CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Redactia > Arhiva > 2017 > Octombrie > Ziua 21 >  





PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „ Armonii culturale“ şi „Tibiscus“-de-Uzdin-Serbia
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
 
  
ION PACHIA-TATOMIRESCU  
  
 
  
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE:  
 
Armonii culturaleşiTibiscus-de-Uzdin-Serbia  
  
 
  
ARMONII CULTURALE (Adjud, ISSN 2247-1545; redactor-şef: Gheorghe A. Stroia), numărul în circuit la 19 iunie, 2013 (www.armoniiculturale.ro). Benefic pentru întregul nostru relief de litere din spaţiul valahofon este nu numai articolul-program al acestui periodic online, potrivit căruia «Armonii Culturale îşi propune să promoveze valoarea, oriunde s-ar afla ea» spre a demonstra lumii «cu argumente solide» că Pelasgimea > Valahimea, Pelasgul > Valahul / Dacoromânul «mai are extraordinar de multe lucruri bune de arătat, că [...] este inteligent, talentat şi că peste tot în lume au existat şi [...] există» Valahi / Dacoromâni «de mare valoare», articol-program ce ar fi trebuit să ne călăuzească măcar de pe la Herodot încoace, ci şi faptul că într-un oraş-davă din Dacia Răsăriteană – provincia Moldadava > Moldova –, Adjud (adică „al dreptei judecăţi“), fiinţează de-o bună vreme două reviste de cultură / literatură – una online, cealaltă pe „suport clasic de hârtie“ –, Armonii culturale şi Contraatac, putându-se aduce mărturie peste vremuiri nu numai asupra respiraţiei lor ozonat-naţionale / europene, ci şi despre unitatea trigonometrică existentă între „geo-sosinus“ ( synus de alfa“.  
  
Pentru că, deşi merge – în cireşar, 2013 – doar pe-al treilea an, „revista universală de atitudine şi creaţie“, Armonii culturale, deja a început să-şi „focalizeze“ / „vectorizeze“ materialele într-o bogată corolă cu „petale-rubrici“ (după exemplul „con-orăşencei surori / sore mai mari“):  
  
Analize  
(cuprinzând o bogată gamă eseistică – de la articolul-program şi articolul de fond, până la cronică literară, recenzie, semnal editorial, studii etc. –, gamă datorată, îndeosebi, colaborărilor unor personalităţi de marcă, dotate cu neasemuite condeie care au peniţe din mai toate metalele nobile: Liviu Antonesei, Lucian Avramescu, Mihai Batog-Bujeniţă, Nicolae Breban – «Ruşine, domnule Nicolae Manolescu !» –, Ionuţ Caragea, Iulian Chivu – «Doina Drăguţ şi odele enciclopedismului», Corneliu Leu – «Edictul din Milano, 1 – 5»; «Nihil, nisi, bene !»; «Blândeţea Papei»; «Partea europeană şi contemporană a lanţului de câine»; «Spre Santiago de Chile: o bibliografie occidentală pentru cunoştinţele de bază ale liderilor europeni»; «Agresiunea supra culturii române»; etc. –, Constantin Marafet, Menuţ Maximian, Andrei Oişteanu, Ion Pachia-Tatomirescu – «Poemele inimii ca două păsări într-o coajă de ou-struţ», recenzie la volumul de versuri «Iluzii în ambalaje de carne», de Gabriel Petru Băeţan; «Nu „haihuism“, ci o antologie pentru un mai drept circuit de poezie», recenzie la volumul I al antologiei «Poeme hai hui...»; «Rostiri de rostuiri în doi», recenzie la volumul de „dialoguri lirice“, «Tu însămi, Însuţi eu», de Luminiţa Zaharia şi Cristian Ţîrlea; «Mulţumire mărului revelator de gravitaţie», recenzie la volumul de poeme, «Mulţumesc lui Newton», de Marian Barbu; «De iubire cu înfrunzire în focul-oglindă», recenzie la volumul de poeme, «Înfricoşata iubire sau statuile iubirii», de Marian Barbu; «Cuvinte-căprioare îmblânzite în cleştar», recenzie la volumul de poeme, «Cuvântul – neîmblânzitul cleştar», de Marian Barbu; «La cules de fructe din livada onirică» – recenzie la volumul de poeme, «Aproximări soresciene», de Marian Barbu; «Lecţii de balet la templul cu „tigrişori-semnificanţi“», recenzie la volumul de versuri «Bietul Templu», de Marcel Turcu; «Lirism şi „fiice ale ideilor“ din auriculul stâng», recenzie la volumul de poeme, «Ad hominem», de Nicolae Toma; «Frustrări ale sinelui în tot mai însingurata călătorie», recenzie la volumul de poeme, «Vineri e ziua noastră de plâns», de Dumitru Oprişor; «Perenitatea fiinţei şi o secundă înflorire», recenzie la volumul de poezii, «Când ne ucide floarea de crin», de Miron Ţic; etc. –, George Petrovai – din cele 68 de articole publicate, evidenţiem: «Neruşinarea ca mod de existenţă şi afirmare»; «Dar unde-s codrii de mai an?»; «Continuă masacrul pădurilor româneşti»; «Cruci şi răscruci în agricultură»; «Medicina energetică a Taoismului»; «Ce formă de guvernământ li s-ar potrivi românilor?»; «Operibus credite et non verbis / Credeţi faptelor, nu vorbelor»; «Relativitatea cunoaşterii şi certitudinea neştiinţei omului»; «Consideraţii despre artă...»; «Un remarcabil om printre politicieni»; «Pentru români, a exista înseamnă a supravieţui cu orice chip» etc. –, Maria Diana Popescu, G. Roca, Gheorghe A. Stroia – redactor-şef, autor de articol-program şi de „editoriale“ / „articole de fond“, ori de articole „de actualitate culturală“, „ocazionale“ etc.: «Festivalul tinereţii, „Bogdania-Focşani“, la a doua ediţie»; «Invitaţie la proiectul de anvergură al revistei „Armonii culturale“, Eposs Meridiane-2013: antologie de proză scurtă contemporană...; Instanţele culturale...» etc. –, Isabela Vasiliu-Scraba – «Despre Anton Dumitriu ca interpret al „cogito“-ului cartezian»; «Himera „Şcolii de la Păltiniş“ ironizată de Noica»; «Vedere în duh şi viziune filosofică...»; «Peste Cortina de Fier...»; «Despre G. Liiceanu şi plângerea de tip „inadequate paraphrase“ la Patapievici»; «O amplă diversiune de sfârşit / şi început de secol: diversiunea „rrom-român“»; «Noica printre oamenii mici şi mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte»; etc. –, Dumitru Velea ş. a.),  
Cronos  
(cu „subrubricile“: Calendar, Cărţi primite la redacţie, Bibliografii, Cărţi etc.),  
Poesis  
(rubrică susţinută prin aportul a peste trei sute de colaboratori: Cezarina Adamescu, Elena Armenescu, Angela Baciu, Gabriel Petru Băeţan, Carmen Barbu, Mariana Barbu, Ionuţ Caragea, Silviu Dachin, Daniel Dăian, Eugen Dorcescu, Geo Galetaru, Ana Maria Gîbu, Cristina Lilă, Rodica Elena Lupu, Nicoleta Lăcrămioara Neagu, Nicolae Nicoară-Horia, Gh. Pârlea, George Peagu, George Roca, Mihail Soare, Adina Sohoran, Gheorghe Stroia, Ioana Voicilă-Dobre, Baki Ymeri, Mariana Zavati-Gardner ş. a.),  
Proză  
(unde se disting colaboratorii: Vasile Buruiană, Ovidiu Creangă, Corneliu Florea, Sergiu-Marian Găbureac, Corneliu Leu, Florin Oprea-Sălceanu, G. Roca, Virgil Stan, Ion Untaru ş. a.),  
Tradiţii  
(cu articole-semnal-de-suflet-pelasg > valah consacrate folclorului literar din Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, istoriei dacoromâne, eminescologiei, patrologiei etc.),  
Traduceri  
(cu alese tâlmăciri în / din limbile planetei, datorate lui Eugen Dorcescu, Mircea M. Pop, Virginia Popescu, G. Roca, Gh. Stroia ş. a.),  
Vise  
(cu «Poveştile copilăriei», în 22 de articole, cu «Micii artişti ai copilăriei», cu «Poeziile cipilăriei», cu «Copilul săptămânii» etc.),  
Teatru  
(unde colaborează: Paşcu Balaci, Ramona Cârcotă, Victor Cilincă, Sorin Smărăndescu ş. a.),  
Artă  
(rubrică dedicată expoziţiilor de pictură, sculptură etc., albumelor, curentelor artistice „la zi“) etc.  
(Prima variantă a articolului a fost publicată sub titlul Zece reviste de cultură / literatură în cronica de vară-2013, de Ion Pachia-Tatomirescu, în revista «Singur» ‒ Târgovişte, ISSN 1584-0557; fondator / redactor-şef: Ştefan Doru Dăncuş ‒, numărul din 27 iunie 2013 ‒ cf.  
apoi, în revista Contraatac ‒ Adjud, ISSN 1841-4907, director: prof. dr. Adrian Botez ‒, anul XIV, nr. 31 / decembrie, 2013, p. 140 sq.).  
  
 
  
TIBISCUS. Periodicul Tibiscus (YU ISSN 0354-3080), fondat de poetul Vasile Barbu, în anul 1990, devenindu-i, astfel, şi „redactor responsabil“, adică „redactor-şef“, apare ‒ prin grija / strădaniile unui colegiu redacţional ce „preferă să stea în anonimat“, ori să rămână „ascuns după nişte litere“ (ca, de pildă, BMV / bmv, C. D. T., E. M. B. etc.), dar şi cu aportul unui grup de fideli colaboratori timişoreni şi voivodineni  
(Elena Maria Barbu, prof. dr. Tiberiu Ciobanu, prof. Ionel Cionchin, Valeriu Grosu, Ionel Mălaimare, Iancu Murărescu, prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, prof. univ. dr. Radu Păiuşan, prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, Florica Ronta-Cândea, Aurel Turcuş, Mihai Ţopa ş. a.) ‒  
sub egida Societăţii Literare / Artistice „Tibiscus“ din localitatea bănăţeană, Uzdin, care ţine de Provincia Autonomă Voivodina, din Iugoslavia / Serbia, periodic bucurându-se de „o bună ritmicitate a ieşirilor de sub tipar“, cunoscând, în primul său deceniu de existenţă „prima sută“ de numere, „ţinând-o tot-aşa“, pe valea anilor, „în păstorirea oilor-litere“ pe câmpiile cu „iarbă omătuţit-dacică“, până în zarişte.  
  
Tibiscus (Uzdin-Serbia, YU ISSN 0354-3080, redactor-şef: Vasile Barbu), anul al IV-lea, nr. 1617 / ianuarie ‒ februarie, 1993. Şi nr. 16 / 1993 al periodicului uzdineanţ-vasilebarbuan, Tibiscus, poartă de patru ani în frontispiciu, cu cinste şi înrăzărire, vector-propoziţia: «Pe noi ne cheamă Unirea...»  
(dinspre „noi“, cei ce văd antică esenţă / lamură de semnificant / semnificat în pelasgo- > valaho-dacicul Tibissia ‒ hidronimul desemnând în sacră pereche zalmoxiană, Timişul Mare şi Timişul Mic, astăzi perechea de râuri bănăţene, Timiş < TibissiaTimişel < Tibissiela, din sec. al XVIII-lea, „de la canalizare“, schimbat în Bega, dar şi dava / urbea de pe râul mic, Tibissiela > Timişiera > Timişoara ‒, aşadar, hidronimul / toponimul pelasgo- > valaho-dac Tibissia, latinizat cu suf. -us, drept Tibissius, Tibiscus etc., prin documente, de prin secolul al II-lea d. H. încoace, bineînţeles, reivit şi în numele periodicului vasilibarbuan, Tibiscus, s-ar fi potrivit „blânda ispită“ de a scrie pe „fruncea“ periodicului: Pe noi ne cheamă Re-Unirea Daciei...! Dar...).  
Se oglindeşte în acest număr al periodicului Tibiscus, îndeosebi, efervescenţa vieţii cultural-artistice / spirituale din Uzdin, de la colinde, „Vifleiem“, „pinţărăi“, „potriac“ etc., până la „Minunea lumii“ ‒ generic sub care a stat reuniunea condeierilor din cenaclul „Tibiscus“.  
Înrăzărite-s în acest număr şi articolele de istorie a Pelasgilor > Valahilor din Serbia: Uzdinenţii în războaie, de dr. Trăilă Spăriosu; Despre Partidul Român din Regatul S. C. S., 1923 / 1929, de dr. Gligor Popi  
(tot sub semnătura acestui istoric a apărut recent, la uzdineanţa Editură „Tibiscus“, monografia Înfiinţarea, dezvoltarea şi activitatea Partidului Român din Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, 1923 ‒ 1929) etc.  
În pagina-supliment, Ecologistul, într-un articol de Valeriu Grosu, Un sat aproape dispărut, Cartizul, Distinsul Receptor află un veridic „semnal de alarmă“ pentru Valahimea din Banatul de Serbia.  
Poezia este „găzduită“ generos în Tibiscus ‒ ne referim la notabilele poeme semnate de Gheorghe Lifa, Irina şi Viorel Şocardă, Vasile Barbu, V. Grosu, T. Groza, I. Stroiţ ş. a.; „punte-curcubeu“ spre poezia Carpaţilor Celeşti / Cogaionici pare a se arcui în pagina acordată poetului din Tibissiara > Timişoara-Dacia, Aurel Turcuş.  
(O variantă a acestui articol, cu titlul „Tibiscus de la Uzdin, de I. P.-T., a fost publicată, mai întâi, în ziarul Renaşterea bănăţeană – Timişoara, ISSN 1221-4051 –, nr. 912, sâmbătă, 27 februarie, 1993, p. 5, astfel fiind republicată şi în periodicul Tibiscus, nr 18 – 19 / martie – aprilie, 1993, p. 5)  
  
Tibiscus (Uzdin-Serbia, YU ISSN 0354-3080), anul al XI-lea, nr. 5 (100) / mai (florar), 2000 (pagini A-3: 16). Articolul de fond, 100 de împliniri, de Vasile Barbu, din numărul „înrăzărit“, 100, al periodicului Tibiscus, din Uzdin / Banatul de Serbia, este focalizat sărbătoreşte, bilanţier, pe „o prim-biruinţă a literelor de tuş, roind în alba câmpie a deceniului 1990 ‒ 1999 / 2000“.  
Distinsul Receptor mai poate reţine din acest număr al periodicului „uzdineanţ“ şi alte articole valoroase: Cronica unei aşezări fruntaşe, de dr. Ioan Dejan; Ioan Popasu episcop şi cultură în Banat, de prof. dr. Gligor Popi; Despre Ursâtori, Strâgoni, Năcurat, de Gheorghe Lifa.  
(Prima variantă a articolului a fost publicată de I. P.-T., sub pseudonimul Mugur Murgescu, în Cronica preseifără frontiere“, din trimestrialul Caietele Dacoromâniei ‒ Timişoara, ISSN 1224-2969, fondator / redactor-şef: Ion Pachia-Tatomirescu ‒, anul al V-lea, nr. 17 / 22 septembrie ‒ 22 decembrie, 2000, p. 20).  
  
Tibiscus (Uzdin-Serbia, YU ISSN 0354-3080), anul al XII-lea, nr. 12 (239) / decembrie, 2011 (pagini A-3: 8). După cum se poate constata „cu ochiul liber“ (infra), periodicul uzdinean, Tibiscus, din decembrie 2011, intră în cel de-al treilea deceniu de existenţă cu mult peste două sute de numere, mai exact spus, Moş Crăciun de Uzdin-Serbia, a făcut să se înrăzărească bun rod mediatic-bănăţeano-panonic, blagoslovindu-se cel de-al 239-lea „exemplar“ al periodicului ‒ e drept, „mai suplu“, „de numai opt pagini, nu de 16, ca numărul 100, din luna florar-2000“; şi frontispiciul „a pierdut „fraza-vector“, Pe noi ne cheamă Unirea..., deşi ne aşteptam să fie Pe noi ne cheamă Re-Unirea Daciei..., cum zisu-i-am „redactorului responsabil“ ‒ chiar „acasă, la el“, la Uzdin, în 1998, cu „martorul Adrian Dinu Rachieru la faţa locului“, când fost-am şi noi la «Drumuri de spice» (cf. Vasile Barbu, Drumurile noastre, Editura Augusta, 1999, pp. 79 / 93) ‒, substituirea făcându-i-se (infra) prin două inutile sintagme ‒ «O foaie adevărată» / «Mai aproape de lumea bună» ‒, prin „admirabil-grăitor-şi-poate-ntrupătoarea“ propoziţiune din Ioan (8, 32), «...iar adevărul vă va face slobozi» şi prin „adaosul de după titlu“, un excelent aforism din opera „laureatului-Nobel“, marele prozator sârb, Ivo Andrić: «Istoria este doar ceea ce n-a trecut niciodată».  
  
În Tibiscus, nr. 12 (239) / 2011, se află un „foarte exact articol de fond“, Vizita domnului preşedinte [al României] Traian Băsescu în Serbia, din care „spicuim“ pentru Distinsul Receptor:  
«Domnul Traian Băsescu, timp de două zile, în 1 şi 2 noiembrie [2011], a fost într-o vizită oficială în Serbia. Pe lângă întâlnirile cu oficialităţile Serbiei, a întâlnit şi reprezentanţii românilor din Serbia., cei din provincia Voivodina şi cei din Serbia de Răsărit. Cu acest prilej, domnul Băsescu a spus că nu va condiţiona adoptarea acordului de asociere a Serbiei la U[niunea] E[uropeană] de rezolvarea problemelor românilor [...]. „România ‒ a menţionat domnul Băsescu ‒ va fi un susţinător fără rezerve.“ [...] / Domnul Băsescu în Timoc / În data de 2 noiembrie preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a poposit în oraşul Negotin, unde s-a întâlnit cu liderii organizaţiilor româneşti din Timoc. [...] Domnul Băsescu a precizat că pentru numeroasa populaţie [valahă] din Serbia de Răsărit [...] va fi nevoie de şcoli în limba română, biserici şi mijloace mass media.» (p. 1).  
Alte articole de interes în acest număr: Asociaţiile culturale bănăţene se unesc (nesemnat / p. 2); Români timoceni care au decis să revină la numele lor adevărat  
Cocorescovici, Iepuranovici, Vrăjitorovici, Trăilovici, Niamţulovici, Copilovici, Barbulovici... şi alte asemenea ciudăţenii de nume familiale se pot întâlni în zona Serbiei de Răsărit. Dar există şi oameni care au hotărât să-şi înschimbe numele, revenind la rădăcinile lor româneşti. Iată unele exemple în acest sens: Anta Jurconu ‒ [din localitatea] Svilainaţ ‒ fost Paunovici; Zavişa Jurj fost: Jurjici; Miroslav Năstasu ‒ [din] Subotiţa, [de] lângă Svilainaţ ‒ fost Trăilovici» ‒ nesemnat / p. 2, s. n.);  
Premiul cultural Mihai Eminescu 1994“ [a fost înmânat] scriitorilor Trăilă Tiberiu Nicola şi Pavel P. Filip (articol semnat: bmv / p. 3); Monica Blaj premiată... / Un saxofonist tânăr şi talentat, Adrian Stoian, din Satu-Nou, de Ionel Mălaimare (p. 4); Isabela Lupulescu a cucerit Trofeul Belgradului“, de Vasile Barbu (p. 4); Vincenţiu Babeş (1821 1907), de prof. dr. Tiberiu Ciobanu (p. 5); Etnonimul Pelasg > Belag / Belac (Balac) > Blac[h] / Vlah, de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu (p. 5); Acasă e totul cel mai bine / Familia Bălan întreaga echipă, de Elena Maria Barbu (p. 7); Cronica Uzdinului (sub semnătura: mbv / p. 8); etc.  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE ISTORIE A PRESEI VALAHE DE MÂINE: „ Armonii culturale“ şi „Tibiscus“-de-Uzdin-Serbia / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2486, Anul VII, 21 octombrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!