma a început să-mi vorbească. 
  
-Tu nu vrei să fugi? Nu ți-e frică? 
  
După voce l-am recunoscut pe Mihai. Era un comendiant. Lui nu-i plăceau jocurile pe calculator sau pe mobil. Lui îi plăcea să meargă cu căruța cu cai a bunicului său, să se urce în cireș și să umble hai-hui pe câmpuri să caute cuiburi cu pui. 
  
M-am oprit așteptând să iasă dintre copaci. Ceilalți m-au văzut că discut cu ,,fantoma” și că aceasta nu-mi face nimic și s-au apropiat. 
  
-Ce-i bă? V-ați speriat? strigă Mihai hohotind și lepădând cerșaful alb de pe el. Ce v-am făcut-o! 
  
-Băi, Mihai, ești un mare prost! zice Maria 
  
-De ce? Că v-am speriat! Să vedeți ce i-am făcut Laurei! Am fugărit-o...Ha, ha, ha...Buhuhu! ha, ha, ha, ...buhuhuhu! 
  
Îl privim cu zâmbete nevăzute. Ne-a plăcut șotia lui. Și cred că mai puțin i-a plăcut Laurei, dar asta e! Și glumele fac parte din viața noastră. 
  
Referinţă Bibliografică:
VACANTE MODERNE / Maria Burcă : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2554, Anul VII, 28 decembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Burcă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Burcă
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!