Noaptea de smoala se-abate spre noi,
Iubite, in brate ma strange !
Mi-e frica de vanturi, de fulger de ploi,
Iar moartea ma-ncearca, ma prinde , ma frange.
O mana intinsa spre tine ridic,
Te rog, langa mine ramai !
Mi-e frica in noapte. Tu-mi zici:,,Nu-i nimic!"
Si perna mi-asezi capatai.
Sleit de putere trupul intins
Sta agatat strans de tine ,
La fel cum pe cruce Iisus este prins.
In bratele tale mi-e cald si mi-e bine.
Iti caut privirea, de ea m-ancorez,
Caut raspuns la-ntrebare:
,,In noaptea de smoala pot sa visez ?"
Si moartea ma frange, si trupul imi moare .
2 iunie 2011
Mara Emerraldi
