CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  





PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Luceafărul“
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Ion Pachia-Tatomirescu  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Luceafărul“  
  
 
  
LUCEAFĂRUL. După publicarea capodoperei romantismului universal, Luceafărul, de Mihai Eminescu, în aprilie, 1883, au apărut în spaţiul spiritual al Valahimii, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică / România, numeroase periodice desemnate în omonimie, ori prin sintagme conţinând termenul „luceafăr“ (că dacă Luceafărul lui Eminescu nu se înrăzărea neasemuit / genial şi dacă nu avea „acasă“ ‒ adică în Spaţiu-i Spiritual Valahofon ‒ o alpin-bună cultivare de şapte ani, nici „droaia de publicaţii-Luceafăr“ de după 1889 nu era), evident, angajând „în sens giratoriu-pivotant“ ideea depoezie / poem / literatură de înaltă valoare“:  
  
Luceafărul ‒ liberal săptămânal cu pagină literară, apărut între 8 aprilie şi 2 octombrie 1890, la Craiova;  
  
Luceafărul ‒ săptămânal politic şi de literatură / artă şi ştiinţă, apărut între 10 septembrie şi 8 octombrie 1900, în Bucureşti;  
  
Luceafărul ‒ „bilunar, ori săptămânal de literatură“, apărut între 1 iulie 1902 şi 1 octombrie 1906, în Budapesta, apoi în Sibiu ‒ de la 15 octombrie 1906 şi până la 15 august 1914 ‒, în Bucureşti ‒ de la 1 ianuarie 1919 şi până în septembrie 1920 ‒ şi din nou la Sibiu ‒ din ianuarie 1934 şi până în mai 1945;  
  
Luceafărul literar ‒ mensual, ori „bilunar“, apărut în Bucureşti, din octombrie 1927 şi până în 15 ianuarie 1942;  
  
Luceafărul literar şi artistic ‒ „bilunar“, apărut în Brăila, între 15 septembrie 1929 şi 1 martie 1931;  
  
Luceafărul ‒ «revistă culturală, literară şi artistică», la Timişoara, din ianuarie 1935 şi până în 1944  
  
(director, 1935 ‒ 1940: Aurel Cosma jr.; din 1938, îşi face apariţiile cu subtitlul: «Revista Regionalei Bănăţene a Astrei», căci are un comitet de redacţie decident-astrist, format din Traian Topliceanu, Vichentie Ardeleanu şi Aurel Cosma jr.; „comitetul / triada conducătoare“ se exercită „binişor“ şi în anii 1941 şi 1942, sub titlul de Luceafărul; dar în anii 1943 şi 1944, sub «acelaşi comitet de redacţie» / DGLR, L / O, 121, revista apare cu numele schimbat în Revista Banatului; este şi acesta un semn al „lucrării / presiunilor separatiste exercitate în rândurile Astrei de scursori imperiale austro-ungare“);  
  
Luceafărul ‒ «revistă şcolară bilunară», la Cluj-Napoca, din aprilie şi până în decembrie 1938;  
  
Luceafărul ‒ „revista scriitorilor valahi de peste hotare“, redactată de N. I. Herescu, Mircea Eliade şi Virgil Ierunca, la Paris, din noiembrie 1948 şi până în mai 1949;  
  
Luceafărul de ziuă ‒ «publicaţie a Uniunii Scriitorilor [din România], Filiala Braşov», în anii 1956 şi 1957, „6 volume / „câte trei pe fiecare an“;  
  
Luceafărul ‒ săptămânal (de care ne ocupăm ‒ infra ‒ în articolul de faţă) apărut în Bucureşti, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, mai întâi, cu titlul de Tânărul scriitor  
  
(evident, din aceleaşi motive politic-stalinist-paukeriste ca şi în cazul Gazetei / României literare ‒ cf. Confl-2555 ),  
  
din octombrie 1951 şi până în decembrie 1957, apoi, cu numele propriu-zis, de Luceafărul, din 15 iulie 1958 şi până în prezentul anotimp al anului 2017  
  
(din păcate, pe frontispiciu, dincoace de redactor-şefia neepigonică a lui Marius Tupan, „ultimii decidenţi“ ‒ sub actualul director / redactor-şef, pare-se, „la propunerea unui distins doctor în metale ruginite / neruginite“, după cum circulă „o ştire folcloric-literar-contemporană“ ‒ „pus-au în coada Luceafărului şi determinativul de dimineaţă“, dar nu drept „efect-Braşov-1956“ (cf. HDplr, 193 ‒ 197 / 339; DGLR, L / O, 118 ‒ 126).  
  
Revista Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română, Tânărul scriitor, «publicaţie în care se afirmă scriitorii din generaţia lui Labiş», dar şi de câţiva „aleşi de regimul stalinist-paukerist“ «din generaţii anterioare», apărută în Bucureşti, ca mensual, din octombrie 1951 şi până în decembrie 1957, «sub conducerea unui comitet de redacţie (menţionat de la nr. 5 / 1955), alcătuit din : Demostene Botez, Vladimir Colin, Lucia Demetrius, Mihu Dragomir ‒ red[actor]-şef, Eugen Frunză, Silvian Iosifescu, Aurel Martin ‒ red[actor]-şef adj[unct], Haralamb Zincă ‒ red[actor]-şef adj[unct]» (HDplr, 339), îşi schimbă titlul în Luceafărul, continuând să aparăbilunar“ ‒ de la 1 / 15 iulie 1958 şi până la 9 octombrie 1965, apoi, săptămânal, din octombrie 1965 şi până în anul 2008, an de când reapare ca mensual (ca Tânărul scriitor de mai fu între 1951 ‒ 1957, supra, dar de data asta „drept Luceafărul de dimineaţă“) ca şi în prezent.  
  
După cum bine se ştie, Distinse Receptor, calitatea şi capacitatea membrilor unui comitet / colegiu redacţional, în primul rând, apoi anvergura colaboratorilor, se relevă în directă proporţionalitate cu valoarea estetic-literară a materialelor / rubricilor revistei respective ‒ în cazul de faţă, Luceafărul; „în acest sens giratoriu-estetico-literar“, îngăduie-mi a-ţi aminti că la conducerea revistei Uniunii Scriitorilor din România, Luceafărul, au fost ‒ din 1951 şi până în decembrie 2017 ‒ în postul de redactor-şef / director: Mihu Dragomir (1951 ‒ 1956); Demostene Botez (1957 ‒ 1960); Mihai Beniuc (director: 1958 ‒ 1962); Dan Deşliu (1961 ‒ 1962); Eugen Barbu (1963 ‒ 1968); Ştefan Bănulescu (1968 ‒ 1971); Virgil Teodorescu (1972 ‒ 1974); Nicolae Dragoş (1974 ‒ 1979); Nicolae Dan Fruntelată (1980 ‒ 1989); Laurenţiu Ulici (1990 ‒ noiembrie, 2000); Marius Tupan (decembrie 2000 ‒ 2007); Dan Cristea (director : 2008 ‒ 2017 şi în continuare, desigur); Alex. Ştefănescu (redactor-şef: 2008 ‒ 2017 şi în continuare, desigur).  
  
Potrivit casetei redacţionale de la Luceafărul de dimineaţă, nr. 9 / septembrie, 2017, în afară de director şi de redactor-şef (supra), colegiul redacţional mai cuprinde un secretar general de redacţie, post în care se află Aurel Maria Baros  
  
(ce ne încredinţează că «Luceafărul de dimineaţă ‒ în noua sa formulă ‒, lună de lună[-i] o imagine secvenţială a literaturii, a traducerii, cinematografiei, picturii, un stop motion estetic al extremului contemporan» ‒ http://www.luceafarul-de-dimineata.eu/revista_numarul_curent.html),  
  
şi cinci redactori : Horia Gârbea, Ioan Groşan, Emil Lungeanu, Iolanda Malamen, Dan Stanca şi Tudorel Urian (cf. HDplr, 195; DGLR, L / O, 123).  
  
 
  
Luceafărul (Bucureşti, redactor-şef: Nicolae Dan Fruntelată, redactor-şef adjunct: Mihai Ungheanu, secretar responsabil de redacţie: A. I. Zăinescu), anul al XXXII-lea, nr. 40 (1430), sâmbătă, 7 octombrie 1989 (pagini mari, 42 / 60 cm: 8). Pe prima pagină a revistei Luceafărul, nr. 40 / 7 octombrie 1989, Distinsul Receptor află articolul de fond, Economie şi ideologie (semnat: „Luceafărul“), susţinut din planuri complementare prin: (rubrica Programul-directivă şi tezele pentru Congresul al XIV-lea al P. C. R. ‒ repere ale construcţiei de conştiinţă :) Contemporani cu viitorul, de Nicolae Stoian (cu continuare în p. a 7-a); (din rubrica Generaţia luptei cu inerţia :) Poezie şi militantism, de Zenovie Cârlugea (cu continuare în p. a 7-a); Pledoarie pentru noua tinereţe a oraşelor, de Dan Mucenic (cu continuare tot în p. a 7-a); De la senzorial la ideatic, de Simion Bărbulescu (cu continuare tot în p. a 6-a); Memoria locurilor, de Melania Cuc (cu continuare tot în p. a 5-a); şi din Centenar: Lecţia lui Creangă, de Ion Lăncrănjan (cu continuare tot în p. a 6-a). Mai în „văile paginilor (a 2-a ‒ a 8-a)“, se află valoroase materiale / rubrici: «Transformarea criticului» (Paul Georgescu), un profil literar de Mihai Ungheanu (p. a 2-a); «Realul demitologizant» (la poeta Ioana Ieronim), un liric profil întocmit de Paul Dugneanu (tot în p. a 2-a); departamentul de lirică din acest număr aparţine poeţilor (în ordinea intrărilor în pagină): A. I. Zăinescu (p. 1), Florea Burtan (p. a 4-a), Constantin Vişan (p. a 4-a), Emil Mihai Lungeanu (p. a 4-a), Nicolae Dan Fruntelată (p. a 5-a) ş. a., însă departamentul de proză se încredinţează povestirilor lui Alexandru Dan Popescu («O zi cât o săptămână» / p. a 4-a) şi Marian Drumur («Zori şi amurg» / p. a 5-a).  
  
Articole deosebit de interesante pentru anotimpurile prezente ale receptării literare se află şi în celelalte rubrici: Viaţa cărţilor (p. a 2-a) ‒ Poezie («Evoluţie şi seriozitate», de Al. Andriţoiu) / Publicistică («Un prezent continuu», de Artur Silvestri) / Dramaturgie («O istorie a teatrului popular românesc ?», de Mircea Filip), Vitrina literară (p. a 2-a), Prezenţa tânărului scriitor ( pagina a 3-a, unde semnează: Tudor Cristea ‒ «Puterea cuvintelor poetice», fixând coordonatele lirice la Castelul de brumă, de Dan Rotaru; Constantin M. Popa ‒ «Priveliştea Fiinţei», cronică literară la volumul Verbul de mărgărint, de Ion Pachia-Tatomirescu; Mircea Dinutz: «Romancierii la ora debutului»), Teatru (p. a 4-a), Film (p. a 4-a), Plastică (p. a 5-a), Muzică (p. a 5-a), Eminesciana (p. a 6-a: «Luceafărul» ‒ o lectură nouă: simboluri şi raporturi», de Gh. Doca), Poşta redacţiei (p. a 7-a ‒ titular: Mircea Micu), Cumpăna (p. a 7-a: «Aşchii», de George Alboiu), Mapamond (p. a. 8-a, unde semnează: Artur Silvestri ‒ «Cultura românească în lume»; Nicolae Nicoară ‒ traduceri de «Poezie din Republica Democrată Germană» / Eva Strittmatter şi Richard Pietrass; Stelian Gruia ‒ traducere de «Un poet ‒ o lume» / Abdu Abdulla Djafar ibn Muhammad Rudaki;), Revista străină, Sport («Ienupăr, căline, pelin», de Fănuş Neagu) etc.  
  
 
  
Luceafărul (Bucureşti, ISSN 2065-7536, director: Dan Cristea, redactor-şef: Horia Gârbea), anul al XVI-lea, nr. 2 (791), miercuri, 30 ianuarie 2008. Se văd eforturile recristalizării unui veritabil program luceferist. Deocamdată, „centrul de greutate“ al acestui număr se află în rubrica Interviurile Luceafărului; Irina Budeanu a consemnat un excelent dialog cu dramaturgul american Arthur Kopit. Mai semnează: Al. George («Din nou la piaţă – din turnul de ivoriu» / p. 7), Grete Tartler («Şansa lui Ortega y Gasset în limba română» / p. 11), Bogdan Ghiu, Horia Gârbea, Bogdan Teodorescu ş. a.  
  
 
  
Bibliografia siglată“:  
  
 
  
  • Confl-2555 = România literară, de Ion Pachia-Tatomirescu, în revista online, Confluenţe literare ‒ ISSN 2359-7593, directori-fondatori: Octavian Lupu / Bucureşti şi George Roca / Australia ‒, anul al VII-lea, ediţia nr. 2555, vineri, 29 decembrie 2017 ‒ cf. http://confluente.org/ion_pachia_tatomirescu_1514539876.html.
  • DGLR, L / O = Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române, volumul al IV-lea, L / O, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic (ISBN 973–637–070–4 / 973-637-111-5), 2005.
  • HDplr = Ion Hangiu, Dicţionar al presei literare româneşti (1790 – 1982), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987.
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Luceafărul“ / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2556, Anul VII, 30 decembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!