CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Naratiune >  




Autor: Lucia Elena Locusteanu         Ediţia nr. 3109 din 06 iulie 2019        Toate Articolele Autorului

CÂND ÎNTREBĂRILE NU-ŞI GĂSESC RĂSPUNS
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Intrăm în viaţă cu bucuria ce ţi-o oferă lumina. 
  
CE FRUMOASĂ TAINĂ… 
  
Învățăm, ne zbatem, iubim, ne întristăm, luptăm, suntem fericiți sau nu, alergăm prin lumină fără să conștientizăm că în orice clipă putem păși în veșnicie. 
  
E tulburător și te intrigă faptul că nu toate întrebările-și găsesc răspuns. 
  
Citeam o carte primită – cred - la momentul potrivit. 
  
Curios lucru, eu care știu pagini întregi de proză, fără a mai aminti poeziile marilor șlefuitori ai cuvântului, nu-mi amintesc nici numele autorului, nici titlul cărții. 
  
Nu cred că din întâmplare mi-a. parvenit cartea în care personajul – aflat pe patul de moarte - vorbea, uitându-se spre ușă, cu cea care venise să-l conducă în neant… 
  
Mi s-a părut o stupiditate, o prea forțată schemă narativă, așa că am părăsit-o, lăsând-o necitită până la capăt, și aruncând-o pe un raft al bibliotecii… 
  
Interesant, am căutat-o …, fără însă a o mai găsi… 
  
În primăvara aceluiași an, 1988, aflându-mă la fiica mea, întâmplarea a făcut să moșesc, aducând în lumină un băiețel, trăind – poate – una din minunile vieții mele. 
  
Prin iulie1988, părinții mei au fost internați de urgență la Medicală 3. 
  
Era pentru familia mea, pentru unul dintre băieții mei, și emoția unui important examen al vieții - admiterea la facultate. 
  
Chemată urgent la spital, am mers însoțită de unul dintre fii mei. 
  
Tata se cianozase, iar fiul meu, fiind profund afectat, a căzut pe pieptul bunicului plângând și rugându-l printre lacrimi: 
  
- -Bunule, nu pleca! Ajută-mă! Am examen! 
  
Cu un glas, venit parcă de departe, tata, începând să prindă culoarea vieții, i-a răspuns: 
  
- -O să încerce bunul! 
  
Și pentru câteva zile tata părea că și-a revenit și că de acum totul merge spre bine… 
  
Zilele fierbinți ale examenului s-au scurs… 
  
Acum singura noastră problemă era sănătatea celor doi. 
  
Mergând la spital, ca de obicei, în jurul orei 13, am intrat în rezerva de două paturi unde tata era împreună cu un alt bolnav, ambii păziți parcă de 
  
privirea atentă a mamei, care, deși internată în alt salon, stătea pe un scaun la 
  
la patul jumătății sale. 
  
Conectat la aparate, tata privea mereu spre ușă și din când în când rostea cu glas ferm și răspicat: 
  
- -Nu acum, te rog. Nu acum! 
  
La început, n-am dat importanță aparentului ,,monolog”, care s-a dovedit a fi un adevărat dialog cu o ,,prezență” văzută doar de el, invizibilă pentru noi. 
  
Apoi, gestul repetându-se la intervale destul de scurte/mici, m-a șocat. 
  
- Mai târziu! Nu acum! Repeta insistent și foarte hotărât tata, privind fix spre ușa închisă a salonului..., după care m-a rugat să-i telefonez soțului meu, care avea serviciul nu departe de spital, să vină urgent că trebuie să-i comunice ceva. 
  
Peste puțin timp și-a făcut apariția, iar tata ne-a rugat pe cei prezenți să-i lăsăm câteva minute – singuri. 
  
N-am mai aflat niciodată ce-au vorbit. Am bănuit doar… 
  
Rămași în aceeași formulă: tata, mama, bolnavul și eu, ,,monologul” și-a reluat cursul. 
  
Între timp, domnul bolnav mi-a propus să rămân peste noapte cu părinții, mama să doarmă în patul lui, iar eu să-i supraveghez, dat fiind că el, după medicația și vizita de la ora 18, va pleca să doarmă acasă. 
  
Până să apuc să-i mulțumesc domului, m-au șocat cuvintele tatălui meu, rostite cu promptitudine și claritate: 
  
- -Voi credeți că eu mai prind ora 18???... 
  
Și în acel moment, uitându-se spre ușă vorbește răspicat: 
  
- -Acum! Gata! Poți veni! 
  
Intrigați, ne-am uitat cu toți spre ușa închisă…, dar n-am văzut nimic. Nu era nimeni…Și, totuși, se întâmpla ceva… Aparatele la care era conectat desenau o linie fără sfârșit… Pulsațiile inimii dispăruseră…, iar mâna lui stângă ținută între palmele mele se răceau… 
  
Tata, de fapt, sufletul lui pleca în veșnicie… 
  
Și viața și moartea sunt taine… 
  
Să fi fost cartea pe care n-am terminat-o o premoniție a ceea ce avea să mi se întâmple??? 
  
A vrut providența să-mi arate că autorul – probabil – a trăit și el o experiență asemănătoare și să-mi demonstreze că afirmația mea ,,stupiditate” a fost și este ridicolă??? 
  
Nu știu și poate nu voi afla niciodată…!!! 
  
Peste ani, în 15 ianuarie 2001, soțul meu, ieșind din apartament, în pragul ușii, mă strigă și-mi dă un ,,Bilet”/,,Felicitare” pentru băiatul meu mai mic, a cărui zi de naștere urma să fie în18. 
  
Intrigată de gestul său, i-am replicat, contrar obiceiului, în termeni pe care-i regret: 
  
- Ce ți-a venit Ești nebun Doar mai sunt destule – 3 zile - până la ziua lui!!! Și de ce , mă rog, să i-o dau eu??? Ce? Ai de gând să pleci undeva?!? 
  
N-a răspuns nimic. A dat din mână a lehamete și a plecat coborând scările urmărit de privirea mea contrariată, chiar mânioasă că n-am primit nici un răspuns credibil, motivațional… 
  
El plecând în oraș, iar eu la treburile mele. 
  
Și nu ne-am mai privit…, nici nu ne-am mai vorbit…Așa ne-am despărțit… 
  
*** 
  
Târziu, în noapte, după ce l-am căutat din clinică în clinică, l-am întâlnit la morga de la Medicală I. 
  
Căzuse, făcând un infarct, lângă Teatrul Național, de unde a fost ridicat de o Salvare, resuscitat, dus la Medicală I. 
  
După perfuzii, când totul părea că merge spre bine, s-a ridicat și după câțiva pași, părăsind lumina, s-a prăbușit în întunericul neantului 
  
Astea aveam să le aflu de la medicul de gardă… 
  
*** 
  
Nu știm când venim… Nu aflăm când plecăm… și totuși… uneori sau poate doar unii dintre noi presimțim… 
  
Și viața și moarte sunt cele mai tulburătoare daruri, necunoscute, taine. 
  
Întrebări ce nu-și găsesc răspuns…Răspunsuri ce nasc mereu noi și tulburătoare întrebări… 
  
VIAȚA și MOARTEA – tulburătoare TAINE… 
  
Lucia-Elena Locusteanu 
  
Liga Scriitorilor Români 
  
Filiala Cluj-Napoca 
  
Referinţă Bibliografică:
CÂND ÎNTREBĂRILE NU-ŞI GĂSESC RĂSPUNS / Lucia Elena Locusteanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3109, Anul IX, 06 iulie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Lucia Elena Locusteanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lucia Elena Locusteanu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!