CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Studii >  




Autor: Lucian Zeev Herşcovici         Ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017        Toate Articolele Autorului

Lucian-Zeev HERŞCOVICI - STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
începutul unei noi serii a anuarului ieşean 
  
Recent a apărut numărul XII al anuarului ieşean de istorie a evreilor din România, ”Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae” (SAHIR). Denumirea prescurtată, stabilită prin iniţialele cuvintelor titlului latin, are sens în ebraică: salariat, respectiv angajat. Angajat în cercetarea istoriei evreilor din România, într-o cercetare strict ştiinţifică, sine ira et studio. Revista apare într-o serie nouă, prin angajarea directă a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Istorie, Centrul de Studii Iudaice „Dr. Alexandru Şafran”, în cadrul editurii aceleiaşi universităţi, în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, ambele din cadrul Academiei Române Filiala Iaşi. Ea apare într-o prezentare grafică nouă, cu o copertă specială, publicând fotografia Sinagogii Mari din Târgu-Cucu şi cuvântul ebraic EMET, scris cu litere ebraice. Tematica articolelor publicate şi ordinea lor cunosc o formă îmbunătăţită. Împărţirea pe teme a celor 368 de pagini ale acestui număr al revistei este tematică şi cronologică. Din punct de vedere tematic, secţiunile revistei sunt: Studia (studii academice de istorie); Acta (documente istorice); Evrei din România pe alte meleaguri; Dicţionar; In memoriam; Recenzii; Date biografice ale autorilor. Revista apare cu un nou colegiu de redacţie, format din zece persoane din lumea academică românească, israeliană, europeană, primul fiind academicianul Alexandru Zub. Redactorilor vechi, profesorii universitari Silviu Sanie (redactor şef) şi Dumitru Vitcu (redactor şef adjunct), li s-au alăturat doi cercetători tineri, secretari de redacţie: doctorii Iulian Moga şi Francisca Solomon. Ţinuta academică de cercetare istorică, nivelul înalt al studiilor publicate în limbile română, engleză, franceză, germană – nu numai că s-a menţinut, dar s-a şi îmbunătăţit. Remarcăm prezenţa unor rezumate în limba engleză la majoritatea articolelor în limba română, precum şi construirea studiilor într-o formă metodologică modernă, de tip academic euro-american. În cuvântul introductiv, „Către cititori”, cei doi redactori şefi menţionează că „nucleului de vechi şi statornici colaboratori … precum Carol Iancu, Moshe Idel, Alexandru Zub, Andrei Corbea-Hoişie, Lucian-Zeev Herşcovici, Florin Faifer şi alţii, li se alătură… o pleiadă de tineri cercetători, istorici şi oameni de cultură, care asigură … substanţă şi diversitate sumarului celui de al XII-lea tom al revistei: Andrei Melinte, Violeta-Anca Epure, Dinu Balan, Radu Bruja, Irina Gafiţa, Andi Mihalache, Martina Iacomi, Dana Ionescu şi Ana Brociner”. Care este contribuţia fiecărui colaborator? Care este metoda de clasificare a fiecărei secţiuni tematice? Pentru a răspunde la aceste întrebări, ne vom referi la articolele din fiecare secţiune. 
  
În secţiunea Studia sunt prezente 11 studii de istorie în ordinea cronologică a temei cercetate. Ele sunt bazate pe material arhivistic şi documentar. Primul, al cercetătorului Andrei Melinte, doctorand al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, este intitulat „Comunităţile evreieşti în oraşele Ţării de Jos a Moldovei (din a doua jumătate a secolului al XVI-lea până la sfârşitul secolului al XVIII-lea)”. Referindu-se la „Ţara de Jos” (sudul Moldovei, condus de un vornic ce îşi avea sediul la Bârlad), autorul prezintă situaţia prezenţei evreieşti în oraşele din această regiune geografică: Galaţi, Focşani, Adjud, Tecuci, Bârlad, Vaslui Huşi, Fălciu, Chişinău, Orhei, Lăpuşna, Iaşi. Cel de al doilea studiu, în limba engleză, este al profesorului Moshe Idel de la Universitatea Ebraică din Ierusalim: „18th century early Hasidism: between Europe and Asia”. Autorul cercetează unele mărturii referitoare la relaţia între evrei, turci şi tătari în secolele XVIII-XIX în zona geografică în care a apărut hasidismul. El se referă la o zonă geografică dintre Europa şi Asia, menţionând că aspectele asiatice ale culturii din Podolia şi Bucovina nu au fost luate în consideraţie de studierea modernă a hasidismului, ignorându-se prezenţa Imperiului Otoman în regiune şi existând tendinţa europocentristă. Autorul propune o teză a afinităţii posibile între practica şamanică magico-mistică a ceangăilor, aşa cum apare ea din descrierea existentă în Codex Bandini, de la mijlocul secolului al XVII-lea – şi descrierile lui Rabi Israel Baal Şem Tov întemeietorul hasidismului. Secolul al XVIII-lea este urmat de prima jumătate a secolului al XIX-lea, analizată de două studii publicate de două cercetătoare tinere. Violeta-Anca Epure lector la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, este autoarea studiului „Autohtoni şi alogeni în Principatele Române în perioada prepaşoptistă: evreii în viziunea consulilor şi voiajorilor francezi”, iar Ana Brociner, masterandă la Universitalea „Bar Ilan” din Ramat Gan, este autoarea studiului „Imaginea evreilor reflectată în scrierile călătorilor străini prin Ţara Românească şi Moldova la începutul secolului al XIX-lea (1800-1856)”. Ambele folosesc informaţii oferite de călători şi scriitori străini asupra evreilor din Ţările Româneşti – parafrazăm titlul unei colecţii de asemenea informaţii documentare publicate de Scarlat Callimachi şi Solomon Cris-Cristian la Iaşi în 1935 – domeniu a cărui cercetare ar trebui adâncită. Studiilor asupra hasidismului şi istoriei descriptive le urmează un studiu al subsemnatului asupra unui aspect al mişcării de Haskala în Moldova şi al luptei pentru emancipare în România unită apărut în limba engleză: „Mordekhay ben David Strelisker (Marvad Sat, 1808-1875): moderate maskil, fighter for the modernization of the Romanian Jews and for their Emancipation”. Strelisker, scriitor ebraic maskil, important pentru mişcarea de Haskala central-est-europeană în general şi în România în special, a locuit la Mihăileni din 1852-1853 până la sfârşitul vieţii (1875). Biografia lui, ca şi opera lui – în care autorul luptă pentru raţionalism în credinţa iudaică, educaţie modernă, emanciparea şi integrarea „israeliţilor” în România – nu au fost studiate în mod special până în prezent, studiul încercând să umple acest gol. Urmează alt studiu, al tinerei cercetătoare Irina Gafiţa, doctorandă a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, tot în limba engleză: „Romanian society at the end of the 19th century: the Law of Names (1895)”. Autoarea se referă la Legea Numelor din 1895, o lege controversată, precum şi la „chestiunea israelită” din România de la sfârşitul secolului al XIX-lea ca element de cadru în care a fost promulgată această lege. 
  
O altă cercetătoare tânără, Martina Iacomi, care este şi traducătoare, şi-a îndreptat unghiul de cercetare spre câmpul literaturii idiş. Studiul ei, „Idişul în viziunea marilor gânditori evrei: conferinţa de lingvistică de la Cernăuţi (1908)”, îşi propune prezentarea uneia dintre cele mai relevante manifestări ale curentului idişist început la mijlocul secolului al XIX-lea în rândul evreimii europene şi americane. Autoarea se referă la aportul adus la această conferinţă de activistul politic şi publicistul Nathan Birnbaum, de scriitorul Yitzchak Leib Peretz şi de activistul politic Chaim Zhitlovski. Tot referitor la Bucovina menţionăm studiul cercetătorului Radu Florian Bruja de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, „Conflictele antisemite din Bucovina, în vara anului 1930”. Bazat pe un bogat material arhivistic, autorul prezintă incidente antisemite petrecute în unele localităţi din judeţele Suceava şi Câmpulung. El menţionează că „antisemitismul bucovinenilor a fost constant şi nu s-a născut în perioada interbelică. În condiţiile în care evreii din Bucovina au fost asimilaţi culturii austro-germane, antisemitismul nu a răbufnit violent. 
  
După 1918, rezistenţa evreilor faţă de măsurile de centralizare ale guvernelor de la Bucureşti au trezit sentimentele naţionaliste ale românilor bucovineni… Anul 1930 a reprezentat finalul unei evoluţii în convieţuirea dintre comunităţile creştine şi evreii din Bucovina, relaţii care s-au alterat treptat”. Problema antisemitismului în România interbelică este pusă şi în studiul cercetătorului Dinu Balan, de la aceeaşi universitate, „Ion Alexandru Brătescu-Voineşti: de la umanitarism la antisemitism”. Este vorba de evoluţia ideologică a unui scriitor român, „om dornic să-şi servească patria cu decenţă şi responsabilitate, militând în anii de după Primul Război Mondial pentru un pacifism profund şi autentic, …exponentul unei direcţii politice umanitare şi democratice” spre o ideologie „care avea să-l conducă, finalmente, la asumarea şi propagarea unui antisemitism virulent”. Revista include şi două studii de istorie generală a evreilor. Primul, publicat de cercetătorul Andi Mihalache de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, Filiala Iaşi, „Copilărie evreiască la 1900: o perspectivă patrimonială asupra memoriilor lui Walter Benjamin”, se referă la viaţa filosofului evreu din Germania, la ceea ce a prezentat acesta post-factum în amintiri din copilăria sa. O analiză profundă care, credem, ar trebui publicată şi într-o limbă de circulaţie internaţională. Cel de al doilea studiu, în limba franceză, aparţine cercetătoarei Dana Ionescu, doctorandă la Departamentul de sociologie din cadrul Universităţii din Quebéc de la Montréal, este intitulat „La Shoah ne peut et ne doit pas etre oubliée” şi se referă la memoria Holocaustului şi influenţa ei în societatea contemporană în ţările europene. 
  
Secţiunea Acta include documente istorice, corespondenţă şi amintiri. „Catagrafia evreilor din Mihăileni, ţinutul Dorohoi, la 1836” este publicată de profesorul Dumitru Vitcu. Această catagrafie, publicată în transliterare, va putea fi utilă cercetătorilor istoriei evreilor din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În articolul „Gânduri noi la lectura unei cereri”, profesorul Silviu Sanie publică o scrisoare a rabinului Leibiş Beer Halpert din Vaslui, datată 16 aprilie 1940, trimisă primarului oraşului, prin care îi cerea acestuia ca elevii evrei scoşi la muncă în grădina din centrul oraşului să nu mai fie luaţi la lucru în ziua de sâmbătă, ci în altă zi. „Se subliniază că nu este o încercare de eschivare de la datoriile către ţară, ci doar pentru a respecta sâmbăta”. Răspunsul primarului era că „Dl Prim Rabin ar urma să se adreseze comandantului Stolului de străjeri … un indiciu că omenia mai exista”. 
  
Scrisoarea, păstrată la Arhivele Naţionale, Filiala Vaslui, este publicată în facsimil, însoţită de comentarii, precum şi de o prezentare a autorului ei şi a situaţiei obştei evreieşti din oraş în perioada 1938-1949, în care rabinul Leibiş Beer Halpert a deţinut funcţia de Prim Rabin. Tot în cadrul aceleiaşi secţiuni găsim articolul documentar al scriitorului Florin Faifer, „Anul trecut la Mangalia”, care se referă la „romanul de rezonanţă autobiografică al Cellei Serghi, <> (1938)”, precum şi la corespondenţa lui cu scriitoarea. Autorul publică două scrisori ale scriitoarei adresate lui în anul 1990, în care ea se referă la o prezentare făcută de autor romanului reeditat, intitulată de asemenea „Anul trecut la Mangalia”, în revista ieşeană ”Cronica”. În aceeaşi secţiune, academicianul Alexandru Zub povesteşte despre cunoscuţii şi prietenii lui evrei din copilărie, adolescenţă, tinereţe, din închisoarea comunistă şi de după eliberarea sa. Printre ei sunt menţionaţi băcanul Meir, medicul Sandovici, colegii de facultate Austermann, Leon Eşanu, Lefter, Liviu Moscovici, Marcu, Leon Volovici, profesorii universitari L. Bartfeld, Ihil Benditer, Isac Davidsohn, Martin Bodingher, scriitorul Nicu Steinhardt, folcloristul Harry Brauner. Amintirile academicianului Zub contribuie la reconstituirea tabloului istoric, iar unele personaje menţionate – cu nume sau fără nume, numai după ocupaţie – ajută cercetătorului să înţeleagă participarea unor anonimi, oameni obişnuiţi, la fenomenul istoric. 
  
În secţiunea Evrei din România pe alte meleaguri, profesorul Carol Iancu de la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier publică un articol biografic asupra lui „Şlomo Leibovici-Laiş, un reprezentant de elită al iudaismului din România şi al Israelului”. Autorul reconstituie biografia acestui intelectual şi activist politic sionist şi israelian pe bază de documente şi amintiri personale. În cadrul secţiunii Dicţionar, profesorul Andrei Hoişie-Corbea de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” publică un articol biografic în limba germană, referitor la rabinul admor Israel Friedman din Rujin şi Sadigora. Articolul, intitulat „Israel Friedman (Israel der Ruzhiner)”, aduce informaţii asupra începutului curţii rabinice de la „Sadagura” din Bucovina. În cadrul secţiunii In memoriam, profesorul Dumitru Vitcu publică un necrolog al istoricului Dumitru Ivănescu (1939-2011), iar profesorul Silviu Sanie publică un necrolog al istoricului Şlomo Leibovici-Laiş (1927-2014). În ambele cazuri este subliniată contribuţia decedaţilor la cercetarea istoriei evreilor din România. La secţiunea Recenzii sunt publicate două cronici de carte semnate de academicianul Alexandru Zub. Prima este a volumului bilingv româno-francez „Pogromul de la Iaşi şi Holocaustul în România / Le Pogrom de Iaşi et la Shoah en Roumanie”, editat de profesorii Carol Iancu şi Alexandru-Florin Platon, incluzând dezbaterile simpozionului pe această temă, organizat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” în anul 2011. Cel de al doilea volum recenzat de academicianul Alexandru Zub, de asemenea bilingv româno-francez, este „Penser l’Europe comme un cerveau / A gândi Europa ca un creier”, lucrare a profesorului neurolog Jean Askenasy din Tel Aviv, apărut la Editura Academiei Române în anul 2015. În cadrul aceleiaşi secţiuni apare şi recenzia – în limba franceză – a cărţii istoricului canadian Pierre Anctil, „Les Juifs de Montréal face au Quebéc de l’entre-deux-guerres: le rendez-vous manqué”, semnată de cercetătoarea Dana Ionescu. Încă odată, o temă de istorie generală evreiască. 
  
Sperăm ca revista să continue în viitor, pe un drum ascendent. 
  
------------------------------- 
  
Lucian-Zeev HERŞCOVICI 
  
Ierusalim, Israel 
  
4 august 2016 
  
Referinţă Bibliografică:
Lucian-Zeev HERŞCOVICI - STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII / Lucian Zeev Herşcovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Zeev Herşcovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lucian Zeev Herşcovici
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!