CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  





PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Cenăzeanul“
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
ION PACHIA-TATOMIRESCU  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
Cenăzeanul“  
  
 
  
CENĂZEANUL. «Periodic de opinie şi [de] informare socio-culturală», Cenăzeanul (ISSN 1222-5843), aflat în sărbătoarea primului său sfert de veac de existenţă, fu fondat de Gheorghe Doran, în anul 1993, la Morisenadava / Morisenadunum > Cenad* („Dava / Cetatea Morisenă > Mureşeană“), din Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, de pe Mureşul Inferior, aşadar, într-o localitate de seamă a fertilei Câmpii Bănăţene, din judeţul Timiş-România.  
  
Apariţiile periodicului Cenăzeanul (137 de numere până în acest an, al 25-lea, de la înfiinţarea-i) se datorează în cea mai mare măsură, fireşte, sprijinului acordat de Consiliul Local Cenad şi de Primăria Comunei Cenad-Timiş. După cum se mai vede din frontispiciul Cenăzeanului, mai mult ca sigur, din 28 norembrie 2003 încoace, ivirile-i în lumina tiparului se petrec sub egida Asociaţiei CulturaleConcordia-Cenad  
  
(„Concordia“ a luat fiinţă în 28 noiembrie 2003, după cum stă scris, „negru pe alb“, chiar în nr. 5 / 137, 23 noiembrie 2017, p. 16, număr „în tuş proaspăt“, înmânat nouă de editorul Duşan Baiski, vineri, 24 brumar-2017, la prânz, în Sala Oglinzilor-„Orizont“ de la Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, sală unde publicistul, prozatorul, cercetătorul Duşan Baiski ‒ născut în Zodia Peştilor, la 11 martie 1955, în urbea din vecinătatea Cenadului, Sânnicolaul Mare, tot din jud. Timiş ‒ şi-a lansat volumul de studii monografice, Război în Banat [ISBN 978-973-108-776-4], Timişoara, Artpress, 2017; pagini A-5: 344).  
  
În afară de Duşan Baiski ‒ înalt-profesionist-publicisticul editor / redactor-şef ‒, colegiul redacţional al periodicului Cenăzeanul reuneşte şi vectorizează eforturile remarcabil-dăinuitoare ale redactorilor (totodată şi colaboratori „permanenţi“, „de bază“): Gh. Anuichi, Tamás Bene, Iancu Berceanu, Tiberiu Bociat, Slavka Bojin, Gh. Covaci, Dorin Dronca, Oana Erdei, Fodor Francisc, Pauline Huschitt, Milenco Iancov, Gh. Ivaşcu, Miroslav Marianuţ, Carmen Mixich, Dan Muntean, Rodica Pitic şi Cornelia Varga.  
  
Articolele / materialele publicistice îşi află locurile potrivite într-o s(e)amă de rubrici (în „ordinea intrării în pagină“): Spiritualitate, Societate, Interviu, Amalgam, Evadarea din cotidian, Legislaţie, Istorie, Documentar, Farmacie, Agricultură, Turism, Literatură, Pescarul cenăzean, Reţete de bucătărie etc.  
  
 
  
Cenăzeanul (Cenad, ISSN 1222-5843, editor / redactor-şef: Duşan Baiski), anul al XXV-lea, nr. 5 / 137 (noiembrie), 2017 (pagini A-4 : 28). Cuprins bogat-înspicat ‒ în cele 13 rubrici (supra) ale periodicului Cenăzeanul, nr. 5 / 137, 2017 ‒ şi cu ales profesionalism, în litera stilului funcţional publicistic al limbii pelasge > valahe (dacoromâne) contemporane  
  
(după cum Distinsul Receptor este „pus în temă / gardă“ chiar de pe frumos-ilustrata copertă-prim-pagină color-cerată),  
  
într-adevăr, remarcabile articole „de impact“, „de opinie şi de informare socio-culturală“, graţie calităţii intelectual-alpin(ist)e a celor din colegiul redacţional :  
  
Dragostea creştină, de Bene Tamás  
  
(«Cunoscând toate acestea, că dragostea este izvorul şi mama tuturor virtuţilor, să ne iubim şi noi unii pe alţii prin iubirea lui I[i]sus Hristos, ca într-un gând, cuvânt şi faptă...» ‒ p. 2);  
  
Hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Cenad, de Miroslav Marienuţ  
  
(«... Hotărârea nr. 41 din data de 08. 09. 2017, privind asigurarea cofinanţării proiectului POIM / „Sprijin pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă [Potabilă] şi [de] Apă Uzată din judeţul Timiş, în perioada 2014 ‒ 2020; Hotărârea nr. 42, din 25 septembrie 2017, privind stabilirea taxei de transport cu microbuzul pentru elevii care frecventează cursurile în localitatea Sânnicolaul Mare, pentru anul şcolar 2017 ‒ 2018; Hotărârea nr. 45 / 23 X 2017, privind aprobarea prelungirii valabilităţii Planului Urbanistic General al comunei Cenad [...]» ‒ p. 3);  
  
Cenăzeanul“ ‒ 25 de ani, de Duşan Baiski  
  
(«sâmbătă, 11 noiembrie, 2017, la noul cămin cultural din Cenad, în organizarea Asociaţiei Culturale „Concordia“ [...], cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local, va avea loc o manifestaţie culturală dedicată împlinirii a 25 de ani de apariţie neîntreruptă a revistei „Cenăzeanul“, fondată în 1993, de prof. Gheorghe Doran, a 10 ani de existenţă a site-ului oficial al comunei, respectiv www.cenad.ro, realizat şi administrat de Duşan Baiski, şi a doi ani de existenţă a revistei trimestriale de istorie „Morisena“ » ‒ p. 3);  
  
Revista este oglinda implicării întregului colegiu de redacţie..., interviu acordat de primarul comunei Cenad, Nicolae Crăciun, profesoarei Oana Erdei (paginile 4 şi 5); în fereastra rubricii de Interviuri apar şi alte „dialoguri“ interesante pentru obştile noastre cele de toate zilele: cel dintre Duşan Baiski, în calitate de editor al publicaţiilor „Cenăzeanul“ şi „Morisena“, şi Ioan-Tiberiu Bociat (pp. 6 ‒ 8); cel dintre profesorul de geografie, Iancu C. Berceanu, şi Duşan Baiski (p. 9 sq.); etc.  
  
Curier juridic, de avocat Dan Muntean (p. 12); Excursie arheologică la Cenad, XII, de Imre Henszimann (articol tradus în limba valahă de Cornelia Varga ‒ p. 13 sq.); Uniunea Europeană ‒ scurtă istorie, XVI, de Tiberiu-Ioan Bociat (p. 15 / cu continuare în p. 24); Cronologie după Cenăzeanul“, V, de Duşan Baiski (paginile 16 şi 17, în care se urmăreşte „cronologia evenimentelor“ cenădene dintre anii 2003 ‒ 2007, pentru „pagini“ din viitoarea monografie baiskiană, «„Cenăzeanul“ ‒ 25 de ani»); Plante medicinale, de Rodica Pitic (farmacista Cenadului / p. 18); Sfaturi de sezon pentru gospodarii cenăzeni, de George Ivaşcu (p. 19); cinci paradoxiste poeme, semnate (la p. 21) de „cel mai mare poet din Câmpia Mureşului de Jos“, Geo Galetaru, o povestire, bine-temperat-paradoxistă, Laie faţă în faţă cuSfântul“, iscălită tot de cel mai mare prozator din spaţiul spiritual valahofon, Duşan Baiski, spaţiu spiritual de la confluenţa de râuri (în pereche zalmoxiană de maremic) Mureşul Mic (< Mariss < Marissiela) Mureşul Mare < Maramarissia / Pa-T[h]issia > Tisa, spre a se revărsa epopeic în Donares (Don- > Dun-, „casa teluric-celestă-a-Apei“, + -Ares „zeul pelasgo- > valaho-politeist-cogaionic / „trac“ al nemuritorilor războinici, împrumutat / respectat într-o anume măsură şi de eleni / greci) / Dunăre ; etc. / ş. a.  
  
(...iar „în trena“ articolului nostru, „Cenăzeanul“, să mai deschidem o paranteză lămuritoare Distinsului Receptor prin câlţoşeniile / gordianele nutrite multimilenar de istoriile impuse de imperii până azi: de la Maramarisia, „Mureşul Mare“, adică Tisa de astăzi, şi de la răsfiratele-i izvoare şi afluenţi, aparţinând în vremurile antice, indiscutabil, Daciei, s-a transmis / păstrat până în contemporaneitate toponimul pelasg > valah Maramureş; pentru că întregul bazin al acestei perechi de râruri ale Daciei Nord-Dunăreano-Pontice, prin mărime, era „cam ca de fluviu“, Herodot, în Istorii, chiar ne vorbeşte, Distinse Receptor, despre «fluviul Maris > Mureş“, eu reamintind totodată că documentele permit demonstraţia „matematică“ potrivit căreia schimbarea hidronimului, din Maramarisia / „Mureşul mare“ în Pa-Tissia > Tisa, datează din epoca lui Burebista, când Dacia cuprindea şi întregul bazin al sacrului fluviu pentru Cavalerii / Războinicii Zalmoxianismului, Dunărea).  
  
_________________________  
  
*Şi tot pentru Distinsul Receptor, ne îngăduim a-i reaminti că localitatea Cenad, din judeţul Timiş, al României contemporane  
  
(Morisenadava / Morisenadunum > Cenad, „Dava / Cetatea Morisenă > Mureşeană“, „de pe Mureşul de Jos“, din Dacia Nord-Dunăreano-Pontică) ,  
  
nu-i o aşezare-oarecare, ci-i una dintre cele mai încărcate de istorie, din Dacia, îndeosebi, de istorie a Zalmoxianismului din care s-a învlăstărit Creştinismului Cosmic al României, Moldovei, Macedoniei etc. de azi  
  
(da, localitate din Dacia, nume de stat strămoşesc al Pelasgimii > Valahimii, interzis de imperii, de la „împăratul Traian-citire“, strămoşesc stat al Daciei tot sfârtecat între roţile dinţate ale imperiilor evmezice / contemporan-dechizate etc.): şi în acest „sens giratoriu“ facem trimiterea Distinsului Receptor la (limpezile / [ne]tulburătoarele cronologii din) cărţile noastre mai vechi, dar după ce-i aşternem aici, sub priviri (căci, poate, nu are timp imediat să meargă la surse, decât „puţin mai târziu“), şi tot în „trena de mărunte litere“ a Cenăzeanului, câteva rânduri:  
  
«Creştinismul Pelasg > Valah, Biserica Ortodoxismului în spaţiul spiritual al Daciei au obârşii apostolice, fundamentându-se prin sfântul apostol Andrei, între anii 34 şi 47 d. H. (aprox.), şi prin sfântul apostol Pavel, în anii 53 – 54 d.H. şi 57 – 58 d. H.  
  
Sfântul apostol Andrei a propovăduit Creştinismul, Învăţăturile / Evanghelia lui Iisus Hristos, în limba pelasgă > valahă (dacoromână), limba vorbită de cel mai mare popor al Europei de atunci, limbă pe care şi-a însuşit-o probabil în Pont, în Bithinia – provincii unde, în acel secol, vorbitori de pelasgă > valahă erau peste 50 la sută –, ori în localitatea din Thracia, Byzantion, unde a stat ceva mai multă vreme, poate întregul an 34 d. H., studiind psihologia pelasgo- > valaho-zalmoxienilor şi stabilindu-şi strategia misionară.  
  
Dintre apostoli, a avut cel mai mare / rapid succes, din mai multe motive:  
  
a) propovăduia monoteismul Creştinismului unui popor ce cunoscuse aproape două milenii de monoteism al Zalmoxianismului;  
  
b) Mesagerul Celest / Solul – aruncat „tot în al cincilea an în trei suliţe / ţăpi“ după un complex, misteric / iniţiatic scenariu – era mai simplu de substituit cu Iisus Hristos, răstignitul / pironitul pe cruce, decât droaia de zeităţi de la celelalte popoare (cum, de pildă, micul popor al Elinilor / Grecilor);  
  
c) dogma Zalmoxianismului este peste 80% imitată de a Creştinismului;  
  
d) într-un timp relativ scurt, sfântul apostol Andrei – faţă de ceea ce făcuseră toţi ceilalţi apostoli la un loc (şi de aici, o anume „tăcere / invidie“ în jurul operei sale misionare) – a reuşit să convertească de la Zalmoxianism la Creştinism câteva sute de mii de Pelasgi > Valahi (Dacoromâni-arhaici), îndeosebi, din localităţile situate în Valea Dunării de Jos / Mijloc (v. Harta... / fig. 1), fapt privit cu deosebit interes de Roma, căci ducea la slăbirea autorităţii Cogaionului / Sarmizegetusei în respectiva arie a Daciei Nord-Dunăreano-Pontice, făcând-o mai uşor de cucerit de către Imperiul Roman; în această perioadă, grupurile de creştini din Ierusalim şi din Galileea nu depăşeau – la un loc – câteva mii [...].  
  
Pe acest traseu al propagării Creştinismului de către sfântul apostol Andrei în Pelasgime > Valahime [...] :  
  
(1) poporul nostru a dat cei mai mulţi martiri ai Creştinismului (raportând la istoriile tuturor celorlalte popoare creştine);  
  
(2) Dacia a ridicat în istoria Creştinismului – de la împăratul Constantin cel Mare începând – salba de episcopii (pe ţărmul Mării Getice / Negre din provinciile Thracia, Moesia, Moldadava): Bizanţ (Byzantion / Constantinusa-Constantinopol – azi, Istambul-Turcia), Marcianopolis (Devnya-Bulgaria), Odessus (Varna-Bulgaria), Callatiani / Callatis (Mangalia-România), Tomis (Constanţa-România), Histria (Istria-România), Ibida (România), Salmiria / Halmyris (România), Tyras (la Golful Nistrului, Moldova), Olbia (la Golful Bugului, Ucraina); de pe valea Dunării şi de pe văile afluenţilor danubieni: Noviodunum (Isaccea-România), Niculiţel (România), Dynogaetia / Dinogeţia (Garvăn-România), Barboşi (România), Cândeşti-Museua / Buzău (România), Troesmia (Igliţa-România), Luciu (România), Ulmetum (Pantelimon-România), Axiopa (România), Basarabi (România), Tropaeum Traiani (Adamclisi-România), Durostorum (Silistra-Bulgaria), Appiaria (Riahovo-Bulgaria), Sexanta Prista (Russe-Bulgaria), Olteni (România), Novae (Sviştov-Bulgaria), Sucidava (Celei-România), Romula (Reşca-România), Ratiaria (Arcer-Bulgaria), Bononia (Vidin-Bulgaria), Aquae(Negotin-Serbia), Remesiana (azi, Bela Palanka, în Serbia), Drobeta (Drobeta-Turnu Severin, România), Ad Mediam (Mehadia-România), Arcidava (Vărădia-România), Viminacium (Costolaţ-Serbia), Margum (Dobroviţa-Serbia), Morisena (Cenad-România), Singidunum (Belgrad-Serbia), Naissus (Niş-Serbia) etc.» (Ion Pachia-Tatomirescu, Zalmoxianism şi Creştinism în Dacia / Dacoromânia, Patria sfântului Ioan Cassian, „studiu postfaţator de 130 pagini“, la Sfântul Ioan Cassian, A douăzeci şi patra convorbire duhovnicească, Timişoara, Editura Aethicus, 1999, p. 69 sq.; a se vedea de către Distinsul Receptor şi cronologia din: Ion Pachia-Tatomirescu, Istoria religiilor, vol. I ‒ Din paleolitic / neolitic, prin Zalmoxianism, până în Creştinismul Cosmic al Valahilor / Dacoromânilor, Timişoara, Editura Aethicus [ISBN 943-97530-3-5 / vol. I : ISBN 973-97530-5-1], 2001, pp. 5 ‒ 123).  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Cenăzeanul“ / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2522, Anul VII, 26 noiembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!