CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Patrimoniu >  





Secolul donaresian şi trena acestuia în cultura pelasgă > valahă, germană etc.
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
Secolul donaresian şi trena acestuia în cultura pelasgă > valahă, germană etc.  
  
 
  
cronologie *prilejuită de enciclopedia scrisă în orizontul anului 466 d. H, «Cosmografie», de Drept-Zalmoxianul Donares din Dacia (Aethicus Ister), şi de receptarea-i de către cenzorul papal Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria pe la anul 763  
  
 
  
401 d. H.: ...în Dacia Sud-Dunăreană / „Aureliană“, se naşte Flavius Valerius Leon – cel ce împărăţeşte în tronul Imperiului Roman de Răsărit, de la Constantinusa – Constantinopol (> Istanbul) − cu supranumele Leon I Thrax / Thracul, pe notabilul segment temporal: 7 februarie 457 – 18 ianuarie 474;  
  
(a) 401 este al 11-lea an de „exercitare la apogeu“ pentru curentul religios-creştin, cunoscut istoriilor prin derivare de la numele fondatorului, episcopul pelasg > valah din Dacia Sud-Dunăreană, Bonosus din Naissus / Sardica (aprox. 349 – 405 d. H.), un curent extins deja, pe la anul 391 d. H., într-o arie „alarmantă“ a Daciei, îndeosebi, în provinciile: Dacia Malvensis (Alutuania / Oltenia), Dacia Moesiei Superior, Dacia Dardaniei, Dacia Mediterranea; bonosianismul era deja „taxat“ de către cele două „mai mari“ biserici – Biserica / Patriarhia de Constantinopol şi Biserica Papalităţii / Romei – drept erezie („cu vlăstărire din erezia lui Fotin“), «negând, printre altele, şi pururea-fecioria Maicii Domnului» (PIB, 125); „sinodul general“ de la Capua-Italia, din 391, a avut în obiectiv „erezia“ lui Bonosu din Naissus (azi, Niş-Serbia) / Bonosus din Sardica (azi, Sofia Bulgariei), încredinţând cauza spre cercetare episcopilor din Illyricum şi Macedonia  
  
(din orizontul anului 391, datează lucrarea „compatriotului său“, Paul de Pannonia, Contra lui Bonosu, unde erezia bonosiană a fost combătută „într-un înalt spirit ortodox“; Bonosu din Naisus a continuat să mai rămână o vreme în scaunul episcopal, în ciuda sentinţei „de depunere“ a episcopului „eretic“, propusă / dată de episcopii din Illyricum; după câţiva ani a fost înlocuit cu un episcop ortodox, Marcian; bonosianismul Daciei de la Dunărea de Jos / Mijloc a fost îmbrăţişat de Goţi şi dus în Europa de Apus. – cf. CDCD, 161; PTIr, I, 83).  
  
(b) 401 este al şaptelea an de existenţă pentru Imperiul Roman de Răsărit, cârmuit / moştenit de Arcadiu (395 – 408), fiul împăratului Teodosie cel Mare / Teodosiu I (născut la 11 ianuarie 347, în localitatea Coca-Spania − decedat la 17 ianuarie 395, în Milano-Italia), şi, desigur, tot al şaptelea an de existenţă este şi pentru Imperiul Roman de Apus, cârmuit / moştenit de Honoriu (395 – 408), celălalt fiu al împăratului Teodosie cel Mare  
  
(„benefici“ / „malefici“ şapte ani ai unui „binom imperial“, care a luat fiinţă la 17 ianuarie 395 d. H., în baza Hotărârii de la Milano „dictate testamentar, de pe patul morţii“, de tatăl-împărat, oricum, „benefici“ / „malefici“ şapte ani, nicidecum „de-acasă“, ai unui Imperiu Roman ca „binom imperial“, pentru că un imperiu, fie acesta şi pe trei continente, cum cel în discuţie, tot cancer mistuitor al popoarelor cuprinse-ntre hotarele lui rămâne „prin istorii“ – cf. PTIr, I, 84);  
  
(c) 401 este al treilea an în care Imperiul Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) este cârmuit de Yazdgard I (399 – 420 d. H.);  
  
(d) 401 este al doilea an în care India „Pallavin-timpurie“ este împărăţită de Skandavarman / Simhavarman al III-lea (a stat în tronul indian 37 de ani, fără întreruperi, din anul 400 d. H. şi până în 436, inclusiv);  
  
(e) 401 este al 16-lea an de când se află în tronul împărătesc al Chinei de Nord Tuoba Gui (386 – 409), cunoscut prin istorii cu numele „postum-împărătesc“ Daowu;  
  
(f) 401 este al doilea an în care Japonia / Gadaronta este împărăţită de Richū (400 – 405), urmaş în tron după îndelungata împărăţire a lui Nintoku (313 – 399).  
  
403: ...patriarhul Ioan Gură de Aur acordă diaconului valah, Ioan Cassian, titlul de preot − ceea ce îi permite ca, alături de prietenul său de nedespărţit, preotul Gherman, să facă parte din delegaţia Bisericii Constantinopolitane la Sinodul din anul 403 de la Stejar-Calcedon.  
  
406 410: ...în tronul imperial din Arhipelagul Gadaronta (Japonia) guvernează împăratul Hanzei.  
  
409 423: ...în China de Nord, împărăţeşte Tuoba Si (rămas în istorii cu numele „postum-împărătesc“: Taiwu).  
  
411 453: ...în tronul imperial din Gadaronta / Japonia conduce împăratul Ingyō.  
  
415 418: ...la Massalia / Marsilia, sfânt-valahul Ioan Cassian întemeiază mănăstirile Saint Victor (pentru călugări) şi Saint Sauveur (pentru călugăriţe), realitate istorică dată uitării de Franţa, „prietena dintotdeauna a României moderne“ ivite din-Dacia-Nord-Dunăreano-Pontică.  
  
418: ...Valah-sfântul Ioan Cassian publică o lucrare fundamentală pentru Creştinism, Despre aşezămintele mânăstireşti cu viaţă de obşte şi despre tămăduirile celor opt păcate principale / De institutis coenobiorum et de octo principalium vitiorum remediis  
  
(întrucât poseda şi informaţii temeinic-valoroase, graţie unor urmaşi de călugări ai Zalmoxianismului, trecuţi la Creştinism încă din vremea misionară a Sfântului Apostol Andrei în Dacia, călugări creştini − cu bogate informaţii „de la Abioi / Vegetarieni citire“ −, ce trăiau la Peştera Casian / Şeremet din hotarele domeniului / moşiei lui părinteşti, moşie, pădure, grotă, care se află azi în satul de-i poartă numele „cu -s- negeminat“, Casian, din judeţul Constanţa, provincia Dynogeţia / Scythia Minor, sau Dobrogea, sat situat la vreo 50 km de Istria natală a Drept-Zalmoxianului Dunăre din Dacia / Aethicus Ister – cf. CDCD, 57 − 182).  
  
420 438: ...în tronul Imperiului Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) urcă pentru aproape două decenii Vahram al V-lea  
  
(după ce, pentru vreo două-trei luni, mai fusese ocupat după Yazdgard I, pe rând, de Chapour Persul şi de Khosro Uzurpatorul).  
  
(a) 420, septembrie, 30: ...moare Fericitul Hieronim din Stridon-Dacia, traducătorul Bibliei, în limba latină (supra);  
  
(b) 420: ...în acest an, sfânt-valahul Ioan Cassian publică „prima decadă“ de Convorbiri duhovniceşti / Conlationes Sanctorum Patrum (I – X).  
  
(c) 420 479: ...în China de Sud, împărăţeşte 59 de ani Liu Song.  
  
421 (8 februarie – 2 septembrie): ...împărăţirea „efemeră“ peste Imperiul Roman de Apus a Valahului Constanţiu al III-lea / Flavius Constantius Augustus, născut în Dacia Sud-Dunăreană / Dacia Ripensis, în vestita urbe Naissus ( > Niş, în Serbia de azi).  
  
424 452: ...în China de Nord, împărăţeşte Tuoba Tao.  
  
(a) 424, iunie, 21, aprox.: ...în familia de nobili pelasgo- > valaho-daci, Donares > Dunăre, din oraşul-port la Marea Neagră, Histria > Istria – provincia Dynogaetia / Scythia Minor (Dobrogea României contemporane), se naşte cel de-i cunoscut prin istorii sub numele şi cu supranumele de faimă: Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister).  
  
(b) 424, octombrie, 2 – 455, martie, 16: ...în Imperiul Roman de Apus împărăţeşte Flavius Placidius Valentinianus / Valentinian al III-lea (Ravenna, 2 iulie 413 – 455, martie, 16, Roma – cf. XeCron, 51).  
  
425: ...se naşte în Neamul Isaurienilor, din Anatolia, Tarasicodissa (425 – 491) – cel ce va împărăţi în tronul bizantin de Constantinusa > Constantinopol sub numele Flavius Tarasicodissa Zenon.  
  
(a) 425, aprilie, 21 – 30 octombrie 435, aprox.: ...„înălţându-se la ceruri“, în 20 aprilie 425, episcopul valah Teotim I (stătător în scaunul episcopal tomisan de pe la anul 390 d. H.), Timotei devine episcop de Tomis / Constantia (Constanţa-Dacia / România), pentru deceniul 425 − 435.  
  
426: ...Valah-sfântul Ioan Cassian mai publică încă şapte Convorbiri duhovniceşti / Conlationes Sanctorum Patrum (XI – XVII); în Convorbirea a XIII-a, «expune raportul dintre har şi libertate, combătând indirect predestinaţianismul Fericitului Augustin, fără a-l numi, şi reliefând sfintele nevoinţe ale pelerinilor pustiei» (Cas, 48).  
  
428 477, ianuarie, 25: ...este conducător / căpetenie („rege“) Gaiseric > Geiseric / Genseric nu numai al Vandalilor (aprox. 380 – 477), ci şi al Allanilor (428 – 477).  
  
429: ...Valah-sfântul Ioan Cassian publică încă „un rând“ de şapte Convorbiri duhovniceşti / Conlationes Sanctorum Patrum (XVIII – XXIV); unicitatea creştin-valorică «le-a generalizat în toată Biserica după moartea sa» (ibid.).  
  
430440, aprox.: ...cel ce deveni-va Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) are o frumoasă / aleasă copilărie, adolescenţă şi şcolire elementar-cogaionică la palatul părintesc (cf. PTAeth-2009, 37 sq.).  
  
431: ...episcopul Timotei din Tomis participă la al III-lea Sinod Ecumenic de la Efes (din anul 431 d. H.), evidenţiindu-se între cei mai străluciţi combatanţi ai nestorianismului.  
  
433: ...în provincia Pannonia, ruptă de Imperiul Roman din Dacia lui Burebista, se naşte Odoacru, la anul 433 d. H., în neamul „foederati-lor-Heruli“, ce va ajunge „general în armata Imperiului Roman de Apus“ şi „detronator al ultimului împărat al Romei“, devenind „primul rege latin“ de la Ravenna.  
  
436 460: ...India Pallavin-timpurie este împărăţită (cârmuită / guvernată) de Skandavarman / Simhavarman al II-lea.  
  
438 457: ...în tronul Imperiului Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) stă Yazdegerd al II-lea.  
  
441 444, aprox. ...Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) frecventează cursurile Înaltei Şcoli de Cavaleri ai Zalmoxianismului din Histria Daciei Dunăreano-Pontice (Scythia Minor), ale cărei temelii au fost scoase la lumină de arheologi în 1959 (supra; cf. PTAeth-2009, p 33 sqq.).  
  
444465, aprox.: Drept-Zalmoxianului Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) scrie Catalogul-de-A-Ţinut-Locului-Buna-Ordine / Explicatus-Cathalocus-Conpescuit, catalog / caiet („jurnal“), cu creaţii lirice, cu însemnări din cărţi şi din călătorii (cf. Ut-762).  
  
445 446, aprox. ...Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) este absolvent al Academiei Cavalerilor / Călacilor Zalmoxieni de la Peştera Lacului / Mangalia-Limanu; după cum se ştie şi din studiul nostru introductiv, inexpugnabila / periculoasa Peşteră a Lacului (Caverna Laci din «Cosmografie») / Peştera de la Călaci  
  
(toponimul pelasg > valah Călaci apare prin cronicile heladice / imperial-romane „grecizat“ în „Calacis > Callatis“ − cf. şi localitatea Călacea, din Dacia / jud. Timiş, Banat-România)  
  
se înfăţişează şi astăzi − Distinsului Receptor cu certificat de speolog − drept „misterios oraş subteran cu peste 4 km de galerii amenajate locuirii, refugiului din calea migratorilor, rezistenţei în faţa hoardelor asediatoare“ etc.  
  
447 458, aprox. ...Drept-Zalmoxianul Donares / (Aethicus Ister), reîntors la Histria > Istria, pe domeniul nobiliar al familiei sale, începe pregătirile / antrenamentele tradiţional-nemuritor-cogaionice pentru a putea servi Patria / Dacia în suprema / sublima calitate: cea de Mesager Celest, adică de Sol-la-Dumnezeu, pregătiri / antrenamente desfăşurate pe un segment temporal de 12 ani  
  
(şase ani în corelaţie cu cele şase constelaţii „descrescătoare“ ale Soarelui în Zodiac şi alţi şase ani cu conexiuni iniţiatice / misterice în cele şase constelaţii „crescătoare“),  
  
avându-se în obiectiv şi constituirea / formarea monolit-echipajului pentru ocolul Pământului numai pe mări / oceane; din textul Cosmografiei „abreviate“ se relevă şi o seamă de călătorii „misterice“ / „iniţiatice“, sau „nemisterice“  
  
(neexcluzându-se şi una „de-un ocol mic al Pământului“ pe la Polul Sud, adică făcând „înconjurul Antarctidei“, de vreme ce compară realităţile / fenomenele de la cei doi poli planetari),  
  
dar întru „mai buna cunoaştere a lumii“, pe uscat şi pe insule din lacuri, râuri / fluvii, mări, aşadar, anterioare „ocolului Pământului numai pe mări / oceane“, cel dintre orizonturile anilor 461 – 465, deci „cel cu 1057 de ani înaintea lui Magellan“, prioritate acordându-se (a) celor constatate / învăţate „mergând pe urmele sacrului model real-istoric al oricărui Pelasg > Valah: Alexandru Macedon cel Mare“; (b) celor de întreprins ca personaj pelasgo- > valaho-dac „ideal“ / „realist-fantastic“ din basmele Cogaionului, ca un Făt-Frumos adică, mereu aflat drept „desăvârşit biruitor“ în războaiele angajate între Lumină / Bine (Yang) şi Beznă / Rău (Yin) şi, totodată (pe placul lui Dumnezeu, al celor două perechi din panoul central-monoteist al Zalmoxianismului), ca Mire căutându-şi întru cosmică nuntire Mireasa (Ileana Cosânzeana).  
  
448 452, aprox.: ...Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) cu „suita“ / „echipa“ sa angajează călătoria „misteric / iniţiatic-zalmoxian-interdisciplinară“ pe urmele lui Alexandru Macedon cel Mare până la Olgy-Mongolia şi trecând mai departe de Baikal, până în Chormacinata > Kamceatka: din Dacia Dunăreano-Pontică / Histria, prin Thracia / MacedoniaFrigia / BitiniaCappadocia / Galatia / PontusArmeniaPillae Chosdronicae / Porţile Caspice (cf. Ut-368) − Hyrcania / GorganiaBactria / BactrianaEschate / Alexandria (despre care cronicarii spun că-i „capătul nord-estic al Imperiului Pelasgo-Macedonean“; urbea Eschate / Alexandria îşi revendică temelii din august 329 î. H. puse de împăratul Alexandru cel Mare) – Olchia (azi: Olgy-Mongolia / cf. Ut-126, Ut-338 etc.) – Murrenia (azi: Mörön-Mongolia / cf. Ut-338, Ut-342, Ut-348 etc.) − Lacus Murginacus / Murginachius (Lacul Baikal / cf. Ut-362, Ut-427, Ut-442 etc.) − Chormacinata > Kamceatka / Oceanus Sericus (Oceanul Chinei / cf. U-337; Ut-410 etc.).  
  
450 457: ...în Imperiul Roman de Răsărit, lui Teodosie al II-lea îi urmează în tronul împărătesc generalul Marcian (450 − 547), „soţul Pulcheriei“, „sora lui Teodosie al II-lea»“; Marcian este «primul împărat ce a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinusa > Constantinopol, practică menţinută până la căderea Constantinopolului sub Turci, la 29 mai 1453» (RIB, 107).  
  
451, iunie, 20: ...Pelasgul > Valahul Flaviu Aeţiu (I[e]ţiu) / Flavius Aetius, general-comandant al armatei Imperiului Roman de Apus, scoate definitiv Hunii din istorie, înfrângând armata condusă de Attila, căpetenia barbariei hunice, în bătălia de la Câmpiile Catalaunice / Châlons-en-Champagne (Franţa).  
  
452 465: ...în China de Nord, împărăţeşte Tuoba Jun (rămas în istorii cu numele „postum-împărătesc“: Wencheng).  
  
453: ...este anul morţii enigmatice − la 47 de ani, „în noaptea nunţii cu cea de-a 301-a soţie, prinţesa germană Ildiko / Hilda“ − a conducătorului Hunilor, supranumit „flagellum Dei“ / „biciul lui Dumnezeu“, Attila  
  
(< at[t]- „armăsar“ / „cal“ − cum se zice şi azi, în graiul pelasg > valah din Dacia Dunăreano-Pontică − Scythia Minor / Dobrogea-România + suf. aug. pelasg > valah -ila > -ilă),  
  
ce, potrivit cronicarilor / istoricilor de-au traversat anotimpuri din secolul al V-lea, de la Priscus Panites (Thracia, 410 – 485, aprox.) şi până la Flaviu Casiodor / Flavius Cassiodorus (Scolacium / Calabria, aprox. 485 – 565 / 580, Copanello), nu şi-ar fi dat duhul „otrăvit din gelozie“ de Creaca – în grafie şi Kreka („ramură“ / „creangă“) −, pelasgo- > valaho-moldoveanca-şefă a haremului său, ci din cauza unei „hemoragii cerebrale“, sau din pricina „intoxicaţiei alcoolice de înalt grad“.  
  
(a) 453 456: ...în tronul imperial din Arhipelagul Gadaronta / Japonia stăpâneşte împăratul Ankō.  
  
(b) 453 457, aprox.: ...Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) cu „suita / echipa sa“ se angajează „pentru încă „o [perioadă] cincinală“ să cerceteze peninsulele şi insulele din Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Thraciei, Marea Egee, Marea Cretei, Marea Ionică, Marea Adriatică şi din estul Mării Mediterane (insula Cipru).  
  
454: ...este anul în care moare Ellak, succesorul lui Attila la conducerea Imperiului Hunic, într-o bătălie cu o uniune de triburi germanice aşezată în Dacia de Vest / Pannonia, la Nedao; conducerea hunicului imperiu trece în mâinile lui Dengizich, fratele lui Ellak.  
  
(a) 454, decembrie, 21: ...este înjunghiat Pelasgul > Valah Flaviu Aeţiu (I[e]ţiu) / Flavius Aetius, din ordinul împăratului Valentinian al III-lea ce − în urma intrigilor şambelanului Heraclius şi ale senatorului roman, Flavius Anicius Petronius Maximus – îl convocase pe erou-generalul armatei Imperiului Roman de Apus, biruitorul lui Attila (de la Câmpiile Catalaunice / supra), spre „a fi consultat în problemele finaciare ale Romei“.  
  
455, martie, 16 : …este ucis împăratul Valentinian al III-lea (Ravena, 2 iulie 419 – 455, Roma); «asasinii erau doi dintre Huni-prietenii lui Flavius Aetius; peste numai 22 de ani de la moartea generalului Aethius, Imperiul Roman de Apus dispărea pentru totdeauna din istorie.» (https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_pe_C%C3%A2mpiile_Catalaunice).  
  
(a) 455, martie, 17 455, mai, 31: ...la cârma Imperiului Roman de Apus este Petronius Maximus (Roma, 396 – 455, Roma / cf. XeCron, 51), în timpul căruia Vandalii lui Genseric „ocupă şi jefuiesc Roma“.  
  
(b) 455, iunie, 1 456, octombrie, 17, aprox.: ...Avitus conduce Imperiul Roman de Apus (cf. XeCron, 51).  
  
456 479: ...în tronul imperial din Gadaronta / Japonia domneşte împăratul Yūryaku.  
  
457, februarie, 7 474, ianuarie, 18: ...împărăţeşte la Constantinusa > Constantinopol pelasgo- > valaho-bessianul Leon I Tracul / Leon I Thrax.  
  
(a) 457 459: ...în tronul Imperiului Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) este la guvernare Hormizd al III-lea.  
  
(b) 457, aprilie, 2 461, august, 3: ...în Imperiul Roman de Apus împărăţeşte Maiorianus  
  
(împăratul Maiorian este decapitat în 7 august 461 de conducătorul triburilor germanice, Ricimer, ajuns în postul imperial de militum magister, post în care se dovedeşte a fi stăpân şi pe marea artă de uzurpator de „împăraţi“ / „regi“ de Roma / Ravenna).  
  
458 (aprox.): Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), în oraş-portu-i natal, Histria > Istria, din Dacia Dunăreano-Pontică (azi, satul / comuna Istria, din judeţul Constanţa, România), scrie cartea Ogorul artelor şi meseriilor / Rure artium (cf. Ut-115).  
  
(a) 458 460, aprox.: ...Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) şi „suita“ / „echipa“ sa de Cavaleri ai Zalmoxianismului angajează încă o călătorie „interdisciplinară, mai complexă“, cam tot pe urmele lui Alexandru Macedon cel Mare, însă până la vărsarea fluviului Gange în Oceanul Indian, dar şi ca „o ultimă probă“ înainte de a începe „ocolirea Pământului numai pe mări şi oceane“, complexă călătorie „dus-întors“, aşadar, din natala-i Dacie Dunăreano-Pontică / Histria, prin Munţii Caucaz / Ararat  
  
(pe la solstiţiul de vară, 21 iunie 458, făcând ascensiuni şi cercetări lângă vârful muntelui Ararat, unde-i „simbolic-mitica Arcă a lui Noe modelată în gresie“ − v. infra; cf. Ut-720 −, pare-se, sărbătorind totodată cu echipa-i alpinistă şi ziua-i de naştere „la cea mai mare altitudine“),  
  
prin Imperiul Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) şi prin India, „pe căile cele mai scurte / rapide“.  
  
459 484: ...în tronul Imperiului Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) se află Peroz / Perozis I  
  
(în alte documente: Pirouz / Pirooz, Peirozes, Perozes, transliterat eronat din Cosmografie, de către copiştii de la şcoala prezbiterului Hieronim din Freising-Bavaria : Ferezis, ori Ferzetis),  
  
cel ce primeşte bucuros la curtea imperială / regală, în palatele sale cu etaj, pe marele explorator şi filosof pelasgo- > valaho-dac, Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), însoţit de o suită / sută de străluciţi Cavaleri ai Zalmoxianismului (cf. Ut-732).  
  
(a) 459, aprox.: ...la trecerea prin capitala Imperiului Sassanid, Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) şi cei din suita-i de Cavaleri ai Zalmoxianismului au fost primiţi ca oaspeţi la curtea regelui Peroz / Perozis I (cf. Ut-732).  
  
(b) 459 d. H. − 465, aprox.: Drept-Zalmoxianului Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) scrie Chestionare / Quaestionarii, lucrare poliglotă, pentru efectuarea anchetelor interdisciplinare de teren de la ocolul Pământului (cf. Ut-111).  
  
460 480: ...India Pallavin-timpurie este împărăţită (cârmuită / guvernată) de Skandavarman / Simhavarman al IV-lea.  
  
461, martie, 21 – 14 / 15 decembrie, 465, aprox.: ...exploratorul, filosoful / enciclopedicul comandant, Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) şi cei o sută de Cavaleri ai Zalmoxianismului din echipajul său de fac „tradiţional-dacicul“ Ocol al Pământului „numai pe mări / oceane“.  
  
(a) 461, august, 8 465, decembrie, 26: ...în Imperiul Roman de Apus împărăţeşte Severus (moare ortrăvit de Ricimer la „Crăciun-465 d. H.“).  
  
465, decembrie, 27 467, mai, 26: ...după moartea prin otrăvire a împăratului Severus  
  
(otrăvire certificată peste câteva decenii de „un născut în anul 485 al acelui veac sângeros şi ticsit de migratori euroasiatici“, devenit senator de Roma şi cronicar, Cassiodorus),  
  
Imperiul Roman de Apus este cârmuit „un an şi jumătate“ de Ricimer, „în aşteptarea numirii oficiale a împărat-succesorului Severus-ian“ de către Leon I Thrax (457 – 474) din Constantinopol / Imperiul Roman de Răsărit  
  
(Imperiul Bizantin – imperiu care a continuat să existe încă un mileniu „tot sângeros“, până la prăbuşirea-i sub Turcime, în anul 1453).  
  
466 (aprox.): Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), bazându-se pe anterioarele-i cărţi / lucrări  
  
(Explicatus-Cathalocus-Conpescuit / „Catalogul-de-A-Ţinut-Locului-Buna-Ordine“ − cu creaţii lirice, îndeosebi, cele închinate elementelor din fundamentele lumii, cu însemnări din cărţi şi din călătorii prin diferite vetre planetare de civilizaţie / cultură, dintre orizonturile anilor 444 d. H. / 465, Rure artium / „Ogorul artelor şi meseriilor“, de pe la anul 458 d. H., Quaestionarii / „Chestionare“ − lucrare poliglotă pentru efectuarea anchetelor interdisciplinare de teren de la ocolul Pământului, elaborată între anii 459 şi 465 d. H., „jurnalul de bord al ocolirii Pământului pe mări / oceane“ etc.),  
  
redactează / caligrafiază  
  
(în limba-i maternă, pelasga > valaha şi, totodată, în limba oficială a Imperiului Roman, latina, dar nu în alfabet latin, ci în pelasgul > valahul alfabet fonetic din 23 de litere)  
  
enciclopedica-i lucrare, Cosmografie, structurată în „zalmoxiană“ decadă de aur, astfel asigurându-şi circuitul vreo trei secole, până în orizontul anului 763 d. H., când cenzorul papal / benedictin, Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria primeşte misiunea de a-i face „tăierea / abrevierea creştinatoare (de Cosmografie)“, lăsând accesibile Umanităţii Receptoare, atât celei din orizontul cunoaşterii ştiinţifice, cât şi celei din orizontul cunoaşterii metaforice, doar cele 563 de „unităţi de text“ − care, „eliberate“ şi apoi „re-adunate“ în lucrarea-ne de faţă, dintre „chingi“, „harpoane“, „şabloane“, „interpolări biblistice“ / „biblizat-biblizatoare“ etc., aşadar, astfel, după 1256 de ani de la „actul chirurgical-sacrosanct / catolic“, văd, pentru prima oară lumina tiparului, însă zalmoxian-sacrosanct, în ediţia de faţă.  
  
(a) 466 aprox. / Tournai-Belgia – 511, noiembrie, 27 / Paris: ...este segmentul temporal pe care şi-a derulat firul existenţial Clovis I / Chlodovechus, întemeietorul Regatului Tuturor Francilor  
  
(cu începere din orizontul anului 486, imediat după cucerirea Galiei şi a urbei Soisson, capitala acesteia, de sub cârmuirea lui Syagrius, „ultimul reprezentant al puterii Romei dincolo de Munţii Alpi“).  
  
467, aprilie, 12 – 472, iulie, 11: ...generalul din armata imperial-romană de vest, Anthemius / Antimius, este numit de Leon I Trax în tronul imperial de Roma, preluând de la Ricimer frâiele cârmuirii Imperiului Roman de Apus, pentru un deceniu şi jumătate (când, „fugarul Anthemius“ este prins de Ricimer în bazilica Sfânta Maria de Trastevere-Roma şi decapitat).  
  
469: ...după moartea ultimului conducător al terorii hunice, Dengizich, fiul lui Attila, survenită în anul 469, Imperiul Hunilor dispare pentru totdeauna din istoria Eurasiei.  
  
471 499: ...în China de Nord, împărăţeşte Yuan Hong (rămas în istorii cu numele „postum-împărătesc“: Xiaowen).  
  
472, iulie, 12 472, noiembrie, 2: ...Ricimer şi Genseric proclamă împărat pe Olybrius − ce cârmuieşte Imperiul Roman de Apus vreo patru luni.  
  
(a) 472, noiembrie / 473, martie 474, iunie, aprox.: ...la cârma Imperiului Roman de Apus se află „nobilul cleric“ Glicerius (Roma, 430 – 480, Dalmaţia).  
  
474, ianuarie, 17: ...în vârstă de 73 de ani, moare de dizenterie împăratul pelasg > valah, Leon I Thracul, în tronul de Constantinusa / Constantinopol.  
  
(a) 474, ianuarie, 18 – 10 noiembrie, 474: ...neavând urmaşi „în linie bărbătească“ împăratul Leon I Tracul a dispus testamentar ca, după moartea-i, să fie urcat în tronul împărătesc-bizantin Leon al II-lea Tracul, nepotu-său în vârstă de şapte ani, fiul Aeliei-Ariadna, fiica lui Leon I, şi al viteazului militar isaurian, Tarasicodissa  
  
(ce, „spre a fi pe placul bicefalităţii puterii Imperiului Roman-de-Răsărit / Bizantin“, cea a Romanilor şi cea a Grecilor“, îşi adăugase ca prenume-latin Flavius şi îşi pusese „în codiţa numelui“ grecescul Zenon),  
  
„co-împărat“ fiind Flavius Tarasicodissa Zenon; copil-împăratul Leon al II-lea Tracul moare otrăvit în 10 noiembrie 474, frâul puterii imperiale „trecând în întregime“ în mâna tatălui (Flavius Tarasicodissa Zenon).  
  
(b) 474, iulie, 1 475, august, 28, aprox.: ...în tronul de Ravenna al Imperiului Roman de Apus este pus împăratul Iulius Nepos.  
  
(c) 474, noiembrie, 11 8 ianuarie, 475: prima împărăţire a lui Flavius Tarasicodissa Zenon, la Constantinusa / Constantinopol (a abdicat la 9 ianuarie 475).  
  
475, octombrie, 31 476, septembrie, 4: ...împărăţeşte Flavius Romulus Augustus / Augustulus, ultimul împărat avut de Imperiul Roman de Apus („uzurpat“ / ucis de Odoacru, „căpetenia Herulilor“).  
  
476, august 491, aprilie, 9: ...a doua împărăţire a lui Flavius Tarasicodissa Zenon în tronul de Constantinusa / Constantinopol.  
  
(a) 476, septembrie, 5493, martie, 15: ...la Ravenna-Italia domneşte − „până la moartea-i“ − Odoacru, „primul rege latin“, „cel înălţat în tronul italic, dintre foederat-Heruli“.  
  
479 502: ...în China de Sud, împărăţeşte 23 de ani Qi / Soutern Qi.  
  
480 484: ...în tronul imperial din Gadaronta / Japonia se află împăratul Seinei.  
  
(a) 480 510: ...India Pallavin-timpurie este guvernată de Nandivarman I.  
  
481 511: Clovis I pune bazele Regatului Francilor.  
  
484 488: ...în tronul Imperiului Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) domneşte Valash („Valas-Valah / Vlas“).  
  
485 487: ...în tronul imperial din Gadaronta / Japonia stă împăratul Kenzō.  
  
488 498: ...în tronul imperial din Gadaronta / Japonia guvernează împăratul Ninken.  
  
(a) 488 496 şi 498531: ...în tronul Imperiului Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) este Kavadh I.  
  
491, aprilie, 11 – 9 iulie, 518: ...prin voinţa văduvei Aelia-Ariadna, fiica lui Leon I, este ales ca soţ secund şi ca împărat bizantin, Flavius Anastasius / Anastasiu I, vestit nu numai prin fraptul că „avea un ochi negru şi unul azuriu“, sau prin faptul că în războinicirea-i cu Perşii („războaiele sassanide, dintre anii 502 – 505“) a ajuns la pace „în anul 506“, ci şi prin construirea unui zid lung de 72 km, de la Marea Neagră şi până la Marea Marmara, pe la nord de Constantinopol, „spre a pune stavilă valurilor de migratori slavi“.  
  
496 498: ...în tronul Imperiului Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) se află Zamasp.  
  
498 506: ...în tronul imperial din Gadaronta / Japonia conduce împăratul Buretsu.  
  
499 515: ...în China de Nord, împărăţeşte Yuan Ke (rămas în istorii cu numele „postum-împărătesc“: Xuanwu).  
  
(a) 499, septembrie, 30, aprox.: moare strălucitul explorator, filosof, etnolog, poet, Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister).  
  
502 557: ...în China de Sud, împărăţeşte − 55 de ani − Liang.  
  
507 531: ...în tronul imperial din Gadaronta / Japonia stăpâneşte împăratul Keitai.  
  
531 535: ...în tronul din Gadaronta / Japonia se află împăratul Ankan.  
  
709 (aprox.): ...în urbea Freising, din Bavaria Superioară / Germania, se naşte Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria.  
  
757, mai, 29 – 28 iunie, 767: Creştinătatea Imperiului Roman de Apus este condusă de Papa Paul I («Papa Paulus, Episcopus Romanus») de la Roma / Cetatea Vatican («Status Civitatis Vaticanae»).  
  
763: ...după 297 de ani, în orizont de primăvară-763 d. H., un consilier, ori, poate, chiar însuşi Papa Paul I încredinţează benedictinului Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria (aprox. 709 – 780) misiunea de transliterare  
  
(din latina în care autorul îşi tradusese din limba-i maternă, pelasga > valaha, lucrarea-i enciclopedică / interdisciplinată, dar în text caligrafiat cu alfabet fonetic pelasgo- > valaho-dac din 23 de litere, în latina cu alfabet etimologic-latin),  
  
apoi de cenzurare („abreviere“) creştinatoare şi mai apoi de multiplicare − la Şcoala de Copişti / Scribi a Abaţiei Freisingane – a enciclopediei întocmite pe la anul 466 d. H., imediat după ocolul Pământului, Cosmografie, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister).  
  
1513: ...nu întâmplător, din faimoasa urbe-port, Veneţia, intră în „lumea incunabulelor“  
  
(căci tiparul se inventase în China Dinastiei Song, de către Bi Sheng, între anii 1041 − 1048, „revoluţia tiparului“ ajungând şi în Europa, mai întâi, în 1444 / 1445, prin Johannes Gutenberg, la Mainz-Germania − cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipografie)  
  
şi enciclopedica lucrare elaborată imediat „după ocolul Pământului“, în orizontul anului 466 d. H., Cosmografie, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), dar în versiunea de pe la anul 763, cea „cenzurată“, „tăiată“ / „abreviată şi creştinată“, devălmaş, reunind cele 563 „unităţi de text donaresiene“ cu cele 213 „unităţi de text hieronimian-prezbiteriene“ (nu separat, pentru prima oară, ca în ediţia noastră de-acum, din 2019), după cum suntem încredinţaţi (în anul 2005, din Toronto / Ontario-Canada) prin «Incunabula, A − C», de către doamna doctor în filologie (specialităţile: bizantinologie, slavistică etc.), Nicole Petrin: «Aethicus. [Cosmographia]. Venice, 1513. Editio princeps.» / «[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmografie]. Veneţia, 1513. Ediţie princeps.»  
  
(Distinsul Receptor nu trebuie să se mai întrebe de ce informaţia aceasta nu apare cu privire la anul 1513 în „bogat-exactul tabel“, Editio Princeps / https://en.wikipedia.org/wiki/Editio_princeps, de vreme ce ştie că imperiile din antichitate şi până în prezent, mai exact spus, din anul 106 d. H., „de la împăratul Traian citire“, încoace, aceeaşi neschimbată politică duc împotriva afirmării fiinţei / ens-ului din Pelasgime > Valahime, îndeosebi, împotriva oricărei personalităţi „de Premiul Nobel“ provenind din Dacia − România, Moldova, Macedonia etc. −, din fosta arie a Zalmoxianismului, spre a nu se observa că fost-a asimilat peste 80% de Creştinism etc.).  
  
1572: ...tot în semnalarea doamnei doctor în filologie, Nicole Petrin, e bine ca Distinsul Receptor să mai reţină  
  
(poate, şi angajându-se în căutarea exemplarelor din enciclopedia marelui explorator / filosof pelasg, evident, studiate la timp potrivit de marii „redescoperitori de lume“: Columb, Magellan ş. a.):  
  
«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. Paris: Estienne, 1572. With Dionysius Periegetes» (cf. http://texttrans mission.blogspot.com/2005/05/incunabula-c.html).  
  
1575: ...«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. Ed: Josias Simler. Basel: T. Guarinus 1575. Title: Aethici Cosmographia, Antonii Augusti itinerarium provinciarum. Ex Bibliotheca P. Pithoei [infra]. Cum Scholiis Iosiae Simleri. Basileae, 1575. Description: In-octavo, based on ms. Paris N4808. Adams, Cambridge, §A303» (ibid.).  
  
1625: ...«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. Paris, 1625. See Mela.» (ibid.).  
  
1646: ...«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. Leiden: Vogel, 1646. Title: Solini Polyhistor ex Delrionis castigatione, Pomponius Mela et Aethici Cosmographia. See Solinus, Mela 1646.» (ibid.).  
  
1685: ...«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. Ed: Iacobus Gronovius. Leiden: Luchtman, 1685. [...]» (ibid.).  
  
1688: ...«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. 1688. See Petersen. [...]» (ibid.).  
  
1696: ...«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. Ed: Iacobus Gronovius. Leiden: Luchtman, 1696. [...].» (ibid.).  
  
1722: ...«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. Ed: Abraham Gronovius. Leiden: Luchtman, 1722. [...].» (ibid.).  
  
1748: ...«[Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia] Aethicus [Ister]. [Cosmographia]. Ed: Abraham Gronovius. Second edition. Leiden: Luchtman, 1748. [...].» (ibid.). Etc.  
  
1852: Avezac, Armand d’. (1800 – 1875), Mémoire sur Éthicus et sur les ouvrages cosmographiques intitulés de ce nom, în Mémoires présentés par divers savants à l’Académie des Inscriptions et Belles-lettres de l’Institut de France, première série, sujets divers d’érudition, tome 2, 1852. pp. 230-551 (v. infra, pagina de titlu ).  
  
1852: Avezac, Marie-Armand Pascal d’ (editor francez), Éthicus et les ouvrages cosmographiques intitulés de ce nom, Paris, Imprimerie Nationale, 1852.  
  
1853: Wuttke, Heinrich (1818 – 1876, editor german), Die Kosmographie des Istrier Aithikos..., Leipzig, 1853 / 1854.  
  
1985 / 1986: Vornicescu, Dr. Nestor, Mitopolitul Olteniei, Un filosof străromân de la Histria dobrogeană Aethicus Histricus autorul unei «Cosmografii» şi al unui alfabet (sec. IV V), Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 1986; volumul poartă pe pagina a doua menţiunea: «Extras din revista Mitropolia Olteniei (XXXVII), 1985, nr. 11 – 12». Dr. Nestor Vornicescu, mitropolitul provinciei Alutuania > Oltenia din Dacia / România, în anul 1985 / 1986, certifică în această lucrare (din interiorul Creştinismului / Ortodoxismului) pentru Distinsul Receptor:  
  
«Prezbiterul Hieronim [...] a cenzurat toată Cosmografia lui Aethicus [Donares > Ister / Histricus], a haşurat locurile pe care le-a considerat mai puţin interesante şi mai ales neadecvate pentru a fi citite şi însuşite de un creştin. Pe baza acestei intervenţii a sa, a dat Cosmografiei lui Aethicus Histricus o redactare abreviată, redusă la aproximativ o sută de pagini – dimensiuni mai potrivite cu scopurile sale didactice. Ideile şi datele lui Aethicus [Donares > Ister / Histricus] le-a formulat în viziunea sa, prin cuvintele sale, dar – lucru foarte important – din loc în loc a reprodus textual paragrafe întregi din Cosmografia lui Aethicus [Donares > Ister / Histricus], la sfârşit adăugând Alfabetul lui Aethicus [Donares / Ister] Histricus şi denumirea literelor. La foarte puţin timp după ce Hieronim a redactat această versiune abreviată – în Bavaria, la Freising −, în şcoala episcopală de copiere a manuscriselor de pe lângă catedrala locului, s-a făcut o copie după Cosmografia abreviată, în vremea arhipăstoririi lui Arbeo (764 – 784). Este copia care se păstrează până în zilele noastre, în Biblioteca Publică a Universităţii din Leipzig. Lucrările de specialitate menţionează alte câteva copii ale acestei Cosmografii abreviate, datând de la sfârşitul secolului VIII şi începutul secolului IX.» (VAeth, 11 sq.).  
  
1993: Die Kosmographie des Aethicus (ediţie de Otto Prinz, 1905 – 2003), München («Monumenta Germaniae Historica / Documente Istorice ale Germaniei: izvoare pentru istoria evmezică, vol. 14», ISBN 3-88612-074-0), 1993.  
  
2004: Aethicus d’Ister, Cosmografie (traducere din latină în valahă, „ediţie în devălmăşie“ a cosmograficelor 769 de „unităţi de text“, studiu introductiv, tabel cronologic, note, de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu), Editura Aethicus (ISBN 973-85261-9-1), Timişoara-Dacia / România, 2004.  
  
2011: The Cosmography of Aethicus Ister (ediţie, traducere din latină în engleză şi comentarii, de Michael W. Herren), Canada / Toronto, Journal of Medieval Latin (ISSN 2033-883X), vol. 8 / Brepols (ISBN 2503535771, 9782503535777), 2011.  
  
_______________________  
  
* Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), Cosmografie, ediţie, studiu introductiv, tabel cronologic, note şi traducere din limba latină în limba pelasgă > valahă (dacoromână), de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Timişoara-România, Editura Waldpress (ISBN 978-606-614-239-7), 2019 (pagini B-5: 708); pentru Distinsul Receptor precizăm că prima variantă a respectivului Tabel cronologic focalizat pesecolul Drept-Zalmoxianului Donares din Dacia (Aethicus Ister)“ de mai sus se află la paginile 135 − 145.  
  
Referinţă Bibliografică:
Secolul donaresian şi trena acestuia în cultura pelasgă > valahă, germană etc. / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3560, Anul X, 29 septembrie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondator: George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!