Primeşte-mă, prietene
Primeşte-mă, prietene
să-ţi cânt colinda de departe,
că pe întregul pe mapamond
nu e nimic ce ne desparte.
Şi, chiar de nu e frig şi ger
în seara când vine Mesia,
eu tot cânta-voi leru-ler
ca să-ţi aducă bucuria.
Primeşte-mă în casa ta
şi nu-mi plăti pentru urare:
un zâmbet doar să-mi dai aş vrea,
prietene din depărtare.
Şi, chiar de nu e frig şi ger
în seara când vine Mesia,
eu tot cânta-voi leru-ler
ca să-ţi aducă bucuria.
Vin să-ţi urez cu sufletul
ca Domnul Sfânt să te-ocrotească
şi-n jurul tău, prietene,
doar ce e bun să înflorească.
Şi, chiar de nu e frig şi ger
în seara când vine Mesia,
eu tot cânta-voi leru-ler
ca să-ţi aducă bucuria.
De-aici, din munţii mei cărunţi
mă-nclin în faţa ta, creştine,
şi Dumnezeu Mare şi Sfânt
să-ţi dea noroc şi numai bine
Şi, chiar de nu e frig şi ger
în seara când vine Mesia,
eu tot cânta-voi leru-ler
ca să-ţi aducă bucuria.
Leonid IACOB
