CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Constiinta >  





IUBIRE VALORIZATĂ
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Iubire valorizată 
  
O femeie se apleacă cu iubire şi asupra unui copilaş, şi asupra lucrului de mână sau a mâncării, şi asupra unei cărţi sau a obiectelor pe care le pune în ordine, şi asupra profesiei şi a bătrânilor din familie, dar şi soţului îi oferă răbdare, încurajare şi reală susţinere. Gesturile ei tandre trebuie primite cu delicateţe de către soţ, pentru ca dragostea să înflorească în sufletul ei şi să o răspândească, în fiecare zi, tot mai variat, generos şi inspirat. O femeie, revărsând iubire „din preaplinul inimii ei” este fermecătoare, strălucitoare, fericită. Depinde de reacţia partenerului, ca ea să nu obosească şi să nu îi scadă plăcerea şi puterea de a iubi. 
  
Ei bine, bărbatul este mai limitat în exprimarea iubirii. Se spune că este egoist. În realitate, el se simte responsabil pentru tot ce realizează practic şi vrea să fie mândru de aceasta. De aceea, este „stâlpul casei”. El nu traduce problemele casei în prilej de iubire, ci de satisfacţie.El e mulţumit că a procurat o locuinţă,o maşină şi alte obiecte utile. Apoi mai apar şi pasiunile: un sport, meseria pe care o face, câştigul bănesc, petrecerile cu prietenii, etc. Câţi bărbaţi merg la biserică, la teatru, la o conferinţă, la un vernisaj, la o lansare de carte? Majoritatea sunt femei, ele fiind mai deschise spre frumos, creativitate şi emoţii elevate. Dar câţi bărbaţi susţin echipa de fotbal? Foarte mulţi. Şi acolo trăiesc emoţii intense de entuziasm sau de regret. Dar de iubire le pasă? Unde experimentează ei iubirea? 
  
Ar trebui să ştie, că o poate exprima oricând: când îşi îmbrăţişează soţia, când îşi mângâie copilul, când sărută o icoană, când zâmbeşte vecinului, când strânge mâna colegului, când salută cu „sărut-mâna o femeie, când are răbdare şi ascultă amabil pe cineva, când cere scuze altcuiva, etc. Dar, dacă nimeni nu i-a spus că aceste lucruri mici, normale sunt semne de iubire, când umanul din el vibrează magnific, el, bărbatul, le va trata ca neînsemnate... Oricine poate citi o carte de dezvoltare personală pentru a se descoperi cât de sensibil şi bun este, sau pentru a mai învăţa alte gesturi importante pentru suflet. Oricine poate vedea un film unde personajele pozitive se poartă frumos cu copiii, cu bătrânii, cu prietenii, cu logodnica/soţia şi să se emoţioneze. Oricine poate descoperi un roman din literatura universală unde personajele sunt magistral conturate, sub aspectul iubirii. Oricine se poate ocupa de el însuşi pentru a creşte, a mări potenţialul de dragoste pe care l-a acumulat, deja. Căci „dincolo” cu această comoară, fiecare va pleca... 
  
O sugestie uşor de aplicat este: să alegem şi să declarăm ca intenție simplă și singulară, în fiecare zi - „fac totul din iubire pentru oameni și din iubire pentru Viața însăși. Trăiesc în unitate cu dragostea de viaţă!” Dacă ne-am ține cu adevărat de această recomandare ca de o practică, această chestiune simplă ar conduce la mai multă stare de bine pentru noi, toţi. Tot ce dăruim altora bun, frumos, încântător se propagă în Univers şi se revarsă peste toţi oamenii. 
  
De fapt, Iubirea, Adevărul, Viața și Dumnezeu sunt manifestări sincronice şi cu răsunet în acelaşi câmp magistral de lumină şi pace. Este câmpul în care suntem şi noi, toți, căci cuprinde tot ce există. Diferenţa este - ce tip de vibraţii emanăm noi, de plăcere sau neplăcere, de acceptare sau neacceptare, de adaptare sau neadaptare? Noi alegem câtă iubire resimţim, din aceea pură, dreaptă, bogată în conţinut sau închidem obloanele inimii pentru a fi obosiţi, plictisiţi, dezgustaţi de felurite veşti, care ne anunţă că oamenii nu se iubesc pe ei înşişi. 
  
Legea divină este: „iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi,” ceea ce spune că cele două faţete sunt ale aceleiaşi monede-iubirea. Dar cum funcţionează? Te iubeşti pe tine sincer şi cu bunătate, automat vei transmite căldură umană şi spre aproapele. Nu te iubeşti pe tine însuţi, pentru că părinţii erau adepţii zicerii: „să îţi săruţi copilul numai în somn,” vei fi un adult trufaş, aspru, şi cu judecăţi severe asupra celor din jur. Bineînţeles, şi cu scăpări de veselie şi ironii pentru a îndulci părerea ce şi-o fac ceilalţi... 
  
Educaţia în familie este crucială. Dar câţi părinţi îşi fac datoria principală- să iubească copilul şi să-l înveţe să primească iubire? Să-l încurajeze şi să-l îndrume să se facă iubit şi să se iubească pe el însuşi... Cei mai mulţi au impresia că, dacă îi poartă de grijă: având hrană, haine, adăpost, jucării, restul copilul învaţă de la sine: şi recunoştinţă, şi respect, şi demnitate şi onestitate. Nici o clipă nu acordă atenţie conştienţei de sine: ce învăţ eu pe acest copil este ceea ce vede, aude, simte în vocea, atitudinea, vorbele şi comportatea mea! Părintele este modelul de moralitate pe care îl oferă copilului său! Dar, adesea, copilul este pedepsit pentru că îl imită pe adult, pentru că el, micuţul, trebuie să aibă discernământ şi să nu ia de la el, ce nu este corect, dar adultul nu are atâta deşteptăciune, încât să –i arate o imagine a unui părinte cu calităţi morale. Aceste imagini el, copilul, le va purta toată viaţa în minte şi în suflet şi nu va avea, mai târziu, nici amintiri frumoase, nici milă, nici afecţiune pentru părinte, ci îl va trata cu uitare, nepăsare, neglijenţă. 
  
Sigur că ar trebui să intervină iertarea creştină, pentru cel inconştient şi copleşit de probleme, cum a fost de obicei părintele. Iar iertarea să fie cu atât mai cuprinzătoare cu cât, bunicii, străbunicii, strămoşii au păcătuit şi ei în acest sens. Toţi au fost nişte nefericiţi, nu au pus pe primul plan iubirea, ci rezolvarea nevoilor materiale. 
  
„Iată un model de tată, foarte bun educator. Este duminică şi au ieşit în parc, tatăl cu fiul său de 9 ani. Amândoi au lucrat la montarea unui zmeu şi acum doreau să-l lanseze. Copilul a scris numele lui pe zmeu pentru a-şi imagina, că zboară şi el. Era foarte bucuros, cu sfoara în mână şi văzând zmeul înălţat... ce frumos zbura. Deodată vântul se înteţi, sfoara se rupse şi zmeul căzu undeva departe. Băiatul începu să plângă cu ciudă. 
  
- Nu plânge, spuse tatăl.Tu eşti bine sănătos. Vom face alt zmeu. Tu trebuie întotdeauna să conduci şi un zmeu, şi sentimentele, şi gândurile, şi dorinţele. Tu eşti puternic. Bine orientat, vei şti să fii fericit!” 
  
Referinţă Bibliografică:
IUBIRE VALORIZATĂ / Luciana Cosmina Vlad : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3815, Anul XI, 11 iunie 2021.

Drepturi de Autor: Copyright © 2021 Luciana Cosmina Vlad : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Luciana Cosmina Vlad
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!