Gabi cu Laura rămaseră ultimii și, tot ținându-se de mână se mai plimbară puțin. Era liniște și pace, iar luna le zâmbea șmecherește și le făcea cu ochiul complice. Și, pentru prima dată, Gabi o luă pe Laura în brațe și începu să o sărute cu pasiune, iar ea se lăsă furată de magia acestui sărut și purtată de sentimentele care o copleșiseră întru totul. Atingerea buzelor lui o îmbăta, făcând-o să uite de tot și de toate. Era cu adevărat fericită, simțea că din acea clipă Gabi îi devenise mai apropiat, mai drag. Era primul pas spre dragoste, era primul pas spre fericire, lacrimi și bucurie. Viața ei intrase într-un ritm nou, în sufletul ei se petrecuse o schimbare vizibilă. De la neîncredere și teamă, trecuse la liniște, la siguranță, nu se mai gândea să fie într-un fel sau altul, nu-și mai căuta nici gesturile, nici cuvintele, fu așa cum îi veni să fie. Își lăsă capul pe pieptul lui. 

- Mi-a fost dor de tine, dragul meu! 

Îi simți pe umeri mâna mângâindu-i părul, obrazul, apoi buzele sărutându-i ochii umezi și-i auzi glasul duios, vorbindu-i ca unui copil.. 

- Și mie mi-a fost enorm de dor de tine, scumpa mea! 

Rămaseră multă vreme înlănțuiți, simțindu-și inimile care băteau mai-mai să le sară din piept. Cerul plin de stele și luna zâmbitoare erau martorii iubirii lor năvalnice. Zăgazurile se rupseră, în sfârșit, iar apele ce se revărsau nu mai putea fi oprite sau întoarse. Gabi era așa de îndrăgostit, că nu mai putea gândi limpede. 

- Îmi pare rău, nu m-am putut abține, prea eşti ispititoare! 

- Mie nu-mi pare rău, șopti Laura! Ştiu că te iubesc, restul nu mai contează! Se contopiră într-un sărut plin de pasiune, buzele ei erau așa de moi că păreau să se topească la contactul cu ale lui, i se părea că nu mai gustase nimic mai dulce în viața lui. Îmbrățișați încă, se duseră la mașină, trebuia să se întoarcă fiecare la casa lui, dar era un nou început pentru amândoi, se iubeau și asta conta cel mai mult. Pentru Laura era o situație ciudată și periculoasă totodată. Era legată încă prin căsătorie de Nicolae, nu trebuia să uite asta, deci vor încerca să fie cât mai discreți. 

În zilele ce au urmat au continuat să se vadă cât mai des au putut, mese de prânz, cine, clipe furate. Gabi, oricât de mult timp petrecea în compania Laurei, nu se sătura de ea niciodată, era ca un drog de care devenise dependent. 

Între timp, Laura scăpase și de gipsul care o șicanase până acum, se mișca bine, cu puțină fizioterapie o să dispară mica durere care încă o supăra. Însoțită de Gabi și-a depus dosarul pentru postul de profesor și aștepta cu nerăbdare începerea noului an școlar. Pe Ionuț l-a înscris la grădinița din cartierul unde stătea bunica Ioana și era tare mândru că o să fie în grupa mare. 

- Știi ce m-am gândit, mami, dacă o să fiu în grupa mare înseamnă că nu mai este mult și o să merg și la școală. Atunci o să cresc mai repede și o să mă pot face doctor, o să vezi tu că mă țin de promisiune! Era tare de entuziasmat de perspective, era păcat să-i spulbere visele. Îl strânse cu drag în brațe sărutându-i părul bălai, care crescuse și acum îi cădea pe umeri. 

- Dragul meu, o să treacă mai mulți ani până o să ajungi acolo, doar să fim noi sănătoși și împreună și sigur că vei face ce-ți dorești tu când vei fi mai mare. Acum trebuie să ne pregătim de grădiniță și cred că trebuie să mai tăiem din păruțul tău. 

- Dar, mami, mie îmi place așa cum sunt, nu vreau să-l tai, nu are nimic că-i mare, uite, îl strângem așa ...și gata, nici nu se observă! Cu mânuțele lui își strânse părul într-o codiță, încercând să-și salveze părul, de care era tare mândru. 

- Trebuie tuns, o să te confunde cu o fetiță, iar tu ești băiat, chiar vrei să râdă băieții de tine? 

- Of, mami, dacă-i așa, nu am ce face, spuse ridicând a neputință din umeri, o să-l tund, dar nu prea mult, promiți? 

- Bine, atunci mâine mergem să scurtăm păruțul, să cumpărăm uniformă și gentuță, mă rog...și ce mai poftește inimioara ta! O să mergem la un magazin mare, unde o să găsim tot ce ne dorim. 

- Mami, dar sper că vine și nenea Gabi, îmi este un dor enorm de el! Își deschise larg brațele arătând cât este de mare dorul lui. Îl iubea pe Gabi, așa cum și Gabi îl iubea pe el. Nu mai pomenise niciodată de Nicolae, parcă nu fusese niciodată în viața lui, pentru Ionuț, era un străin. 

- Bine, o să vorbesc cu el și o să mergem împreună, dar tu nu trebuie decât să fii cuminte și să o asculți pe bunica. Eu mai am probleme de oameni mari de rezolvat, așa că astăzi ești pe mâinile bunicii Ioana și sper să nu o superi. 

- Cum să o supăr, eu o ajut, tu nici nu știi câtă nevoie are bunica de mine! Când mergem la piață, eu o ajut la sacoșă, doar am mușchi, uite și tu, cum să o las doar pe ea să ducă greutățile! Iar când o doare piciorul sau mâna, eu îi fac frecție, așa cum am văzut la spital și lui buni îi trece imediat. Deci, să nu îți faci probleme, o să fiu cuminte, cuminte! 

Laura îl sorbea din ochi şi se gândea dacă va putea să-i mulțumească lui Dumnezeu vreodată pentru acest dar! Se îmbrăcă cu o rochie albă și scurtă de in topit, cu o pereche de sandale sexy, tip roman, cu șireturi pe picior. Arăta trăsnet, ca de obicei, era o făptură superbă. Era fericită, știa că iubirea vieții ei este Gabi și că voia să trăiască alături de el o viață adevărată, nu farsa ridicolă care fusese mariajul ei. Sigur, divorțul avea să mai dureze, dar trebuie să înceapă demersurile pentru el. Se gândea cu inima strânsă la toate șicanele pe care le va întâmpina, dar știa că are pe cine se baza și teama de care fusese cuprinsă înainte, dispăruse. Era mai hotărâtă ca oricând să pună capăt căsniciei ei cu Nicolae. Se întâlni cu Gabi și plecară departe de oraș, trebuiau să fie prudenți pentru a nu crea antecedente pentru divorț. Când erau împreună, timpul zbura prea repede, nici nu știau cum se scurg orele, doar când noaptea începea să-i învăluie, se despărțeau cu regret, dar și cu bucuria revederii de a doua zi. Acasă, Gabi se gândea la toate lucrurile pe care voia să le facă împreună cu ea. Era iubirea vieții lui, o iubea enorm și ceea ce conta cel mai mult era faptul că și ea îi împărtășea iubirea, în aceeași măsură. 

Cu Ionuț în brațe, Laura rămase pierdută în visare, era așa fericită! Ochii i s-au închis și a alunecat încet într-un somn lin. Ultimul ei gând înainte de a adormi a fost ,că o aștepta iarăși o zi minunată, alături de Gabi și Ionuț. 

- VA URMA -