CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  





PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Lamura“
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
ION PACHIA-TATOMIRESCU  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
Lamura“  
  
 
  
LAMURA. După cum suntem încredinţaţi de pe segmentul temporal 1790 ‒ 1982 şi de I. Hangiu, în Dicţionar al presei literare româneşti (Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987, p. 184), mensualul «de cultură, literatură, artă, ştiinţă», Lamura, a apărut mai întâi în Bucureşti, ca organ al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii, din octombrie 1919 şi până în septembrie / decembrie 1928, având ‒ la numerele 1 şi 2 / 1919 ‒ ca director, pe poetul şi publicistul Alexandru Vlahuţă, apoi pe prozatorul Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, din 1919 şi până în 1927, în ultimul an al primei serii, 1928, director fiindu-i academicianul geolog şi paleontolog valah, Ion Simionescu. Purtând subtitlul de «revistă de cultură, literatură, artă, ştiinţă», apare în anii 1919 ‒ 1921, apoi, din 1922 şi până în 1926, se subintitulează «revistă de cultură generală», spre a deveni din 1927 şi până la ultimul său număr din „prima serie“: «revistă pentru îndrumări pedagogice şi propagandă culturală».  
  
Din colegiul / comitetul de redacţie al primei serii au mai făcut parte: Alexandru Busuioceanu, Nichifor Crainic, Dimitrie Pompei, Ion Al. Rădulescu-Pogoneanu, Izabela Sadoveanu şi Vasile Voiculescu.  
  
Soarta a decis ca, în anul 2001, poetul, eseistul, publicisul / jurnalistul Dan Lupescu să răsădească, „reînfiinţeze“ / „reîntemeieze“ (în noiembrie-2001), la Craiova, „seria nouă“ a revistei Lamura (ISSN 1583-1981), dar cu subtitlul «revistă europeană de cultură şi educaţie naţională», «revistă editată de Asociaţia Culturală Pro EuropaLamura“ şi Editura „Alma“ din Craiova, sub egida Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Dolj şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România».  
  
Din decembrie, 2001, încoace, revista craioveană, Lamura, apare ‒ în ciuda tuturor vitregiilor de factură neopaukeristă / neostalinistă din primul sfert de veac al mileniului al III-lea ‒ prin „grijile carbonifer-aurifere“ ale directorului re-întemeietor / fondator, Dan Lupescu, ale directorului „secund“ / „onorific“, prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, ale redactor-şefului prof. dr. Marian Barbu, ale editor-coordonatorului Romulus Turbatu, ale „şefilor de departamente redacţionale“ ‒ (1) Patrimoniu Cultural NaţionalFlorin Rogneanu, Silviu-Octavian Clocşan; (2) Literatură şi alte ArteJanet Nică, Gabriel Bratu, Constantin I. Marinescu; (3) Educaţie PermanentăGeorge Obrocea, Ivo Filipov-Gheorghiev, Sorin Popa, Florin Stama; (4) Comunităţi RomâneştiSimona-Ştefania Lupescu, Lazăr Kristofan; (5) Patrimoniu ŞtiinţificTudor Nedelcea, Nicolae A. Andrei, Ion Longin-Popescu ‒ cărora li se alătură din „plan secund“ (nu numai „consultativ“, ci, îndeosebi, în calitate de „colaboratori permanenţi“): acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, prof. univ. dr. Constantin Fota, Nicolae Dan Fruntelată, Ilarie Hinoveanu, Carolina Ilica, Leu Corneliu, Mihai Miron, Alexandru Mironov, prof. univ. dr. Mihai Miltiade-Nenoiu, prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, prof. univ. dr. Nicolae Panea, Adela Popescu, Dumitru Radu Popescu, acad. Răzvan Theodorescu şi prof. univ. dr. Ion Toma.  
  
Pentru Distinsul Receptor, cu privire dinspre Tradiţie şi modernitate, memorabil articol-program al revistei Lamura (publicat în primul număr al seriei noi, pe noiembrie-decembrie, 2001), reţinem din Comunicarea pentru Congresul de Istorie a Presei, ediţia a III-a, 22 ‒ 24 aprilie 2010, susţinută de directorul re-întemeietor / fondator Dan Lupescu:  
  
(1) «deloc provincială, sau doar regională, [ci] naţională şi transfrontalieră», [Lamura de la Craiova are de la primele-i numere din seria nouă] «o evidentă dechidere europeană»;  
  
(2) «„spargerea“ barierelor cantonării în aria restrânsă a literaturii şi a celorlalte arte ‒ aşa cum se întâmplă cu cvasitotalitatea publicaţiilor numite „culturale“»;  
  
(3) «[Lamura] este dintre p[uţinele reviste profesioniste cu profil cultural complex, enciclopedic [...], începând de la patrimoniul naţional cultural până la educaţie permanentă, tradiţii, patrimoniu ştiinţific, comunităţi româneşti ‒ euroregiunea Dunărea-21»;  
  
(4) «Lamura susţine şi apără reperele cardinale ale spiritualităţii româneşti, în contextul crizei axiologice şi morale de care suferă întreaga noastră societate şi al atacurilor mârşave, concertat-îndreptate împotriva personalităţilor culturale [valahe] de prim-plan, din toate timpurile»;  
  
(5) «Lamura constituie, implicit, un ghid practic pentru tinerii jurnalişti, prin: recurs la texte fundamentale, diversitate de genuri publicistice, prezentare grafică [încât „să declanşeze valuri succesive de înnoire a presei culturale din România“], „ţinută de drum“ ‒ suplă, sigură, „nervoasă“, rapidă în reacţii»;  
  
(6) «stil şi rigoare; apărem în condiţii de lux deoarece suntem convinşi că nu avem voie să intrăm în Europa [...] jerpeliţi [...], duhnind pestilenţial»;  
  
(7) «„acordarea“ de spaţii substanţiale comunităţilor româneşti din afara fruntariilor, cu precădere celor din Timocul Bulgăresc / Sârbesc; sub genericul Dunărea 21, în fiecare ediţie dedicăm circa un sfert din cele 56 de pagini (16 în policromie, pe hârtie cretată) promovării dialogului intercultural european şi apărării identităţii comunităţilor româneşti din jurul graniţelor României» (adică din antica Dacie Burebistană / Regaliană);  
  
(8) «revista noastră [...] să fie [...] lamură a spiritului românesc», adresându-se «elitelor veritabile, nu pseudointelectualilor, nu semidocţilor sau naturii patibulare, nu celor fără Dumnezeu şi fără Patrie, nu celor ce nu şi-au însuşit poziţia bipedă şi n-au coborât din copac, nu hienelor de serviciu [...]; Lamura este scrisă în Limba Română, nu în păsăreasca de baltă»;  
  
(9) «refuzăm categoric materialele pe teme politice, ori cu un asemenea substrat; întregul tiraj îl ditribuim gratuit [...]»; «Lamura ilustrează obstinaţia realizatorilor de a-şi respecta pe deplin programul editorial anunţat în numărul dublu (noiembrie-decembrie 2001) de început al seriei noi».  
  
(10) «Lamura ‒ publicaţie de colecţie ‒ şi-a asumat cu maximă fineţe sarcina infuzării unui viguros spirit [valah-]oltenesc în consonanţă anticipativă cu observaţia argumentată ştiinţific de Gabriela Rusu-Păsărin, conform căreia, „spirit pandur (M. Ralea), epicureic şi idilic (G. Călinescu), marcat de personalism energetic (C. Rădulescu Motru), [valah-]olteanul îşi rostuieşte viaţa după ritmurile ancestrale, pe care nu le-a lăsat să se stingă pentru a nu se pierde rostul casei, un univers material şi spiritual lăsat moştenire sub imperativul să nu se irosească în veci“» (s. n.).  
  
Directorul „secund“, Ovidiu Ghidirmic, laureal al Academiei Române, în articolele jubiliare prilejuite de împlinirea a zece ani de existenţă a seriei noi a revistei ‒ Primul deceniu al seriei noi (în Lamura, anul al XI-lea, nr. 118 / iulie 2011, p. 1) şi, respectiv, a 15 ani de la apariţia noii serii a revistei Lamura“ (în săptămânalul Opinia Teleormanului, din 6 octombrie 2016 ‒ cf. http://www.opiniateleormanului.ro/revista-lamura-o-lamura-a-spiritului-romanesc/), re-pune „punctul pe i“ dinspre alte obiective din iniţialul articol-program lămurist:  
  
(a) «În această toamnă, în luna noiembrie [2016], se împlinesc 15 ani de la apariţia noii serii a revistei Lamura, publicaţia cu cel mai frumos nume românesc, un arhaism [...], termen viu pentru cultură, care desemnează partea cea mai pură, curată, a lucrurilor, dintr-o perspectivă fenomenologică [...]; prin înfiinţarea noii serii a revistei Lamura am reînnodat firele cu prestigioasa tradiţie interbelică, dar ne-am racordat, totodată, la spiritul epocii noastre contemporane; am păstrat numai unele principii de bază ale vechii serii, în semn de continuitate [...]; noua serie [...] este [...] o publicaţie enciclopedică»;  
  
(b) în «raportul fundamental al culturii», tradiţiemodernitate, am relevat «că tradiţia formează baza culturii iar modernitatea este ceea ce se adaugă la tradiţie în măsura în care rezistă timpului»;  
  
(c) «revista Lamura a devenit o apărătoare a marilor valori româneşti, prin articole polemice şi temeinic argumentate», «în această perioadă» în care «au fost contestate şi denigrate aproape toate marile valori ale culturii româneşti, începând chiar cu vârful spiritualităţii noastre: Mihai Eminescu şi continuând cu Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Călinescu şi alţii; revista Lamura a devenit o apărătoare a marilor valori româneşti, prin articole polemice şi temeinic argumentate» ;  
  
(d) Lamura «a fost preocupată mereu de situaţia românilor de pretutindeni şi de condiţia românilor sud-dunăreni; am publicat [...] numeroase studii istorice şi documente inedite, eseuri de filosofie a culturii şi despre artele plastice [...]; un spirit lucid, clarvăzător, maiorescian, ne-a ajutat să nu rătăcim drumul»; (e) Lamura «a fost şi rămâne o lamură a spiritului românesc şi, totodată o revistă europeană de cultură»; etc.  
  
 
  
Lamura (Craiova; ISSN 1583-1981; director fondator: Dan Lupescu; director: Ovidiu Ghidirmic; redactor-şef: Marian Barbu), anul al VI-lea, serie nouă, nr. 7 8 9 (69 ‒ 70 ‒ 71) / iulie – august – septembrie, 2007. Din articolul de fond, De când lumea românească, de Fănuş Neagu, transcriem – pentru Distinsul Receptor – fraza finală:  
  
«Intelectualitatea a trădat, gâlceava spiritelor e o bolboroseală trecută cu vederea de potentaţii zilei, inteligenţa speculativă s-a axat pe jocul bursei, creatorii au coborât în plan secund, insulta josnică, ura şi nemernicia bat uliţele şi doaga străzii, escrocii culturali ciugulesc cireaşa de pe tort».  
  
Impresionează şi de data asta: iconografie color, pe hârtie cerată, ţinută ştiinţifică, estetico-literară şi grafică excelente.  
  
În afară de Fănuş Neagu, în acest număr al Lamurei mai semnează: la rubrica Repere culturale, Ovidiu Ghidirmic («Centenar Mircea Eliade: Personalitate proteică a culturii româneşti şi universale», p. a 3-a); la rubrica Afinităţi elective, Marian Barbu (Antologii americane, I, p. a 5-a sq.); la Axis Mundi, George Sorescu (Nomen est omen ?, p. a 7-a), Edgar Papu (Marin SorescuLa Lilieci, p. a 8-a); la rubrica Revenire în punctul critic, Mihai Ungheanu (Istorie literară după ureche“, în care celebrul critic intervine prompt, punând lucrurile la punct, în cel mai înalt spirit justiţiar, împotriva unor „diversionişti postdecembrişti“ ca Lucian Boia:  
  
«Din cele 11 pagini ale încercării lui Lucian Boia despre „cazul A. Toma“, cinci sunt închinate – paradoxal ! – lui G. Călinescu pe ideea că ar fi creat acesta, de fapt, „mitul“ A. Toma. Faptul nu era posibil ! G. Călinescu ca om de litere şi profesor universitar, a fost el însuşi, ca şi Lucian Blaga, victima „răsturnării de imagine“, a destituirilor instituţionale şi publice, care îl loviseră şi pe Tudor Arghezi. În 1948, G. Călinescu, spre exemplu, a fost ţinta unor atacuri de stânga, coordonate de partidul comunist (N. Tertulian, Vicu Mândra şi mai ales I. Vitner, în cascadă), pentru ca în 1949 să fie constrâns a părăsi condiţia de profesor universitar, în locul său fiind adus la catedră un necunoscut, Ion Vitner, stomatolog de profesie, fără pregătirea filologică necesară.» – p. a 9-a sq.);  
  
la rubrica Sceptrul singurătăţii, Fănuş Neagu (Gluma proastă durează mult, la români, interviu realizat de Viorel Dinescu, p. a 13-a); la rubrica Teatrul Naţional din Craiova – instituţie europeană, Emil Boroghină (Deceniul marilor izbânzi, I, pp. 16 – 18).  
  
De la rubrica Avanpremieră editorială, rezervată de data asta cărţii Ostenitorul de V. G. Paleolog (Ed. Alma, Craiova, 2007), semnalăm: Brâncuşi la Tg. Jiu (1937 1938) – mărturii documentare inedite, de Ilarie Hinoveanu (p. a 19-a) şi Brâncuşiana eternul mesaj de bucurie curată cu V. G. Paleolog, de Cornel Sorescu (p. a 20-a).  
  
La rubrica Labirint literar, Petre Avram se ocupă de DTRO, adică de lucrarea ştiinţifică de interes naţional, Dicţionarul toponimic al României. Oltenia (p. a 21-a); tot la această rubrică, este recenzat de Tudor Negoescu şi romanul laureatului Premiului Nobel, Ivo Andrić, Curtea Blestemată (traducere şi tabel cronologic de Steva Perinaţ şi Ion Pachia-Tatomirescu – Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2005).  
  
Rubrica Euroregiunea Dunărea 21 găzduieşte două interesante articole închinate sorţii valahilor din Valea Timocului: Crucea românilor din Timoc, de George Damian (p. a 34-a) şi Provocări şi cazne pentru credincioşii români, de Luminiţa Dumitrescu.  
  
Mai semnează articole care tensionează admirabil memoria receptorului: Romulus Turbatu, Corneliu Leu, Gabriel Bratu, Alexandru Pârvan, Nicolae A. Andrei, Virgil Sacerdoţeanu, Al. Mironov, Lucian Marina, Lia Matei ş. a.  
  
 
  
Cu eseuri, studii şi articole de înaltă calitate îşi întâmpină receptorii şi bogat-ilustrata revistă europeană pentru cultură şi educaţie de la Craiova, Lamura, anul al IX-lea, nr. 101112 (96 ‒ 97 ‒ 98), octombrie ‒ noiembrie ‒ decembrie, 2009: Academia Română şi începutul editării publicisticii eminesciene, de Tudor Nedelcea; Ah, corbii poetului Tradem…, de Ovidiu Ghidirmic; Ilarie Hinoveanu 75, de Constantin M. Popa; Cinci pe un balansoar epic, de Marian Barbu; Aethicus Donares (Ister) – primul european care descoperă America, făcând ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magellan (II), de Ion Pachia-Tatomirescu; Bănia în Ţara Românească (II), de Ştefan Ştefănescu; Originea culelor, de Iancu Atanasescu; Cule din Dolj, de Valeriu Grama; Genius irritabile vatum, de Adrian-Florin Buşu; Alexandru Firescu – aura unui mare boier al Craiovei, de George Obrocea; Proiect transfrontalier, de Gabriela Rusu-Păsărin.  
  
 
  
Lamura, anul al XI-lea, serie nouă, nr. 111126 / iulie, 2011 – martie 2012. Ca de obicei, şi cea mai recentă apariţie a „revistei europene de cultură şi educaţie“, Lamura, se distinge printr-o ţinută tipografică „imperială“, cu grafică / iconografie „de înaltă clasă“ („picto-obiecte, colaje“, de Mihail Trifan, desene de Aurora Speranţa-Cernitu, fotografii de Remus Badea, Dan Lupescu ş. a.), cu bogăţie de rubrici (Bornă în timp, Repere culturale, Axis Mundi, In memoriam, Holograme în zorii mileniului, Singur în Balcania, Geniul compozitorului / Muzeul Naţional Enescu, Spiritul Olteniei, Summa cum laudae, Festival internaţional, Târgul de carte Gaudeamus, Efectul de piramidă, Patrimoniu istoric, Spirit european, Constelaţia Lyrei, Patrimoniu numismatic, Recurs la memorie, Craiovean la Căminul Artei, Patrimoniu eclezial, Un Om în Agora, Labirint literar, Tezaure umane, Troiţă în Cer, Biografii înlăcrimate, Un mileniu înaintea Sumerului, Apel la normalitate, Congres XX Astra, Euroregiunea Dunărea 21, Destine răstignite etc.), cu articole / studii de talie universitar-academică: Universul mito-poetic eminescian, de prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic; Lucian Blaga şi fundamentele unei morfologii a culturii, I, de prof. dr. Marian Didu; Problematica identăţii în romanul european interbelic, de prof. dr. Georgiana Căliman; Medalion: Al. Piru, de Simona-Ştefania Lupescu; Bănia în Ţara Românească, IV, de acad. Ştefan Ştefănescu; etc. / ş. a.  
  
La aniversarea unui deceniu de existenţă a noii serii a Lamurei, prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic subliniază:  
  
«Am preluat numele vechii publicaţii pentru rezonanţele şi semnificaţiile sale cu totul aparte, speciale, ce desemnează partea cea mai curată şi cea mai pură a lucrurilor, chintesenţa lor, cu alte cuvinte.  
  
Lamura rămâne cel mai frumos nume de publicaţie românească. Termenul de lamură, ce provine de la latinescul lamina, este un arhaism, astăzi ieşit din uz, dar care se adevereşte un termen foarte viu pentru cultură.  
  
Lamura este o revistă de cultură, în sensul cel mai larg al cuvântului, cu un program maiorescian, limpede formulat şi de la început declarat.  
  
Lamura este o publicaţie de atitudine, ce nu face concesii nonvalorilor şi imposturii şi care şi-a propus să apere marile valori ale culturii noastre, care au format, din păcate, ţinta atacurilor unor denigratori şi veleitari în ultima vreme. Revista noastră, sintetic vorbind, este o lamură a spiritului românesc.  
  
Trăim, poate, cele mai vitrege şi mai neprielnice vremuri pentru cultură. Niciodată, parcă, dezinteresul faţă de cultură n-a fost mai mare ca astăzi. Şi, ceea ce este mai grav, acest dezinteres faţă de cultură pare că s-a cam oficializat. Statul se degrevează de orice obligaţie faţă de cultură, care a rămas în seama unor entuziaşti, grupuri, asociaţii, fundaţii, cărora le pasă de soarta valorilor naţionale. În aceste condiţii, a scoate o publicaţie culturală devine un act de un veritabil eroism. Epoca noastră este o epocă de decadenţă şi epigonism, în care se conturează, de fapt, în ultimă instanţă, două Românii, una efemeră şi politicianistă, superficială şi aculturală, cea a potentaţilor zilei, ce dispreţuieşte valorile culturale, dintr-un straniu secret complex de inferioritate şi alta perenă şi profundă, cea a intelectualilor şi oamenilor de cultură autentici, predestinată să dăinuiască în timp şi să aibă un cuvânt decisiv în viitor. Acestei Românii, a valorilor spirituale majore şi durabile, i se adresează şi revista Lamura.».  
  
(Versiuni ale articolului Lamura, de I. P.-T., au fost publicate în periodicele: Anuarul de martie ‒ Timişoara, ISSN 1842 – 0974, redactor-şef: prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu ‒, nr. 3 / 2008, p. 118 sq. ; şi în nr. 5 / 2010, p. 48 sq.‒ cf.  
  
  
Singur ‒ Târgovişte, ISSN 1584-0557; fondator / redactor-şef: Ştefan Doru Dăncuş ‒, numărul din 6 martie 2013 ‒ cf.  
  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Lamura“ / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2506, Anul VII, 10 noiembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!