CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Cronici >  





PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Contraatac“
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
ION PACHIA-TATOMIRESCU  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
  
Contraatac“  
  
 
  
CONTRAATAC. Având un subtitlu de constistenţa unui veritabil articol-program, Contraatac (Adjud-Vrancea, ISSN 1841-4907), «revistă de educaţie, cultură, literatură şi atitudine, pentru elevi şi profesori, îndreptată împotriva prostului gust, [a] imposturii şi agresiunii imoral-antiartistice» (s. n.), îşi află fondatorul în anul 2001, în capul mileniului al III-lea d. H., într-o puternică personalitate, prof. dr. Adrian Botez, poet resurecţional de respiraţie alpino-naţional-valah-europeană, prozator al modernităţii realist-oniricizate, revoluţionar-paradoxist critic literar, eseist „de avalanşă nivelatoare de terenuri accidentat-râpoase“ etc.; de la înfiinţare, revista Contraatac se bucură de o «apariţie semestrială», sub egida Colegiului Tehnic „Gheorghe Balş“ de la Adjud, importantă urbe a judeţului Vrancea, din Dacia Nord-Dunăreano-Pontică ‒ provincia / „ţara de râuri / munţi, Moldadava > Moldova, partea-i ce ţine dintotdeauna de România.  
  
În cele două decenii „fără trei ani“ de existenţă a(le) revistei Contraatac întru catharsis şi întru combaterea excrementismului programat de „puterile oculte“, de „scursorile imperiilor“ contemporane aflate sub sofisticate măşti politico-economice, „scursori“ care invadat-au România dincoace de Revoluţia Valahă Anticomunistă din Decembrie 1989, fondatorul, devenit suflet-directorul revistei Contraatac, prof. dr. Adrian Botez, fu / este ajutat ‒ pe baricada Contraatac-ului ‒ nu numai de colaboratori „aleşi pe sprânceană“ din mai tot spaţiul spiritual valahofon (Fl. Agafiţei, profesor asociat al Colegiului Focşani ‒ Facultatea de Psiho-Pedagocie de la Universitatea din Bucureşti-Dacia; Adrian Erbiceanu, de la Asociaţia Scriitorilor de Limbă Valahă din Canada-Québec; prof. univ. dr. Constantin Frosin, de la Universitatea din Galaţi-Dacia, Ioan Miclău, scriitor, jurnalist din Sydney-Australia, Th. Râpan, Liviu Ioan Stoiciu ş. a.), ci şi de un „mereu tânăr“ colegiu de redacţie, format din talentaţi liceeni adjudeni, colegiu redacţional care se primeneşte „an-de-an“, cu fiecare „promoţie de bacalaureaţi“ ai Colegiului Tehnic „Gh. Balş“ (am în vedere caseta redacţională din nr. 38 / iunie-2017): Andreea Hârjanu (secretar general de redacţie), Mădălina Pavel, Andrei Grindei, Fl. Lazăr, Cosmin Marian Luca, Elena-Alexandra Pavel, Oana Petrea, Gabriela Stan, Anca Stoica şi Lavinia Tiliţă; deceniile de existenţă ale Contraatac-ului sunt garantate „sută la sută“, prin departamentul / „laboratorul“ de corectură şi tehnoredactare, de cogaionic-inimoasa doamnă, Elena Botez.  
  
 
  
Contraatac (Adjud, ISSN 1841-4907; fondator / director: prof. dr. Adrian Botez): anul al XII-lea, nr. 27 / decembrie, 2011 (pagini A-4: 143); anul al XIII-lea, nr. 28 / mai-2012 (pagini A-4: 159) şi nr. 29 / noiembrie-2012 (pagini A-4: 157). Nu numai o neasemuită „învolburare“ / „erupţie“ spirituală a îngeruiţilor Carpaţi de Oriental-Curbură, mi se certifică prin revista Contraatac, numerele 27 / 2011, 28 şi 29 / 2012, ci şi angajarea unor naţionale zboruri de Pegaşi „hergheluiţi“, strategic („de contra-atac“) şi cu multă măiestrie, de fondator-directorul, prof. dr. Adrian Botez, cel ce, cu multă diplomaţie, după cum am mai spus, reuşeşte să atragă destoinici colaboratori de pe toate reliefurile neuronale din Ţară (dr. A. Tuluş – din Galaţi, Corneliu Leu – din Bucureşti, George Anca – tot din Capitală, Eugen Evu – din Hunedoara, Constantin Stancu – din Haţeg, Dan Brudaşcu – din Cluj-Napoca, Gabriela Pachia – din Timişoara, Nicolae N. Negulescu – din Craiova), ori de pe continentul nostru (Baki Ymeri – din Priştina-Kosovo, Valeriu D. Popovici-Ursu – din Franţa), dar şi dintre reliefurile de cuget valahofon de pe alte continente (Ionuţ Caragea şi George Filip – din Canada, Vavila Popovici – din Statele Unite ale Americii ‒ ş. a.).  
  
În cele trei numere precizate mai sus, din anul al XII-lea şi din anul al XIII-lea, în afară de cele consacrate „poeziei oaspeţilor planetari“ / „poeziei liceenilor condeieri adjudeni“, „didacticii noi“ etc., se remarcă efortul, bucuria directorului, ori, şi mai exact spus, a strategului din fruntea Contraatac-ului, în „perenizare“, „ordonare“ şi „cristalizare“ de rubrici: Aniversări / Comemorări (în nr. 27: «Centenar Tudor Vladimirescu [...] la 190 de ani de la Revoluţia din 1821»; «...Nicolae Iorga, 1871 – 1940», «Fănuş Neagu, 1932 – 2011»; «Părintele A. Făgeţeanu, 1912 – 2011»; în nr. 29: «Cristea Sandu-Timoc», «Romulus Vulpescu»), Interviuri Contraatac“ (în nr. 27: «Constantin Stancu şi Constantin Marafet, în dialog»; în nr. 28: «Se impune o „dictatură a virtuţii“» – interviu acordat de Maria Diana Popescu), Cronici / Recenzii (de Adrian Botez, Cătălin Mocanu, Constantin Stancu ş. a.), Traduceri (Gabriela Pachia, Baki Ymeri ş. a.), Ultima oră / ultima oară (rubrică susţinută cu înalt spirit justiţiar / polemic de Adrian Botez: «Călcătorii de Constituţie şi făcătorii de sfinţi», în nr. 27, pp. 130 – 137; «Trădare, nesimţire, prostie, ticăloşie... sau, din toate, câte ceva ? Cerem pedeapsa cu moartea, cel puţin pentru trădarea de Ţară», în nr. 28 / 2012, pp. 145 –155; «Misiune sacră şi neamul metafizic. Românii „traianici“ şi românii „aurelianici“», în nr. 29, pp 148 – 151), Revista revistelor culturale etc.  
  
(Prima variantă a articolului Contraatac-27, 28 şi 29 ‒ sub titlul 18 reviste de cultură / literatură în cronica de iarnă 2012 2013, de Ion Pachia-Tatomirescu, a apărut în revista Singur ‒ Târgovişte, ISSN 1584-0557, fondator / redactor-şef: Ştefan Doru Dăncuş ‒, numărul din 6 martie 2013 ‒ cf. http://revistasingur.ro/altele/9284-ion-pachia-tatomirescu-18-reviste-de-cultur-literartur-in-cronica-de-iarn-2012-2013)  
  
 
  
Contraatac, anul al XIV-lea, nr. 30 / mai, 2013 (pagini A-4: 152). Al 30-lea număr al periodicului adjudean, Contraatac, stă sub un motto extrem de grăitor, paradoxal-de-actual, ales de redactorul-şef, marele poet şi eseist, Adrian Botez, din opera de gazetar a lui Mihai Eminescu, motto din care desprindem şi noi pentru Distinsul Receptor câteva esenţiale fraze:  
  
«Nu există alt izvor de avuţie decât munca [...] Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. [...] partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale [...]. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie» (p. 3).  
  
Mai la vale de acest superb motto, rubricile se înlămurează întru înaltul spirit justiţiar / deontologic al Contraatac-ului, cu deschidere indiscutabilă / incontestabilă nu spre „confortul provincial“, ci spre valorile autentic-naţionale, autentic-europene / universale  
  
(şi aici se cuvine a reaminti ceea ce ne învăţa Tudor Argezi, în orizontul anului 1965, printr-o prefaţă la un volum de poezii de Mihai Eminescu, apărut în celebra colecţie a unei mari edituri bucureştene, Biblioteca pentru Toţi, colecţie cum nu s-a mai aflat alta „de la originile noastre până în prezent“: un Geniu / Popor, cu cât este mai profund-naţional, cu atât este mai universal...).  
  
Cuvinte despre revista Contraatac“, cu sinceritate, caligrafiază Eugen Evu – din Dacia, Ioan Miclău – din Australia, Ioana Stuparu – din Bucurestes > Bucureşti, Constantin Stancu – din Dacia Ţării Zimbrilor  
  
(zimbri privind cu furie, ori cu jarul de sub spuză, nestins, până-n cizma Italic-Imperială a Romei, cam aşa cum ni-i arată şi astăzi Columna Decebalo-Traiană, inaugurată în anul 113 d. H.),  
  
Mircea Ştefan – din Statele Unite ale Americii, I. Necula – din Dacia provinciei Moldadava > Moldova, Liviu Ioan Stoiciu – de Bucureşti, Theodor Codreanu ş. a.  
  
Rubrica In memoriam vine cu o coroană de cuvinte – de la cei ce i-au fost apropiaţi / prieteni, buni colegi de condeie-săgeţi, ori cu peniţe de aur: Adrian Botez, Fl. Agafiţei, Paul Spirescu ş. a. – întru eterna pomenire a celui ce fu printre noi, din anul 1948 şi până la 19 făurar 2013, distinsul profesor, scriitor şi publicist, Mircea Dinutz.  
  
La fereastra rubricii Interviurile revistei Contraatac“, cu amplă desfăşurare, de la pagina 18 şi până la pagina 36, îşi face apariţia interviul în 11 „corole“ / „nuclee“ de întrebări-răspunsuri, ori, mai exact spus, Interviul luat d-lui prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, din Dacia-Tibissiara > Timişoara, la 10 / 22 martie 2013, de către d-l prof. dr. Adrian Botez, din Dacia-Moldadava > Moldova.  
  
Avându-se în vedere atât articolul A fost promulgată Legea Zilei Limbii Române, de Corneliu Leu (pe care îl regăsim cu bucurie şi într-o revistă importantă de dincolo de Atlantic), cât şi cele două articole ale Legii nr. 53 din 14 martie 2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, publicate la pagina 36 a prezentului număr al Contraatac-ului, s-ar putea vorbi deja despre o nouă rubrică, 31 August Ziua Limbii Pelasge > Valahe (ce n-ar strica să fie descoperită şi în transatlanticul periodic, Destine literare, din „Ţara Arţarilor“), în care să se încoroleze toate adevărurile noastre istoric-lingvistice, în ciuda falsei istorii în care crescură / cresc, de două mii de ani, tot prin imperii, mai mult de o mie de generaţii ale Daciei şi ale Poporului ei Pelasg > Valah, cel mai mare / vechi popor al Europei.  
  
Că nu întâmplător, după pagina 36, cea cu Legea 53 / 2013 a Zilei Limbii Valahimii, este urmată – prin grija redactorilor Contraatac-ului – de două fulminante articole: Serviciul de Informaţii al Ungariei ‒ semnat de dr. Dan Brudaşcu (pp. 37 – 39) şi Michael Ledwith [fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea]: «Nu limba valahă / română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă valahă / românească», articol de Daniel Roxin  
  
(p. 40 sq.; nu mai insistăm asupra faptului că, „mai înaintea tuturor consilierilor papali ca M. Ledwith“, noi scris-am şi „matematic“ demonstrat-am /„demon-start-am“ şi, apoi, prin tot soiul de cenzuri trecut-am şi publicat-am acest adevăr sacru, aşadar, cu mult mai înaintea încheierii mileniului al doilea d. H. ‒ şi Distinsul Receptor să ne îngăduie a-l trimite numai la bibliografia dintre 23 decembrie 1997 şi 7 mai 2012 ‒ imediat, infra ‒, pentru a nu se mai preface vreo instanţă că „ea nu-i de vină pentru necunoaştera studiului nostru, Pelasgii > Valahii ‒ „marii anonimiprin imperii / istorii, că „numai circuitu-i, bată-l focul“, cu „celuloză cu tot“, poartă confuzia / eroarea, dar şi pentru că Daniel Roxin „nu era neapărat obligat să citeze lucrările noastre în acest sens giratoriu-ştiinţific“: Paralela 45 / Renaşterea bănăţeană, nr. 2393, din 23 decembrie 1997, p. 7; Caietele Dacoromâniei, anul II, nr. 6 / 23 decembrie 1997 – 21 martie, 1998, pp. 1 – 24; I. P.-T., Istoria religiilor, vol. I, Din paleolitic / neolitic până în mitologia pelasgo-daco-thracică sau valàhică / dacoromână, Timişoara, Editura Aethicus, 2001, p. 122 sq.; Anuarul de martie ‒ Timişoara, nr. 4, martie, 2009, pp. 358 – 364; I. P.-T., La început fost-au sâga, sîgetul, siginii, apoi Sarmisegetusa, Timişoara, Waldpress, 2012, pp. 57 ‒ 108; cf.  
  
  
Rubrica de Comemorări (pp. 42 –54) este închinată lui Octavian Goga (Răşinari, 1 aprilie 1881 – 7 mai 1938, Ciucea).  
  
Între rubricile de poezie contemporană, Din inimă ! (pp. 55 – 57), Consacrarea tinereţii (pp. 58 – 61) şi „Voluptos joc de icoane...“ (pp. 66 –73), susţinute de poeţii / poetele („poetesele“): George Anca, Teo Cabel, Valerian Călin, Camelia Ciobotaru, Ligya Diaconescu, Eugen Evu, Dumitru Ichim, Nicolae N. Negulescu, Elena Niculescu, Gabriela Pachia, Paul Spirescu, Ioana Stuparu ş. a., se află şi rubrica „pepinierei de poeţi“ a Colegiului Tehnic Gheorghe Balş din Adjud, „Porni Luceafărul...“, unde îşi fac debutul, sau „revin cu texte noi“ câţiva liceeni talentaţi de la Cenaclul „Contraatac“ (îndrumat / coordonat de prof. dr. Adrian Botez): Daniela Asavei, Mădălina Dobre, Oana Mâzgă, Gabriela Mihu, Mihaela Muşat, Mădălina Pavel, Florentina Pintilie, Ioana Popa, Ion Ştefan ş. a.  
  
La rubrica de Traduceri, din limba valahă în limba engleză (pp. 136 – 140), în admirabile versiuni datorate anglicistei / poetei Gabriela Pachia, Distinsul Receptor se poate bucura de poemele lui Nichita Stănescu – Poezia / Poetry, Poetul ca soldatul / The Poet Just like the Soldier, Orfeu în vechea cetate / Orpheus in the Old Fortress, Leoaică tânără, iubirea / Love, Young Lioness, În dulcele stil clasic / In the Sweet Classical Style – şi de amplul poem al lui Adrian Botez, Primăvara rataţilor / The Spring of the Good-For-Nothings.  
  
 
  
Contraatac, anul al XIV-lea, nr. 38 / decembrie, 2017 (pagini A-4: 152 ‒ „cu eroarea de paginare: 2 ‒ 153“). Cele 12 rubrici din Contraatac, nr. 38 / 2017, conţin o impresionantă bogăţie de materiale fulminante din care spicuim pentru Distinsul Receptor:  
  
(I) Anunţuri şi comunicate : «Alexandru Busuioceanu obţine introducerea studiului limbii române ca materie obligatorie în şapte facultăţi spaniole» (p. 3 sq); «Ne pregătim de un nou război mondial...» (p. 5 sq.);  
  
(II) Cetatea Daco-Valahă. Oameni, voci, autorităţi : «Mari premii literare pentru cei fără operă», de Liviu Ioan Stoiciu (pp. 7 sq.); «Din inimă», poeme, de Ligya Diaconescu (p. 8 sq.); «Coţofana sau Comedia metaforei infinite», poeme / «Aurul străluceşte şi în noroi», eseu despre C. Brâncuşi, de Ioan Miclău-Gepianul / Ioan de Australia (pp. 9 ‒ 14); a) «Stimate domnule Adrian Botez» / «Scrisoare adresată Camerei Deputaţilor de la Parlamentul României», de Dina Cuvata ‒ Republica Macedonia (pp. 14 ‒ 17);  
  
(III) Evocări, reculegeri, comemorări : «Bătălia de la Mărăşeşti (6 ‒ 16 august 1917) şi Pacea de la Buftea» ‒ sursa: Nicolae Iorga, Acte privitoare la istoria marelui războiu, Bucureşti, 1932 (pp.. 20 ‒ 24); «140 de ani de la Războiul de Independenţă a României (1877 ‒ 1878)» (pp. 25 ‒ 29); «Tudor Arghezi (1880 ‒ 1967), de Adrian Botez (pp. 30 ‒ 34); «70 de ani de la o apariţie terestro-astrală în zona Piramidei Extraplate: enciclopedistul [...] Ion Pachia-Tatomirescu»; «Metaionizarea imaginarului critic-horal dinspre opera lui Ion Pachia-Tatomirescu, de pe segmentul temporal 1966 ‒ 2017: Alexandru Firescu, Miron Radu Paraschivescu, Vladimir Streinu, Artur Silvestri, Jean-Paul Mestas, Marian Barbu, Florin Paraschiv, Marian Popa» (pp. 36 ‒ 47); «Ion Pachia-Tatomirescu la schimbarea prefixului 60 cu prefixoidul 70» (pp. 48 ‒ 64) şi «La a 70-a ocolire a Soarelui», opt poeme din vol. De-a fotonii (pp. 65 ‒ 67);  
  
(IV) Educaţia, Creştinismul / Ortodoxia şi mărturisirea Adevărului : «Adevărul despre Pilat», de Adrian Botez (pp. 68 ‒ 70);  
  
(V) Poezie / creaţie tânără (pp. 71 ‒ 80), rubrică susţinută de tineri poeţi, absolvenţi şi încă liceenii la Colegiul Tehnic Gh. Balş din Adjud: Valerian Călin, Patricia Oana Botez, Andreea Hârjanu, Cosmin Luca, Alexandra Pavel şi Anca Stoica;  
  
(VI) Modelele Cetăţii Valahe Orfico-Armonice (pp. 81 ‒ 100), cu admirabile poeme semnate de Eugen Evu, Nicolae N. Negulescu, Constantin Stancu, George Anca, Anda Mihaela Călinescu, Elisabeta Iosif, Virgil Ciucă, Dumitru Ichim, Ioan Gându, Octavian Constantinescu, Constantin Marafet, Ionuţ Caragea, Liviu-Florian Jianu şi Marian Ilie;  
  
(VII) Daco-Valahica : «Dragobetele dacic», de Adrian Botez (p. 107 sq.);  
  
(VIII) Recenzii, analize (pp. 109 ‒ 125), rubrică susţinută „la zi“ de Constantin Stancu (pp. 109 ‒ 123) şi de Eugen Dorcescu (p. 124 sq.);  
  
(IX) Orfeu taumaturgul; poezie, traduceri / transpuneri : trei sonete, de Adrian BotezCât efort, în moarte, de a fi frumoasă / What a Strive, Awaiting Death, to be Beauteous / p. 126; Mi-am făurit din flori o-ntreagă ţară / I’ve Concocted a Rounded Country From Flowers / p. 127; Oriunde-s eu, e locul de osândă / Wherever I Go I Regain My Place of Punishment / p. 127 sq., tâlmăcite din valahă în engleză de anglista Gabriela Pachia; Dina Cuvata traduce / transpune din poezia lui Dimitrie Bolintineanu (pp. 128 ‒ 133); Dina Cuvata transpune în aromâneşte din sonetele lui Adrian Botez (pp. 134 ‒ 137);  
  
(X) Pagina profesorului: 1. Viaţa sportivă, de prof. drd. Marian Drăghici; 2. Numere complexe, cuaternioni şi octonioni, de prof. Gabriela Câmpeanu (pp. 138 ‒ 140);  
  
(XI) „Necazuri şi... umor ! (pp. 141 ‒ 145);  
  
şi (XII) Diverse... diversificate : «Întâmplări stranii... din / dinspre această lume ?» (p. 146 sq.); «Atacul cerebral vascular şi o metodă de salvare, din medicina chineză (p. 147 sq.); «20 de lucruri mai puţin ştiute despre România», de Sorin Tudor (pp. 148 ‒ 151).  
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „Contraatac“ / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2503, Anul VII, 07 noiembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!