CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Traditii >  




Autor: Lucian Zeev Herşcovici         Ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017        Toate Articolele Autorului

Lucian-Zeev HERŞCOVICI - UNU, CINE ŞTIE? - CÂNTEC DE PESAH

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
M-am gândit adeseori la festivitatea ceremoniei de Seder Pesah. O sărbătoare de familie care aniversează ieşirea poporului lui Israel din Egipt, din robie în libertate, prima revoluţie din istoria omenirii. Tradiţie bine stabilită, incluzând lectura Hagadei şi un ritual menit să amintească faptele: castronul de Seder, participarea copiilor (vestitele întrebări puse de cel mai tânăr dintre comeseni, Ma niştana), soţia considerată „regina Sederului”, ideea că fiecare este dator să ştie că el însuşi a ieşit din Egipt, obligaţia de a prelungi ceremonia până la miezul nopţii. Dar cum pot să fie menţinuţi copiii treji?  
 
În afară de ceremonia consumului de „afikoman”, au fost compuse cântece speciale. Unul dintre ele, în limba ebraică, cu unele cuvinte arameice intercalate, are formă de dialog: Ehad, mi yodea? (=Unu, cine ştie?), în sens de: cine ştie ce semnificaţie are. Astăzi, este cântat de toţi comesenii. În trecut el avea forma de dialog între şeful familiei, care conducea cina de Seder şi copiii aflaţi la masă. El punea întrebarea şi unul din copii, care ştia răspunsul, îl dădea. Fiecare copil voia să răspundă, pentru a arăta că ştie. Forma dialogului era de continuare a numărătorii, de la 1 la 13. Pentru copii era atât o distracţie, cât şi o formă de remarcare personală, reunind ştiinţa cu jocul. Pe lângă metoda de a-i menţine treji pe copii, pentru adulţi acest dialog era o cale de educaţie şi instruire a acestora. Dialog pentru a menţine atenţia, dar şi ca metodă pedagogică. Îmi aminteşte de poezia „Trei feţe” de Lucian Blaga: „Copilul râde: „Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!/ Tânărul cântă: Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!/ Bătrânul tace: Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”. Fiecare număr corespunde unei strofe: cântecul are 13 strofe, semnificaţia fiecărui număr repetându-se în strofele următoare.  
 
Unu (Unul) este Dumnezeu; doi (două) sunt Tablele Legii; trei sunt taţii (strămoşii) lui Israel (Avraham, Iţhak, Iacov); patru sunt mamele lui Israel (Sara, Rivka, Lea, Rahel); cinci sunt cărţile Torei (Humaş, sau Pentateuc); şase sunt părţile învăţăturii, Mişnei; şapte sunt zilele săptămânii; opt sunt zilele de la naşterea unui prunc de parte bărbătească până la circumciderea lui, respectiv la intrarea lui în Legământul lui Avraham Avinu; nouă sunt lunile de sarcină ale unei femei, până la naştere; zece sunt cele Zece Porunci primite pe Muntele Sinai; unsprezece sunt stelele visate de Iosef; doisprezece (douăsprezece) sunt triburile lui Israel; treisprezece sunt atributele lui Dumnezeu.  
 
Textul cântecului este bazat atât pe rimă parţială repetată, cât şi pe aliteraţie. Prin repetare, rima este potrivită de la o strofă la alta. Repetarea indică accentuarea elementului. Observăm corespondenţa între prima şi ultima strofă asupra conţinutului: prima strofă vorbeşte de unicitatea lui Dumnezeu, iar ultima strofă despre cele 13 atribute ale Lui. Deci, totul se desfăşoară sub conducerea Lui, iar credinţa este bazată pe cele 13 atribute ale Lui (aici observăm influenţa filosofiei lui Moses Maimonides, „Rambam”). Prin repetiţie inversată, cântecul începe cu ideea unicităţii lui Dumnezeu şi se încheie cu aceeaşi idee. Fiecare strofă începe cu numărul respectiv şi cu întrebarea asupra lui şi se încheie cu numărul „unu” şi cu răspunsul asupra lui, respectiv cu ideea unicităţii lui Dumnezeu. Strofele interioare indică elemente legate de credinţă, de viaţă, de învăţătură a Torei. Strofele nu sunt egale, ci în creştere una după cealaltă, fiecăreia adăugându-i-se elementul nou, care se alătură precedentelor, dar nu le înlocuieşte, ci le complectează. Probabil, la fiecare întrebare, copiii răspundeau adăugând cele spuse dinainte, vrând să arate că ştiu mai mult.  
 
Encyclopaedia Judaica menţionează studii şi cercetări asupra acestui cântec. Un aspect interesant este că până în secolul al XIX-lea el nu apărea decât în Hagada de rit aşkenaz. Acest fapt i-a făcut pe unii cercetători să creadă că originea cântecului „Ehad, mi yodea”? ar fi din Germania, din secolul al XVI-lea. Ei au remarcat similitudinea lui cu un cântec popular pastoral german, Guter Freund Ich Frage Dich, a cărui primă strofă se termină cu aceleaşi cuvinte ca şi cântecul de Pesah. În unele Hagadot din secolele XVI-XVIII, prima strofă din acest cântec ebraic este tradusă în germană cu cuvinte identice din cântecul popular german.  
 
Un cântec popular pastoral german care a inspirat un cântec popular liturgic ebraic, păstrat în scris, în cadrul literaturii populare scrise. Un element de folclor călător. Tema creştină originală a fost transformată într-o temă iudaică. Aceasta în privinţa cuvintelor. Vedem deci un caz de împrumut literar, de interinfluenţă culturală de la o comunitate etnico-religioasă la alta. În privinţa melodiei, cercetători ai folclorului muzical evreiesc au descoperit-o utilizată în diferite comunităţi evreieşti din Franţa, Germania, Ceylon, Cochin, dar cântată cu ocazia altor sărbători, precum şi la nunţi. Melodii asemănătoare au fost identificate de ei în muzica bizantină, precum şi în cea din bisericile engleză şi scoţiană. Citind aceste afirmaţii, ne putem gândi la melodia călătoare care a ajuns cea a imnului naţional israelian, Hatikva. Deci, nu este un singur caz de acest fel. Putem observa că sistemul repetării complectate din strofă în strofă pe calea întoarcerii înapoi este folosit şi în textul din Had Gadia, alt cântec cântat în seara de Pesah, iniţial de evreii aşkenazi, de asemenea influenţat de un cântec popular german medieval.  
 
Cântecul „Ehad, mi yodea”? a fost tradus în limba română în toate traducerile româneşti ale Hagadei, dar în proză şi fără explicaţii. Am încercat să prezint acest cântec pe baza explicaţiilor istorico-literare date de cercetători. În continuare adaug traducerea versificată a textului acestui cântec, făcută de subsemnatul, fără a fi poet. Am trebuit să potrivesc rima, cu ajutorul comentariilor. După cele ştiute de mine, este prima traducere românească versificată (nu sunt sigur, s-ar putea să greşesc).  
 
EHAD, MI YODEA? - UNU, CINE ŞTIE?  
Traducere de: Lucian-Zeev Herşcovici  
 
Unu, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Unu, ştiu eu!  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Doi, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Doi, ştiu eu!  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Trei, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Trei, ştiu eu!  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Patru, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Patru, ştiu eu!  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Cinci, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Cinci, ştiu eu!  
Cinci sunt cărţile din Thora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Şase, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Şase, ştiu eu!  
Şase sunt părţile învăţăturii din Mişna,  
Pe care nu le vom uita.  
Cinci sunt cărţile din Thora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Şapte, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Şapte, ştiu eu!  
Şapte sunt ale săptămânii zile,  
În ale calendarului file.  
Şase sunt părţile învăţăturii din Mişna,  
Pe care nu le vom uita.  
Cinci sunt cărţile din Thora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Opt, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Opt, ştiu eu!  
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,  
În cartea legământului lui Avraham înscris.  
Şapte sunt ale săptămânii zile,  
În ale calendarului file.  
Şase sunt părţile învăţăturii din Mişna,  
Pe care nu le vom uita.  
Cinci sunt cărţile din Thora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neutaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Nouă, cine ştie  
Ce poate să fie?  
Nouă, ştiu eu!  
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,  
După care se naşte fiecare.  
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,  
În cartea legământului lui Avraham înscris.  
Şapte sunt ale săptămânii zile,  
În ale calendarului file.  
Şase sunt părţile învăţăturii din Mişna,  
Pe care nu le vom uita.  
Cinci sunt cărţile din Thora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Zece, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Zece, ştiu eu!  
Zece sunt vestitele porunci,  
Date în Sinai, atunci.  
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,  
După care se naşte fiecare.  
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,  
În cartea legământului lui Avraham înscris.  
Şapte sunt ale săptămânii zile,  
În ale calendarului file.  
Şase sunt părţile învăţăturii din Mişna,  
Pe care nu le vom uita.  
Cinci sunt cărţile din Tora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Unsprezece, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Unsprezece, ştiu eu!  
Unsprezece sunt stelele de Iosef visate,  
Aşa cum le văzuse el în vis, pe toate.  
Zece sunt vestitele porunci,  
Date în Sinai, atunci.  
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,  
După care se naşte fiecare.  
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,  
În cartea legământului lui Avraham înscris.  
Şapte sunt ale săptămânii zile,  
În ale calendarului file.  
Şase sunt părţile învăţăturii din Mişna,  
Pe care nu le vom uita.  
Cinci sunt cărţile din Thora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ,  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Doisprezece, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Doisprezece, ştiu eu!  
Douăsprezece sunt triburile lui Israel,  
Care s-au reunit apoi în el.  
Unsprezece sunt stelele de Iosef visate,  
Aşa cum le văzuse el în vis, pe toate.  
Zece sunt vestitele porunci,  
Date în Sinai, atunci.  
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,  
După care se naşte fiecare.  
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,  
În cartea legământului lui Avraham înscris.  
Şapte sunt ale săptămânii zile,  
În ale calendarului file.  
Şase sunt părţile învăţăturii din Mişna,  
Pe care nu le vom uita.  
Cinci sunt cărţile din Thora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
 
Treisprezece, cine ştie,  
Ce poate să fie?  
Treisprezece, ştiu eu!  
Treisprezece sunt ale Domnului atribute,  
De toţi ştiute, cunoscute.  
Douăsprezece sunt triburile lui Israel,  
Care s-au reunit apoi în el.  
Unsprezece sunt stelele de Iosef visate,  
Aşa cum le văzuse el în vis, pe toate.  
Zece sunt vestitele porunci,  
Date în Sinai, atunci.  
Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare,  
După care se naşte fiecare.  
Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis,  
În cartea legământului lui Avraham înscris.  
Şapte sunt ale săptămânii zile,  
În ale calendarului file.  
Şase sunt părţile învăţăturii din Mişna,  
Pe care nu le vom uita.  
Cinci sunt cărţile din Thora,  
Pe care totdeauna le vom învăţa.  
Patru sunt mamele lui Israel,  
Care l-au născut pe el.  
Trei sunt ai lui Israel taţi,  
Pe vecie neuitaţi.  
Două sunt tablele de legământ,  
Date de Atotsfânt.  
Unu-i al nostru Dumnezeu,  
Binecuvântat şi Sfânt,  
În cer şi pe pământ.  
------------------------------  
Lucian-Zeev HERŞCOVICI  
Ierusalim, Israel  
aprilie 2017  
Referinţă Bibliografică:
Lucian-Zeev HERŞCOVICI - UNU, CINE ŞTIE? - CÂNTEC DE PESAH / Lucian Zeev Herşcovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Zeev Herşcovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lucian Zeev Herşcovici
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!