CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  





PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Convorbiri literare“ în vârstă de un secol şi jumătate
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
 
  
ION PACHIA-TATOMIRESCU  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
 
  
Convorbiri literareîn vârstă de un secol şi jumătate  
  
 
  
CONVORBIRI LITERARE. Titu Maiorescu (Craiova, 15 februarie 1840 ‒ 1917, iunie, 18, Bucureşti) şi prietenii săi ‒ Petre P. Carp, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, „floarea tinerimii doctorale“ din fosta capitală a statului valah-medieval-burghez al Moldovei, stat provenind din provincia Moldadava > Moldova a Daciei Nord-Dunăreano-Pontice“ ‒, după ce fondară, la Iaşi, în orizontul anului 1863, Societatea Junimea, reuşiră să pună iute, la 1 martie 1867, şi trainicele temelii ale junimistului organ de presă, Convorbiri literare, cea mai înrăzărit-modernă revistă de cultură din Valahimea celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, a celei din secolul al XX-lea şi a celei din primele două decenii ale secolului al XXI-lea.  
  
Sub egida Societăţii Junimea apăru revista Convorbiri literare, la Iaşi, mai întâi, bilunar văzând lumina tiparului, între 1 martie 1867 şi 15 martie 1872, apoi, tot la Iaşi, ca mensual, de la 1 aprilie 1872 şi până în martie 1885, când Junimea şi Convorbirile... îşi mutară sediul în Bucureşti, „tânăra capitală a României, nu a Daciei („cea încă aprig-interzisă de imperii“ spre a nu se trezi conştiinţa naţională a Pelasgimii > Valahimii); aşadar, apariţiile mensual-bucureştene ale revistei Convorbiri literare continuară din aprilie 1885 şi până în august 1916 (întreruperea fiind din cauză că România intră în acest an, 1916, în Primul Război Mondial); după o întrerupere de trei ani, revista bucureşteană Convorbiri literare reapare din ianuarie 1919 şi până în anul 1944, an în care „culminează“ conflagraţia mondială secundă (Al II-lea Război Mondial), an în care începe să se instaleze pentru câteva decenii în România comunistul regim politic paukeristo-stalinist şi epoca proletcultismului în cultura Valahimii, interzicându-se şi apariţiile revistei Convorbiri literare.  
  
Doar regimul comunist-ceauşit permite ‒ „drept politică de stat“ ‒ ca din luna mai 1970, revista Convorbiri literare să-şi reia apariţiile-i „în serie nouă“, la Iaşi, tot ca mensual, cu fireasca precizare de frontispiciu: «revistă a Uniunii Scriitorilor din România [...] fondată de Societatea Junimea din Iaşi la 1 martie 1867», astfel aflându-şi „înfotonarea în litere argintos-auroase“, chiar şi prin Revoluţia Anticomunistă Valahă din Decembrie 1989, până în prezentul anotimp al anului 2017, curcubeul de spiritjunimist-convorbirist punând sub celesta-i boltire un secol şi jumătate (Primăvară-1867Primăvară-2017), prilej de a ura Convorbirilor literare şi noi, Distinse Receptor: La cele mai multe secole înrăzăritoare de suflet / spirit în spaţiul valahofon...!  
  
Pentru a se releva „în esenţă“ Distinsului Receptor în ce constă continuitateaprogramului“ / „programelorde la revista Convorbiri literare, „seria veche“ şi „seria nouă“, se cuvine să punem faţă în faţă corolele de principii din articolele-program publicate la 1 martie 1867 şi în mai 1970, apelându-se la măsura „foarte exactă“ a celui mai avizat cercetător al presei Valahimii de pe segmentul temporal 1790 ‒ 1982, Ion Hangiu, autorul valorosului Dicţionar al presei literare româneşti (17901982), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 (infra, sub sigla: HDplr).  
  
Junimiştii întemeietori, Titu Maiorescu şi Iacob Negruzzi, ca autori de articol-program al revistei publicat în Convorbiri literare, anul I, nr. 1, din 1 martie 1867  
  
(Ion Hangiu ne încredinţează că «...articolul-program al primului număr [e] semnat de Iacob Negruzzi, dar aparţinându-i lui Titu Maiorescu, cu excepţia ultimului alineat» ‒ HDplr, 85),  
  
încorolează în aria convorbiristă drept jaloane / principii:  
  
(1) «a reproduce şi a răspândi tot ce intră în cercul ocupaţiunilor literare şi ştiinţifice»;  
  
(2) «de a supune unei critice severe operele ce apar în orice ramură a ştiinţei»;  
  
(3) «de a da seamă despre activitatea şi producerile societăţilor literare, în special a celei din Iaşi»;  
  
(4) «de a servi ca punct de întâlnire şi înfrăţire pentru autorii naţionali»;  
  
(5) de a se rezolva «problema stabilirii unei ortografii a limbii române ca instrument al culturii şi a[l] editării unei antologii de poezii pentru „juna generaţiune“» / «ortografia limbii române, instrument al culturii în plin proces de modernizare, trebuie să fie logică, raţională, fonetică şi nu etimologică»;  
  
(6) «fiecare popor trebuie să-şi dezvolte individualitatea, să aibă o formă de stat naţională şi mai ales „o literatură şi o limbă naţională“» (HDplr, 85 sq.); etc.  
  
Convorbiriştii din luna lui florar a anului 1970 (având ca redactor-şef pe D. Ignea, din mai 1970 şi până în decembrie 1971, urmat în redactor-şefie / directorat de Corneliu Ştefanache, Corneliu Sturzu, Al. Dobrescu şi Cassian Maria Spiridon) îşi propun drept repere:  
  
(1) revista «C[onvorbiri] l[iterare] îşi propune să ducă mai departe tradiţia valoroasă a presei literare ieşene»;  
  
(2) «să promoveze o literatură care să exprime cât mai fidel realităţi contemporane»;  
  
(3) «publică versuri şi proză originală şi tradusă, articole de istorie şi critică literară, interviuri, cronică literară şi artistică, precum şi cronici speciale: Convorbiri critice, Restituiri, Literatura şi şcoala, Dicţionar literar autobiografic, Dicţionar de pseudonime»;  
  
(4) «în cadrul rubricilor Marile repere, Antologia lirică de la Convorbiri“, Critica poeziei, prozei..., Prezenţe contemporane, Delimitări, Cronica ideilor literare, Opinii controverse, apar materiale variate, bine documentate, care fac din Convorbiri literare o revistă de ţinută artistică, de profil bine conturat»;  
  
(5) «revista este preocupată de valorificarea literaturii române vechi, moderne şi contemporane, aducând în atenţia cititorilor pagini din cronicari, texte inedite din secolul trecut şi din literatura actuală»;  
  
(6) publicarea de «numere festive, închinate centenarelor naşterii scriitorilor» (HDplr, 88); etc.  
  
 
  
Convorbiri literare (Iaşi, ISSN 0010-8243, director: Cassian Maria Spiridon, redactor-şef: Mircea Platon), anul CL, nr. 10 (262) / octombrie, 2017 (pagini A-4: 200). Materialele de calitate alpin-ceahlăuană din revista Convorbiri literare, a celui de-al 150-lea an al existenţei sale ‒ nr. 10 (262) / octombrie, 2017 ‒ stau în ferestrele înrăzărite ale următoarelor „rubrici ale continuităţii“, ivindu-se „mai la vale de Atitudini ‒ rubrica unde Distinsul Receptor află editorialul semnat de directorul mensualului, Cassian Maria Spiridon, «O sută cincizeci de ani de „Convorbiri literare“ ‒ Titu Maiorescu la „Convorbiri literare“, III» (pp. 1 ‒ 9): Interviu («Creaţiile mele reprezintă expresia...», dialog pe tema Hau sau spiritul obiectului între artista Smaranda Isar şi Adina Scutelnicu despre / pp. 13 ‒ 15); Eseistică («Roger Scruton», de Virgil Nemoianu, p. 16 sq.; «O antiutopie...», de Elvira Sorohan, pp. 18 ‒ 22; «Neaşteptatele căi ale sfinţeniei: Simone Weil, II», de Basarab Nicolescu, pp. 26 ‒ 28; «...I se spunea Medio Monte», de Mircea Muthu, pp. 29 ‒ 31; «I. Negoiţescu. Mozaic paşoptist», de Mircea A. Diaconu, pp. 32 ‒ 37; «Numele lui Dumnezeu e în sufletul omului», de Ioan Holban, pp. 38 ‒ 41; «Literatură şi angajament civic. O lectură sociologică a genurilor literare», de A. Patraş, pp. 86 ‒ 90; «Un hermeneut», de Ion Papuc, pp. 147 ‒ 149; «Maestrul şi anişoara», de Mircea Platon, pp. 150 ‒ 155); Inedit / Arhive literare; Texte de ieri pentru azi; Poezie (de Gh. Simon, Mihi Kantzer, Caliopia Tocală, Vasile Mic / pp. 51 ‒ 56); Proză («Jurnal», de Mircea Radu Iacoban, pp. 57 ‒ 65; «Cu spatele la zid», de Alecu Ivan Ghilia, pp. 66 ‒ 69); Cronica literară («Nora Iuga şi „poetica vocilor“ din spaţiul claustral», II, de Cristian Livescu, pp. 70 ‒ 78; «Sadoveanu şi Thanatos», de Dan Mănucă, p. 79 sq.; «Zaharia Stancu, poetul», de Adrian Dinu Rachieru, pp. 81 ‒ 83;); Actualitatea literară («Pereţi subţiri, teme tari», de Emanuela Ilie, p. 91 sq.; «văndraşi, văndrăreli şi cetitori», de Adrian G. Romilă, p. 93 sq.); Literatura Azi / Roza vânturilor («Norma supremă, iubirea», de Ioan Lascu, pp. 95 ‒ 97); Ex libris («Vieţuirile lui Horia Bădescu», de Th. Codreanu, pp. 98 ‒ 101; «Bujor Nedelcovici şi cartea rănilor deschise», de Maria Niţu, pp. 102 ‒ 109); Debuturi; Istorie literară («Din laboratorul lui Mihai Eminescu: sonetul», I, de Florica Gh. Ceapoiu, pp. 121 ‒ 124; «Ivan Turbincă ‒ un Sisif al derizoriului», de Constantin Cubleşan, pp. 125 ‒ 128); Profiluri («Constantin Ţoiu şi lumea din când în când», de Constantin Coroiu, pp. 135 ‒ 138); Convorbiri retrospective; Istorie («Avatarurile pământului românesc la conferinţele de pace de la Paris şi ulterior», I, de Vasile Diacon, pp.141 ‒ 145); Literatura universală (poeme de Lidia Chiarelli traduse din italiană în valahă de Olimpia Iacob, p. 146); Existenţa corelativă («Va mai exista Europa?», de Caius Traian Dragomir, p.160 sq.); Cartea de religie («Martin Luther...», III, 162 ‒ 165); Cartea de filosofie («Voltaire despre Newton», de Bogdan Mihai Mandache, p. 166 sq.); Cartea străină; Actualitatea franceză; Antichităţi actual; Arte / Cartea de teatru; Pseudokinematikos; Lornionul galactic; Panoramic editorial; Vitrina cărţilor; şi Varia; li se adaugă un „pliant“ elegant din două file A-4, „cerate“, unde sunt tipărite 11 poeme ale lui Florin Costinescu, sub titlul O, timp al lumii..., cu o binevenită notă biobibliografică „la zi“, în cadrul Bibliotecii revistei Convorbiri literare“, nr. 10 (262) / octombrie 2017.  
  
Şi în finalul articolului nostru, Distinse Receptor, propun să revenim la „prima petală“ din corola de sărbătoare a celor 150 de ani de viaţă a celebrei reviste, Convorbiri literare, nr. 10 (262) / 2017, adică la articolul de fond, «O sută cincizeci de ani de „Convorbiri literare“ ‒ Titu Maiorescu la „Convorbiri literare“, III» (pp. 1 ‒ 9), articol semnat de actualul director convorbirist al mensualului, Cassian Maria Spiridon, spre a puncta „pentru neuronii de aur din spaţiul spiritual al Pelasgimii > Valahimii“, de se doreşte, cel puţin şapte din partea perenelor idei / principii maioresciene, esenţial-junimiste, în ultimă instanţă, ivite în „panoul central“ al acestui test spiridonian:  
  
(I) perenitatea formelor fără fond“  
  
(«Maiorescu şi întreaga echipă convorbiristă continuă lupta în contra formelor fără fond, atât de răspândit şi comode pentru a fi aplicate prin preluarea lor din spaţiul occidental fără discernământ şi minim interes în transferarea şi transformarea lor la nivelul necesităţilor reale din societatea românească a timpului.» / p. 1);  
  
(II) patriotism valah / dacoromânesc înseamnă perfecţiune : a nu se încerca ascunderea de ochiul critic-junimist a imperfecţiunii, a greşlilor, a lucrărilor slabe, în «mantaua românismului“», a lăudăciosismului“, amaladieipe care ne îngăduim a o desemna de-acum prin vocabulalăudăroşită etc.  
  
(Titu Maiorescu, Observări polemice: «Pentru noi, patriotismul nu putea fi identic cu imperfecţiunea şi o lucrare slabă nu merita laudă prin aceea că era românească...» / apud, Spiridon, ibid.);  
  
(III) necesitatea aprecierii performanţelor naţionale prin comparaţie cu ceea ce este „bun“ şi la celelalte popoare ale planetei  
  
(«Ce este rău pentru alte popoare este rău şi pentru noi; şi frumoase, şi adevărate nu pot să fie decât acele scrieri române care ar fi frumoase şi adevărate pentru orice popor cult» / p. 2; s. n.);  
  
(IV) pericolul hienizării sociale din aşa-ziselor epoci de tranziţiesunt perene  
  
(«...într-o epocă de tranziţiune (veche boală, perpetuată până azi)...» / ibid.);  
  
(V) obiectivitatea criticii junimiste să rămână ca în aria de la Dacia literară“, aşa cum a formulat-o M. Kogălniceanu, în etern-valabilitatea ei, de la 30 ianuarie 1840 încoace  
  
(«Nici o clipă criticul de la Convorbiri nu intenţionează să anihileze valoarea personală a diverşilor autori, ci ţinta este judecarea corectă, în limitele adevărului operelor ce le-au realizat: „În contra persoanelor, însă în valoarea lor privată, nu s-a îndreptat critica noastră.“» / ibid.);  
  
(VI) dintotdeauna este absolut-necesară privirea obiectiv-clară în viitorul Patriei, adică al Daciei / României  
  
(«...se deschide cu o serie de întrebări prin care s-a fondat cultura naţională: „Sunt întrebări care în starea normală a unei societăţi nu există, dar care, odată născute, se impun atenţiei tuturor şi cer neapărat un răspuns de la cei ce se gândesc la interesele publice. Va avea România un viitor ? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica şi purta sarcina culturei ? Căci cultura e o sarcină care şi consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei naţiuni...» / p. 3);  
  
(VII) impunerea şi respectarea perenă a unei veridice Instituţii Valahe a Spiritlui Critic în Cultură şi nu numai  
  
(«Tudor Vianu, în studiul său, Junimea, apărut în Scriitori români ‒ al doilea volum, colecţia B. P. T. / 1970, nota: „Activitatea literară a lui Maiorescu se împarte în două perioade [...]. Prima [...] întinzându-se de la 1866 la 1873. Este vremea marilor lupte pentru limbă, pentru literatură, pentru adevărul în cultură [...]. În această primă parte a activităţii literare ‒ înainte de a fi cu totul acaparat de politică ‒ Maiorescu impune şi consolidează definitiv spiritul critic în cultura naţională“» / p. 9); etc.  
  
Şi cu bucurie constatăm că după 150 de ani, Convorbirile literare respectă direcţia estetică şi naţional-maioresciană în cultura / literatura Valahimii.  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Convorbiri literare“ în vârstă de un secol şi jumătate / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2527, Anul VII, 01 decembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!