Ego-ul şi sinele 

Lecţia sufletului este să îndepărtăm obstacolele din calea raţiunii. Ea trebuie să se cizeleze, să se rafineze, să se cultive. Pentru aceasta vom căuta adesea, răspuns la mai multe întrebări : 

« Unde este blocată gândirea ? Care sunt reacţiile noastre emoţionale obişnuite ? Ce ne împiedică să ajungem la Înţelepciunea inimii ? Ce avem de făcut pentru a ne depăşi incapacităţile impuse de ego ? » 

Conştiinţa noastră superioară ne va oferi răspunsurile. Atunci vom face o distincţie netă între ego-ul care se manifestă defensiv, mărginit, înfumurat, critic, nesigur, furios şi fricos şi sinele nostru divin care se exprimă calm, plăcut, motivat, creativ, condescendent, iubitor, deschis spre soluţii şi idei salutare. 

Este cunoscută zicala : « vezi ceea ce vrei să vezi ! » semn că unii percep lumea ca pe un pahar jumătate gol, alţii pe jumătate plin. Dar nu acest fapt este important, ci cât de capabili suntem să schimbăm atitudinea noastră. Cu cât vederea noastră este mai clară cu atât şi gândirea este mai obiectivă. Dar ce uşor ne putem înşela! Nu rar se întâmplă să susţinem că am văzut ceva şi ne este greu să recunoaştem că ne-am înşelat; dacă nu cumva ne obsedează un fapt şi peste ani. Eroarea ne orbeşte sufletul. 

Ne întrebăm uimiţi cum se face că doi oameni care se află în acelaşi loc, în acelaşi timp şi totuşi, văd lucruri complet diferite ? Răspunsul este simplu. Vedem ceea ce suntem pregătiţi să vedem, nu ceea ce este adevărat. De aici, numeroase neînţelegeri între oameni. 

Dar, dacă acceptăm că suntem subiectivi, diferiţi şi percepem felurit realitatea, vom recunoaşte că fiecare este o individualitate distinctă şi nu ne vom supăra unii pe alţii. Vom dovedi inteligenţă socială şi-l vom înţelege pe fiecare, precum i-ar face plăcere. Se zice, că cel înţelept cedează. Deci, vom ceda cu mărinimie...