CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  





PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Oglinda literară“
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
 
  
ION PACHIA-TATOMIRESCU  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
Oglinda literară“  
  
 
  
OGLINDA LITERARĂ. «Revista de cultură, civilizaţie şi atitudine», Oglinda literară, fu fondată de prozatorul, poetul, eseistul, publicistul Gheorghe Andrei Neagu, în anul 2001, la Focşani (Piroboridava), urbe de seamă a Daciei Nord-Dunăreano-Pontice ‒ partea-i alcătuitoare, în ciuda imperiilor înconjurătoare, a statului României contemporane ‒ municipiu / reşedinţă important(ă) din judeţul Vrancea, din provincia vinurilor divin-inspiratoare, Moldadava > Moldova, şi, ca mensual, în format A-4 (de câte 68 de „feţe“ fiecare exemplar), apăru până în luna florar a anului 2016, în 173 de numere, încorolându-şi 11 728 pagini  
  
(unsprezece mii şapte sute douăzeci şi opt de pagini, numerele paginilor fiind imprimate „crescendo-şi-în-continuare, de-la-un-număr-la-altul“, cincisprezece ani, „fără vreo greşeală de numerotare a paginilor“, de la primul exemplar ‒ nr. 1 / p. 1 ‒ şi până la ultimul ‒ nr. 173, mai-2016 / p. 11728“, cum foarte rar s-a mai văzut în periodicele spaţiului spiritual valahofon, numărătoarea incluzând şi „cele patru feţe ilustrate“ ‒ singurele ‒ de la copertă, din hârtie cretată: de regulă, pe prima pagină / faţă de copertă, imediat sub fontispiciu, în scopul „magnetizării“ ochilor Distinsului Receptor, se află „o capodoperă picturală / fotografică, de impact-întru-catharsis“, exceptând nr. 173 ‒ unde, în locul capodoperei plastice este caligrafiată fraza-semnal către decidenţii guvernamentali-anticulturali: «Precizăm că revista / Nu / a fost sprijinită financiar / pe anul 2016, / de către autorităţile locale, / aşa cum s-a menţionat / în mod eronat» ‒, şi, pe ultima pagină / faţă-de-copertă, stă rubrica Bibliopolis, cu prezentări succinte făcute de titularul Gh. A. Neagu la cărţile încredinţate Redacţiei).  
  
Din caseta redacţională a numărului 173 / mai, 2016, reţinem pentru Distinsul Receptor: că Oglinda literară a apărut «sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi face parte din Asociaţia Publicaţiilor Literare şi [a] Editurilor din România (APLER) şi Associazione della Stampa Estera din Italia», că-i «membru fondator al Asociaţiei Revistelor şi Publicaţiilor din Europa (ARPE)», că fu editată de «Asociaţia Culturală „Duiliu Zamfirescu“ [din] Focşani cu sprijinul Consiliului Judeţean Vrancea», desigur, graţie muncii depuse de un activ colegiu redacţional: Gheorghe Andrei Neaguredactor-şef, Ştefania Oproescuadjunctul redactor-şefului, Elena Otavăsecretar literar ‒ şi redactorii: Ioan Dumitru Denciu, Mariana Vârtosu, Constantin Miu, Laurenţiu Măgureanu, Petrache Plopeanu, Dorel Vidraşcu, cărora li s-au alăturat cu departamentele „strict-tehnice“: C. Răduc ‒ fotografia de artă, Adrian Mirodone ‒ tehnoredactor şi Ionica Dobre ‒ de la „cules / culegere de texte“.  
  
În general, rubricile (fără a uita de Bibliopolis, „ultima din serie“‒ şi conţinuturile în grija titularilor / colaboratorilor ‒ avem în vedere „ordinea intrărilor în pagină“ tot din Oglinda literară, nr. 173 / mai, 2016) s-au evidenţiat cu înalt profesionalism, îndeosebi, lingvistic-funcţional publicistic, beletristic şi, când a fost cazul, chiar ştiinţifico-tehnic, astfel: (1) Editorial («Proteză pentru suflet», de Ştefania Oproescu); (2) Eseuri / studii / profiluri“ («Schimbarea la faţă a lui Mircea Cărtărescu ?», de Theodor Codreanu, p, 11664 sq; «Carenţe instituţionale în cultura noastră», de Nicolae Georgescu, p. 11666, cu „continuare în numărul viitor“; «Ion Barbu», de Ion Ionescu-Bucovu, p. 11674 sq.; «Crişu Dascălu ‒ 75», de Adrian Dinu Rachieru, p. 11683; «Cui aparţine Paul Celan ?», de Boris Marian, p. 11686; «Timpul şi „spaţiul“ / „ţara“ regelui-psalmist David, între legendă şi istorie», III, de Ion Pachia-Tatomirescu, p. 11702; «Românismul limbii, conceptelor şi viziunii dosofteiene, faţă de lumea / universul mistic şi istorico-iniţiatic al secolului al XVII-lea», de Adrian Botez, p. 11706 sq.; «Gândirea filosofică europeană despre spaţiul slav», de Aliona Munteanu, p. 11726 sq.; etc. / ş. a.); (3) Jurnal de bibliotecă («Borromini», de Matei Romeo Pitulan, p. 11669; «Epigramistul în ipostaza de prozator», de Ion Roşioru, p. 11671 sq.); (4) Note de lectură («Jurnal de călătorie, azi», de Florentin Popescu, p. 11672); (5) Poezie (semnează în paginile dedicate lirismului: Nicolae Bogdan Groza, p. 11676; Nicolae Mătcaş, Raluca Buturoiu, Dominique Iordache / p. 11682l; Ion Vasiu, p. 11704; Mihai Merticaru, Ştefan Radu Muşat / p. 11722; ş. a.); (6) Proză («Străinul din oglindă», de Doina Cherecheş, p.11679; «Venus din porumb», de Ştefania Oproescu, p. 11705 sq.); (7) Recenzii («Pasărea de gheaţă», de Lucia Pătraşcu ‒ o „radiografie“ la volumul din anul 2015, Pasărea de gheaţă, de Ştefania Oproescu, p. 11689; «Căutări nocturne», de Octavian Mihalcea ‒ o „radiografie“ la volumul din anul 2013, Poeme în balans, de Cassian Maria Spiridon, p. 11692; «Elena Anghel», de Ion Machidon, p. 11694; «Un debut de excepţie», de Valentin Talpalaru, p. 11695; «Debuturi de ieri / debuturi de azi...», de Florin Costinescu, p. 11696; «Şoaptele unor Petale de zăpadă...», de Dorel Vidraşcu, p. 11703; etc. / ş. a.); (8) Accente («Nicolae Manolescu: „Cântăreţ“ comunist devenit critic şi ambasador UNESCO, 2, de Tudor Vintiloiu, p. 11700); (9) Eveniment cultural european (Interviu: Ion Spânu ‒ Constantin Barbu: «Au apărut primele 25 de volume din „Integrala manuscriselor Cantemir“», p. 11710); etc.  
  
 
  
Oglinda literară (Focşani), anul al VI-lea, nr. 64 / aprilie şi nr. 65 / mai, 2007. Şi numerele 64 şi 65 / 2007 ale revistei Oglinda literară, ce apare la Focşani, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, continuă să cultive în rândurile receptorilor fideli catharsisul, graţie elitei colaboratorilor din ţară şi de peste hotare, prin rubricile: Euromânie liberă (Magda Ursache, «Pa mult !»), Istorie literară (Nicolae Georgescu, «Cum a fost arestat Eminescu la 28 iunie 1883», nr. 64, p. 2476; Florentin Popescu, «Cazul Labiş», ibid., p. 2472; Valentin Coşereanu, «Eminescu, o iniţiere perpetuă», nr. 65, p. 2532), Critică literară / Cronică literară / Recenzii (Mihaela Albu, I. D. Denciu, Ioana Geacăr, Valeria Manta-Tăicuţu, Ionel Necula, Ion Pachia-Tatomirescu, Ioana Petcu, Ion Roşioru), Antinomii tonale (Ion Filipciuc, «Şapte referate la realismul critic», nr. 64 / 65, p. 2473 / 2529), Poezia la Oglinda... (Carmen Corbeanu, Constanţa Cornilă, Calistrat Costin, Daniela Luca, Ion Pachia-Tatomirescu ş. a.), Proza la Oglinda... (Aliona Muntean, Mădălin Roşioru), Eseul la Oglinda... (Theodor Codreanu, «II. A treia relaţie», p. 2480 / 2536; «Generaţii expirate», p. 2482), Foiletonul la Oglinda... (Gheorghe Neagu, «Un securist de tranziţie»), Aesotericae (Liviu Pendefunda, «Antropologie şi rosicrucianism», p. 2576) etc.  
  
 
  
Oglinda literară (Focşani), anul al VII-lea, nr. 73, ianuarie 2008. Şi în acest număr întâlnim literatură de calitate la toate rubricile; „pe coloane subţirele“, poezie notabilă semnează: Angela Baciu-Moise, Ioana Trică, Natalia Cebanu, Cristian Neagu, Paul Spirescu, Claudia Voiculescu, Ana Ioana Cătănoiu ş. a.; compartimentul de proză îşi face „prezenţa“ prin „Călăreţul alan“ de Mircea Deciu; sectorul de critică / istorie literară este bine reprezentat de Ion Pachia-Tatomirescu (Doamnebune şi rele ale literaturii valahe şi universale Veronica Porumbacu, Nina Cassian, p. 3059), Ion Filipciuc (Trei prozatori bucovineni – p. 3061), Aureliu Goci (Spiritul clasic dincolo de frontiera absurdului – p. 3067), Nicolae Georgescu (Luceafărul – p. 3074 sqq.), Mircea Eliade (Eminescupoetul rasei române – p. 3079 sq.), Adrian Dinu Rachieru (Mărirea şi decăderea criticii, I, p. 3085), Gheorghe Istrate (Măştile timpului pierdut nuvelistica lui Ştefan Bănulescu – p. 3091), Alexandra Diaconu (Problematica filosofiei indiene la Mircea Eliade – p. 3110). Ion Deaconescu continuă să publice încă două pagini din interviul pe care i l-a acordat Emil Cioran (Dacă m-aş fi aruncat în Sena – p. 3088 sq.).  
  
Din Vanity Fair, de Gabriel Funica, susţinătorul rubricii Editorial, spicuim:  
  
«Vorbim, pălăvrăgim, stăm la taclale deoarece trebuie să umplem spaţii de emisie, pagini de ziar, pagini web, pagini de cărţi [...]. Suntem tot mai disponibili pentru chestiuni de suprafaţă publică [...]. Ne împopoţonăm carnavalesc, ne punem măşti festive, căutăm să ne aşezăm cât mai convenabil în lumina reflectoarelor [...]. Fie ca este vorba de un vernisaj, o lansare de carte, un colocviu, un simpozion urmate, neabătut, de câte o chermeză cu ştaif, în cel mai rău caz de un bufet rece [...]. Doar o vodcă să-ţi mai pun şi apoi se dezleagă limbile, se despart apele, se taie la greu noduri gordiene, se completează lacune [...]. E important să fii văzut, îndeosebi pe post şi, mai ales, că nimic din ce frământă lumea contemporană nu îţi este străin: producţia de grâu-boabe la hectar, virtuţile ceaiului de coacăze, plăcile tectonice, muzica hip-hop, Heidegger, culisele Casei Albe, Afacerea KazMunaiGaz, insomniile Pamelei Anderson, tribulaţiile cuplului Columbeanu, dispariţia Elodiei. Repeţi ce s-a mai repetat, baţi câmpii, vorbeşti în dodii, rumegi un subiect deja rumegat, pari să ştii adevărul [...]. Te dai rotund, te dai în stambă, te dai balenă în găleată, ca să citez din Leonard Doroftei – acest Dosoftei al sportului cu mănuşi [...]. Altfel, ne apucă depresia, ne simţim marginalizaţi, dormim prost, mâncăm pe sponci, începem să nu mai credem în Dumnezeu. Căci un Dumnezeu loial trebuia să ne fi rezervat, din vreme, un loc privilegiat la tot acest bâlci al deşertăciunilor.» (p. 3055).  
  
 
  
Oglinda literară, anul al VIII-lea, nr. 98 / februarie, 2009. Bogat şi valoros conţinut estetico-literar / cultural întâlneşte Distinsul Receptor şi în nr. 98 / 2009 al Oglinzii literare din Piroboridava-Vrancea. În corola eseisticii, studiilor, interviurilor, articolelor teoretic-literare se evidenţiază:  
  
editorialul «Scriitor combativ», de Gabriel Funica:  
  
«Dacă nu ai dărâmat, cu pana ta, cel puţin un guvern, dacă nu „dai în Manolescu“, dacă nu te preocupi până la detaliu de culise, de problemele totdeauna grave ale breslei, dacă nu-l desfiinţezi pe X sau pe Y, dacă nu crezi măcar un moment că limba şi literatura română începe cu tine, că însăşi existenţa ei ţine de litrajul tocului tău rezervor, eşti un om, papinian vorbind, sfârţit. Ca să exişti trebuie să combaţi, să intri în fandacsie 24 din 24.»;  
  
«Essai sur le fanatisme contemporain», de Virginia Paraschiv; «Dincolo de detractori şi sceptici – geniul conformator eminescian !», de Adrian Botez; «Interviul ca mărturie literară», de Fl. Popescu; «Max Foran, secretul ordinului care poate schimba lumea», de Petre Fluieraşu; «Excluderea lui Noica şi a poeţilor martiri din cultura românească», de Isabela Vasiliu-Scraba; «Lumea ca un detaliu»,cronică literară, de Liviu Comşia la recentul volum de povestiri, Purtătorul de cruce, de Gheorghe Andrei Neagu; «„Vrei să fii tu câinele de pază al lui Eminescu ?“, de Ioana Bot, sau puţinismul la pândă şi în acţiune», de Nicolae Georgescu; «Lipsa aproape totală a opoziţiei împotriva exterminării totale (interviu cu domnul Oliver Lustig – supravieţuitor Auschwitz-Birkenau)», de Tudor Petcu; «O nouă monografie Dumitru Fărcaş», de Dan Brudaşcu; «Magia ca formă de ritual şi totodată liberă practică a sacrului», de Liviu Pendefunda; «Filosoful / exploratorul pelasgo-dac, Aethicus Donares (Ister), primul european care descoperă America, făcând ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magellan, V», de Ion Pachia-Tatomirescu.  
  
Compartimentul de proză este bine ilustrat în acest număr prin: «Omul negru», de Janine Vladislav, «Ziarul turmentat», de Ioana Stuparu, «Crima de la doi, strada fără nume», de Mihaela Dordea; «Sfârşitul», de Ion Săracu.  
  
„Ţara poemului“ ‒ în afară de excelentele Poeme din bătrâni, de Grigore Vieru (p. 5382) – are şi câţiva notabili ambasadori în acest număr: Eugen Axinte, Franca Bacchiega, Ibrahim Berisha, Cristian Neagu, Ion Răşinaru, Petre Rău, Constantin Stancu ş. a.  
  
 
  
Oglinda literară, anul al X-lea, nr. 109 / ianuarie, 2011. Şi nr. 109 / 2011 al Oglinzii literare dovedeşte înalt profesionalism beletristico-publicistic şi respiraţie naţională / europeană, prin pana de aur a celor ce semnează excelente eseuri, studii, cronici, recenzii, interviuri, poeme, articole: Adrian Dinu Rachieru («Eminescianism şi eminescologie, I»), Ion Pachia-Tatomirescu («Petre Stoica – „reîntregitorul“ miraculoasei aure a obiectelor din universul cotidian»), Ion Filipciuc («Cum n-a fost să fie tipărit în Argentina dialogul „Lysis“ comentat de Constantin Noica»), Isabela Vasiliu-Scraba («Cioran prin lăutărismul lui Pleşu»), Dan Brudaşcu («O prietenie cunoscută: Elie Miron Cristea şi Octavian Goga»; «Improvizaţii şi fraudă intelectuală»; «Cine a scris romanul „Mitrea Cocor“»), Tudor Cicu («Despre locuirea poetică de dincolo de semne»), Constantin Miu («Doctrina zalmoxiană a lui Iisus»), Ion Lazu («Odiseea plăcilor memoriale»), Liviu Pendefunda («Numele sunt lucruri»), Bruno Ştefan («Copilul caleştii»), Stănică Budeanu («Crabul»), Corneliu Florea («Rapa Nui – „Insula Paştelui“»), Spiridon Popescu, Florina Dinu, Gabriel Baetan, Diana Teodor, Teo Spătaru, Bogdan Hirja, Ionuţ Petraru ş. a.  
  
 
  
Oglinda literară, anul al XII-lea, nr. 134 / februarie, 2013. Literatură „la altitudinea sacrului Ceahlău“ ni se oferă şi în cel mai recent număr, 134 / 2013 al Oglinzii literare:  
  
un intertesant editorial, Mirarea şi balsamul repetiţiei, este semnat de data asta de Ştefania Oproescu;  
  
poeme „de mare putere lirică“ iscălesc: Eugenia Bădilă, Ramona Ceciu, Ştefan Dumitrescu, Mălina Iorga (cu interesantul „poeseu“, Jurnal ermetic), Ioan Lilă, Ruxandra Manea, Ioan Mazilu-Crângaşu, Nicolae Oancea (1 martie 1937 – 27 decembrie 2007), Ion Pachia-Tatomirescu, Julieta Carmen Pedefunda, Petrache Plopeanu, Marius Robescu (20 martie 1943 – 20 octombrie 1985), Nicolae Stancu, Gheorghe Suchoverschi, Claudia Voiculescu ş. a.;  
  
admirabilă proză publică: Adelina Bălan, Ion Coja (Minunea de la Vorobiev), Ana Maria Gibu (Blestemaţii), Camelia Pantazi-Tudor, Nina Elena Plopeanu (Doftoroaia), Cătălin Rădulescu ş. a.;  
  
se încorolează şi critică, istorie literară, eseistică de marcă, graţie „acribioşilor“ cercetători ai fenomenului literar actual:  
  
Dan Anghelescu (Valeriu Perian Teoria realităţii totale / Raţiuni paraxine), Ana-Maria Cornilă-Norocea (Exerciţii de hermeneutică a Erosului ca ficţiune lirică: repere ale discursului îndrăgostit în volumul Lacrima iubirii“, de Gheorghe Andrei Neagu), Alexandru Despina (Eu), Constantin Dram (Sub semnul trecerii), Adina Dumitrescu (Poezia academică modernă), Corneliu Florea (Autorul de duzină), Nicolae Georgescu (Despina Valjan sau rezistenţa academismului cioculescian), Gheorghe Constantin Nistoroiu (Crucea şi Învierea în Poezia Golgotei Româneşti), Vlad Petreanu (Dezvăluiri din istoria secretă a manipulării: experimentele şi planurile criminale elaborate de Institutul Tavistock), George Petrovai (Fantasticul, magicul, fabulorsul în cultura română), Adrian Dinu Rachieru (Lazăr Magu, un sonetist infatigabil), Florin Rogneanu (Aspecte din istoria şi cultura românilor din sudul Dunării în epoca modernă), Costin Tuchilă (C... de la Caragiale. Arta controversei), Isabela Vasiliu-Scraba (Despre Gabriel Liiceanu şi plagierea de tip inadequate paraphrase la Patapievici) ş. a. / etc.  
  
(Variante ale articolului Oglinda literară, de I. P.-T., au fost publicate în periodicele: Anuarul de martie – Timişoara, ISSN 1842-0974, redactor-şef: Ion Pachia-Tatomirescu, II, nr. 2 / primăvară 2007, p. 69 sq.; nr. 3 / 2008, p. 122 sq.; nr. 5 / 2010, p. 56 sq.; nr. 6 / 2011, p. 71 sq.;  
  
  
http://www.banaterra.eu/romana/files/images/biblioteca_banat/anuare/Colegiul_national_banatean_anuarul_de_martie_2008.PDF  
  
  
http://www.banaterra.eu/romana/files/images/biblioteca_banat/anuare/Colegiul_national_banatean_anuarul_de_martie_2011.PDF;  
  
Singur ‒ Târgovişte, ISSN 1584-0557, fondator / redactor-şef: Ştefan Doru Dăncuş ‒, numărul din 6 martie 2013 ‒ cf. http://revistasingur.ro/altele/9284-ion-pachia-tatomirescu-18-reviste-de-cultur-literartur-in-cronica-de-iarn-2012-2013).  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Oglinda literară“ / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2518, Anul VII, 22 noiembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!