CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Beletristica >  




Autor: Iulian Catana         Ediţia nr. 3298 din 11 ianuarie 2020        Toate Articolele Autorului

Ultima nuanţă de....întuneric
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
...timpul se lipea de trupul lui sleit de boală şi-l trăgea spre abisul tăceri.Dar el se lupta şi se agăţa de realitate,rupându-ş unghiile în bazaltul dureri şi luptând cu slăbiciunea,deschise ochii şi văzu ca prin ceaţa,chipurile celor ce stăteau lânga patul lui.  
Şi încercă să vorbească dar cuvintele refuzau să se nască pe buzele lui şi simţi cum o mână tandră şi fină îi mângâie obrazul şi închise ochii,savurând mângâierea.Şi ultima scânteie a vieţi se transformă într-un oftat şuierător şi părăsi trupul devenit o ruină şi se înălţă deasupra camerei şi îşi vazu familia îndurerată apoi se înălţă mai sus şi camera deveni un cub,o celulă dintr-un organism diform şi continuă să se înalţe şi întunericul se lipi de trupul lui apoi se prăbuşi în ceva ce parea a fi,un ocean ciudat....format din curenţi de aer ce se înfingeau în trupul lui.Şi strigă,cerând ajutor şi ecoul voci lui se transformă în zeci de voci isterice ce strigau cuvinte spuse de el,de-a lungul vieţi...  
Şi se scufundă şi simţi cum din trupul lui,sunt zmulse amintirile şi-ncercă să le prindă dar curentul de aer,le transformă în frunze şi se îndepărtară şi se dizolvară în urletul vântului...  
 
* * *  
 
Şi tresare din somn şi priveşte tavanul apoi îşi şterge transpiraţia de pe chip şi se ridică într-un cot şi îşi priveşte soţia,doarme liniştită şi o sarută cu tandreţe apoi coboară din pat şi iese din dormitor,păşind cu atentie,pentru a nu face zgomot şi intră în bucatărie şi îşi aprinde o ţigară apoi porneşte filtrul de cafea şi fumează sprijinit de masă,întrebându-se ce reprezintă visul ce i-a curmat somnul şi strivi ţigarea în scrumieră apoi opri filtrul de cafea şi luă cana din filtru şi turnă lichidul fierbinte într-o ceaşcă apoi aşeză cana în filtru şi cu ceaşca în mâna dreaptă,ieşi pe balcon şi îşi aprinse o ţigară şi privi oraşul scufundat în ultimele nuanţe de întuneric şi ascultă zgomotul primelor tramvaie şi privi trecători ce se grăbeau spre locurile lor de muncă şi îşi aminti că azi,avea o întâlnire importantă şi termină cafeaua apoi strivi ţigarea în scrumieră şi intră în casă şi făcu un duş apoi se îmbrăcă şi îşi săruta soţia şi ieşi din dormitor şi se opri în faţa oglinzi de pe hol şi se privi câteva secunde apoi luă cheile din fructieră şi ieşi din apartament şi se prăbuşi într-un ocean de trupuri ce se zvârcoleau şi urlau în agonie...  
 
* * *  
 
....şi abandonat pe plaja unei realităţi bizare,închise ochii şi se prăbuşi în tăcerea ce-l înconjura şi trupul său,deveni o umbră şi plutea printre oameni şi se simţi cuprins de o forţă ce-l smulse cu putere şi realitatea se îndepărtă şi deveni un punct printre alte puncte şi simţi durerea ce sălăşluia în trupul lui şi deschise ochii şi zâmbi.  
-Am crezut că te-am pierdut zise Marga şi-l sărută.  
-Ce s-a întâmplat?  
-Au fost probleme în timpul operaţiei şi timp de câteva minute ai fost în moarte clinică.Dar acum eşti în afara pericolului,cum te simţi?  
-Rău!...simt că am fost zdrobit apoi modelat de mâini gigantice şi când aceste mâini gigantice s-au plictisit,m-au abandonat pe acest pat de spital.Ce fac copii?  
-Sunt bine i-am trimis la mama.Aerul din provincie le va face bine.Ţi-am adus câteva fructe!  
-Mulţumesc!  
-Voi sta cu tine!  
-Nu-i nevoie,m-ă simt mai bine acum că am vorbit cu tine!  
-Da dar eu nu m-ă simt bine ştiindu-te singur în salon zise Marga şi se aşeză pe scaun,am vorbit cu Ioana!  
-Şi ce mai face?  
-Bine!...afacerea-i merge şi mi-a promis că-mi pune la dispoziţie,casa ei de vacanţă!  
-Frumos din partea ei zise Vasile zâmbind apoi se întristă,trebuia să particip la câteva întâlniri de afaceri foarte importante!...  
-Am vorbit cu şeful tău şi i-am povestit prin ce ai trecut şi a fost impresionat de suferinţa ta şi ţi-a trimis acest coş.  
Vasile privi coşul ce conţinea fructe şi dulciuri rafinate frumos ambalate şi zâmbi.  
-Şeful meu este un om bun,un om cu caracter şi mult bun simţ,să-i spui că-i multumesc pentru acest coş minunat.  
-Aşa voi face zise Marga mângâindu-i mâna.  
-Şti...am fost la un pas de moarte şi am realizat ca viaţa-i scurtă şi voi familia mea sunteţi totul pentru mine!  
-Şi tu eşti totul pentru noi zise Marga şi-l sărută apoi îşi aşeză capul pe pieptul lui şi închise ochii,dorind să se contopească cu el şi cu dragostea ei să alinte suferinţa lui şi zgomotul produs de intrarea doctorului,frânse frumuseţea momentului şi Marga deschise ochii apoi se ridică de pe marginea patului.  
-Buna ziua domnule doctor zise ea zâmbind.  
-Buna ziua zise doctorul şi luă fişa din suportul fixat pe tăblia patului,cum te simţi domnule Vasile?  
-Lăsând la o parte durerea!...  
-Durerea-i bună şi ştiu că sună ciudat dar durerea accelerează vindecarea şi-n două zile vei parasi spitalul!  
-Aşa de repede?  
-Da!A-ţi fost operat printr-o procedura nouă şi-n mod normal,vă externam după o zi.Dar în urma evenimentului neprevăzut din timpul operaţiei,am hotărât să mai rămâi o zi sub observaţie şi dacă totul va fi bine,mâine vei fi externat!  
-Multumesc zise Vasile zâmbind şi doctorul aşeză fişa în suportul fixat pe tăblia patului şi ieşi din salon şi Marga lua pachetul de ţigări din poşetă şi se apropie de pat şi-l sarută.  
-Mă duc să fumez o ţigară şi revin în câteva minute zise ea şi ieşi din salon.  
Şi Vasile ascultă zgomotele spitalului apoi închise ochii şi rememoră tot ceea ce vazuse şi simţind că nu este singur,deschise ochii şi privi umbra din colţ,ce vrei de la mine?  
Făptura nu răspunse şi se înălţă şi plutind deasupra podelei se apropie de patul lui.  
-Lasă-mă în pace zise Vasile trăgându-ş pătura până sub bărbie.  
-Vreau să vi cu mine zise umbra şi-i mângâie obrazul.  
-Dar nu pot parăsi patul!  
-Crede-mă poţi!...zise umbra şi-l luă de mână şi Vasile simţi că se înalţă,lasând în urma salonul şi patul ravăşit şi îsi ridică privirea şi văzu că se înalţa spre o ţesatură ce se vălurea haotic....  
Şi umbra îl eliberă din strânsoarea ei şi se prăbuşi urlând îngrozit de întunericul ce se apropia de el,cu viteza crescândă şi întunericul îl înghiţi şi Vasile simţi cum trupul îi este zgâriat adânc de ghiarele întunericului şi încercă să urle dar tăcerea i se înfipse în gât şi Vasile începu să se sufoce şi să se sbată şi să se scufunde tot mai mult...  
 
-Sfârşit-  
 
Referinţă Bibliografică:
Ultima nuanţă de....întuneric / Iulian Catana : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3298, Anul X, 11 ianuarie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Iulian Catana : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Iulian Catana
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!