CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Carti >  




Autor: Magdalena Brătescu         Ediţia nr. 2399 din 26 iulie 2017        Toate Articolele Autorului

BRATESCU Magdalena - IMNUL CUCUVELELOR DE MIHAI BATOG-BUJENITA
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Madame Bovary c’est moi”, declara celebrul romancier Gustave Flaubert. Frază care dezvăluie cititorilor şi criticii un adevăr, inducându-l în acelaşi timp în eroare. Un autor se cunoaşte cel mai bine pe sine însuşi, sentimental, emoţional, în relaţiile cu semenii, în reacţii, gusturi, înclinaţii. Acelaşi autor poate vorbi despre sine la persoana a treia, detaşându-se, curgând ca un râu cu afluenţi şi privindu-se de la o distanţă care să-i permită aprecieri pozitive, ironice, critice la adresa propriei sale persoane.  
 
Creatorul poate îmbrăca măşti, se poate deghiza din bărbat în femeie sau transforma din vârstnic în copil, iluzionând cititorul şi făcându-l să creadă că „story”-ul este o autobiografie, uşor înflorită, sau brodată, împletită cu fantezie, în fond un joc de-a viaţa. Căci aceasta este semnificaţia literaturii. O vrajă care te învăluie şi te poartă pe tărâmuri recognoscibile sau imaginare.  
 
Dar scriitorul mai are un scop în afară de acela de a-şi aminti trecutul şi de a-l încununa cu nemurire. Acela de a analiza prezentul, de a transmite cunoştinţe, de a-şi spune punctul de vedere asupra tuturor problemelor care frământă omenirea în general şi pe poporul său în special. Sunt lucruri arzătoare pe care simte nevoia să le transmită cititorului.  
 
Am citit cartea lui Mihai Batog-Bujeniţă „Imnul cucuvelelor” căzând în toate capcanele întinse de acest maestru al condeiului. Într-un an şi jumătate, l-am întâlnit de numai patru ori. Nu ştiu absolut nimic despre viaţa lui personală cu care e superdiscret. Dar îi cunosc sferele de interes, modul de gândire şi abordare a prezentului şi viitorului. Când am aflat că a fost Comandor în Aviaţia Militară Română am rămas bouche bée. Discuţiile noastre pe tărâm literar, istoric-geografic, politic, religios, educativ, lingvistic şi nu numai, mi l-au creionat ca pe o personalitate renascentistă plurivalentă. Dar, în fapt, e chiar mai mult decât atât. A condus avioane şi s-a înălţat deasupra pământului şi deasupra muritorilor de rând.  
 
Romanul său e conceput din opt capitole. Cel introductiv, intitulat „Cu milenii în urmă, imnul cucuvelelor”, se petrece în trecutul ţinând de epoca faraonilor, iar cel care încheie cartea „Peste milenii, ultimul imperiu”, într-un viitor îndepărtat unde lumea e condusă de un Împărat tiran de nuanţă comunist-asiatică. „Viitorul şi trecutul, ale lumii două feţe”! Acestea au ca punct comun imaginea cucuvelei ca simbol al trimisului din Cer pe Pământ pentru a-i pedepsi pe păcătoşi. Despre cucuvea există prejudecata că ar vesti moartea prin cântecul său nocturn, dar şi că ar fi posesoarea unei inteligenţe superioare. Se poate specula mult pe tema alegerii titlului care este incitant.  
 
Celelalte capitole, „În glorioasele noastre vremuri”, urmează drumul Creatorului divin care a plămădit lumea în şase zile, odihnindu-se în a şaptea, după ce a conceput omul.  
 
Personajul principal este Profesorul Toader Manea pensionat de la Facultatea de rezistenţa materialelor, căsătorit cu Sabina, tot profesoară universitară, dar încă activă. Căsătoria lor a ajuns într-un stadiu de rutină, ei fiind „un cuplu peste care trecerea timpului a presărat cenuşa focurilor de altădată” pe „drumul către indiferenţă”.  
 
Căsnicia pentru Toader este „o ciorbă pe care o mănânci, nu pentru că îţi place, ci pentru că te-ai obişnuit cu ea şi, pentru că nu există alte variante de mâncare”.  
 
Profesorul Manea este fermecat de un anumit tip de femei, puternice, frumoase, elegante, cu sex appeal. Trădează fără să stea pe gânduri şi nu o dată. În mod paradoxal însă el, deşi se consideră un mare cunoscător al misterului feminin, se simte manipulat şi exploatat de femei, „sexul, inclusiv cel domestic, devenind comercial”. „Femeile sunt precum pisicile, frumoase, atrăgătoare şi în esenţă animale de pradă, rămânând fidele numai instinctului. Gheare de oţel în mănuşi de catifea”!  
 
Deşi în carieră s-a ocupat de cifre, Toader e visător, are multă fantezie şi înclinaţii spre litere. El cochetează cu ideea de a scrie o carte şi e foarte interesat de şedinţele unui cenaclu literar din cartier. Familia locuieşte într-un apartament de bloc. Liftul imobilului devine pentru Toader ceea ce era dulapul pentru Împărăţia Narnia. Un loc fermecat. În cazul protagonistului, o întoarcere în trecut, pe un ton cald şi confesiv despre copilăria petrecută la ţară, în promiscuitatea sărăciei şi a familiei neînţelegătoare. Apoi la Internatul liceului unde a început să trăiască civilizat, ulterior pe şantier, la studii superioare şi, după desfiinţarea Combinatului unde a lucrat ca inginer, se dedică unei cariere universitare până la gradul de conferenţiar. Cele două planuri alternează se apropie treptat şi se întâlnesc în punctul pensionării lui Toader. Naraţiunea are veridicitate şi descrie nu numai formarea unui om, ci şi fundalul unei epoci.  
 
Nemaiavând niciun fel de obligaţii profesionale, Manea se întâlneşte cu vecinii din bloc şi are cu ei discuţii prin intermediul cărora se disecă toate fenomenele arzătoare ale zilei prin adevărate dizertaţii. Printre tovarăşii de conversaţie se numără profesorul de botanică Heraclit Popescu, Muşi Troscoteanu patronul restaurantului, tinerii Mirel şi Dana, socrul lui Toader, domnul Dinu şi cel mai important, colonelul Tiberiu Dumitran şi frumoasa Nora.  
 
Compania lor serveşte autorului drept pretext pentru a analiza teoria lui Malthus, despre populaţia care creşte în progresie geometrică, iar mijloacele de subzistenţă în progresie aritmetică ceea ce creează decalaje rezolvate numai prin molime şi războaie. Sau despre lupta pentru reîmpărţirea lumii, teoria sexualităţii la om din Antichitate, trecând prin creştinism şi comunism. Dar şi subiecte legate de mass-media care înspăimântă populaţia pentru a o domina. Sau de atmosfera din cadrul profesoral cu bârfe, cleveteli, goana după ciubucuri şi funcţii, delaţiuni şi linguşeli care scârbesc un om corect. Despre dispariţia librăriilor şi scăderea interesului pentru citit, o ocupaţie socotită nefolositoare. Şi bineînţeles despre puterea banului în noul vechi capitalism românesc.  
 
Autorul prezintă o galerie de portrete şi, prin aşa numitele povestiri în cadru, descrie destine şi poveşti de viaţă, cea mai palpitantă fiind a domnului Procan, preşedintele Cenaclului, fost bancher a cărui carieră fulminantă se află la graniţa dintre realitate, invenţie şi vis.  
 
Tot în cadru sunt şi creaţiile participanţilor la Cenaclul literar, bineînţeles şi ale eroului principal.  
 
„Imnul cucuvelelor” este un roman modern, un caleidoscop de destine care-şi încrucişează drumurile, scris într-o limbă bogată şi pitorească, cu trimiteri în toate domeniile existenţei umane, având în centrul său omul, cu strădanii şi înfrângeri, cu iubiri, aventuri şi mistere.  
---------------------------  
Magdalena BRĂTESCU  
Bucureşti  
21 iulie 2017  
 
Referinţă Bibliografică:
BRATESCU Magdalena - IMNUL CUCUVELELOR DE MIHAI BATOG-BUJENITA / Magdalena Brătescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2399, Anul VII, 26 iulie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Magdalena Brătescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Magdalena Brătescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!