CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





„Algoritmul iubirii sau luminosul din noi în romanul lui Ion Nălbitoru” - de Prof. Dr. Mihaela I. Rădulescu
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Arta este minciuna care ne permite să înțelegem adevărul” Pablo Picasso. 
  
Arta poate fi o minciună frumoasă care te salvează adesea de la cotidian, de la chinul existențial și o să aflați imediat de ce încep prin aceasta. 
  
Cartea, „Departe de țară” este scrisă în memoria fiului autorului, Ioan-Franco. Nu vreau să insist pe acest element al autobiograficului pentru că sigur l-aș sensibiliza și sunt unele momente cheie ale vieții pe care nu neapărat că vrem să le uităm, ci vrem să le înțelegem liniștit. Dar atunci când am afirmat că este „în memoria fiului autorului, Ioan-Franco”, este vorba despre un accident inprevizibil în care autorul a pierdut o parte din dumnealui. Ioan-Franco, la o vârstă destul de tânără, 32 de ani, s-a dus pe alt tărâm, veghează de acolo, și cred că aceasta i-a dat mai departe puterea autorului să scrie un roman ca instrument al autenticității, literatura aservită memoriei și autenticității, și aș continua să spun că este literatura aservită renașterii sufletești și chiar tratamentului fabulatoriu de factură psihologică. 
  
Romanul „Departe de țară ” a lui Ion Nălbitoru este așadar o frumoasă poveste despre eternizarea unei vieți de om. Este interesant în literatura contemporană cum prin procedeul obiectivizării, scrierii la persoana a III-a dăm viață propriei existențe. Dintr-o perspectiva narativă a focalizării externe, autorul, aparent neimplicat emoțional și afectiv, își reconstruiește viața într-o formă alegorică, simbolică. Personajele pot fi receptate ca o suprafață a eului și puse cap la cap sunt o oglindă, un tot, înțelese dintr-o perspectivă pur funcțională, fără să-i cunoaștem elementul biografiei.Vedem personaje bine invidualizate, creionate într-un spațiu al realității ceea ce dă veridicitate romanului lui Ion Nălbitoru. 
  
O să revin peste această suprapunere a ficționalului cu realul dar și la o interpretare psihologică a literaturii, dar până acolo o să vorbesc puțin despre stilistica arhitecturală a romanului și de ce până la urmă e importantă literatura contemporană, când avem mii și mii de scrieri. Păi, epicul post-modern mizează pe un scurtcircuit al minții. Citim un roman și nu știm unde să-l încadrăm ca specie epică, pentru că, da, se mizează pe voința clară de a îmbina genurile și de a face cât mai interesant modul de transpunere. 
  
Ion Nălbitoru nu aparține post-modernismului și nu pentru că nu poate, ci pentru că nu vrea. Nici nu vrea să îmbrățișeze această suită de genuri amestecate sau specii epice. Nu, Ion Nălbitoru a ales să scrie un roman tradițional din punct de vedere al construcției: mizează pe densitate, personaje, acțiune, evoluția cronologică a lucrurilor și până la urmă, de ce nu, încadrarea tipologică a personajelor, chiar dacă ele pot reprezenta simbolic o întreagă umanitate. Cele cincisprezece capitole ale romanului au o densitate epică uluitoare. Știe foarte bine să mențină vie atenția cititorului prin dialogul dinamic, prin aparente situații banale, întâlnim acest personaj, Florica, exponentul lumii vechi, tradiționale, dezicându-se imediat de la locurile rău famate. Referindu-ne la episodul când a ajuns în Italia în acel spațiu al prostituției și la nivel simbolic al pierderii de sine, Florica nu abdică de la valorile morale. Nu vrea sub nicio formă să renunțe la ceea ce știe și la credința în Dumnezeu, că până la urmă a ne păstra intacte valorile umane înseamnă a nu pierde legătura cu Dumnezeu. Știe să rămână aproape de Dumnezeu și acesta este unul din elementele specifice românilor. 
  
Această credință o face pe eroină să scape de ceea ce ar fi putut să i se întâmple, un labirint din care să nu mai iasă niciodată. Muncește pe bani curați într-o fermă de tutun, are grijă de niște bătrâni, dar nu asta este important, niște subiecte banale întâlnite de zi cu zi în societatea contemporană, ci modul în care știe să se sincronizeze cu vremurile. Florica se întoarce acasă și descoperă cu o durere nedisimulată că soțul Gheorghe divorțase între timp. Ea va rămâne în continuare cu cei doi copii de care va avea grijă. 
  
La o vizualizare de suprafață vedem că personajele pendulează în niște situații mondene normale, cotidiene, și o să întrebați ce este important în romanul lui Ion Nălbitoru în contextul actualității epice de astăzi. El știe să mizeze pe alegoricul simbolic al situațiilor. Știe să traseze dincolo de aparenta simplitate a lucrurilor niște idei interesante. Atunci când întâlnește familia de români (Cris, Fra, Lavy) întâlnește de fapt un spațiu matrice. Acei părinți trăind cu copiii în Italia își serbează pe mai departe într-un mod autentic creștin și românește Crăciunul și Paștele, adică vorbim de o lume cu implicații sacre, în care obiceiurile și tradițiile superstițiile sunt păstrate cu sfințenie! Aici este un lucru foarte interesant fiindcă familia din Italia își păstrează sărbătoarea de Crăciun și sărbătoarea Pascală conform cu ceea ce ne definește pe noi în era globalizării. Și dacă noi nu știm să ne conservăm bine spiritualitatea, tradiția, obiceiul și arhaicul dispărem ca nație. Într-o eră a globalizării riscăm să nu mai fim noi. Dincolo de a fi ințeles ca xenofob, un rasist sau extremist, autorul e de fapt, un păstrător al datinilor. El este un român care își iubește patria, neamul și nu uită să așeze în scriitura sa elementele definitorii. 
  
Știe să ascundă sub apanajul unor trăiri și al emoției aparent banale, simple, o dramă interioară profundă. Titlul „Departe de țară” simplu și complex deopotrivă este o metaforă intelectuală spiritualizată și dusă până spre o altă dimensiune. Departe de țară nu înseamnă a fi departe de România ca spațiu. Cred că „Departe de țară” înseamnă a fi departe de noi. Conflictul se declanșează odată cu apariția Floricăi în Italia. Ea se „recuperează”, adică ajunge înapoi în țară, intră pe filieră firească, știe să meargă mai departe mână în mână cu copiii de care are grijă. 
  
Altceva scurtcircuitează epicul și densitatea romanului. De-abia spre final ni se dezvăluie sau ni se revelă autorul în sine, prin moartea inopinantă a lui Fra. Este o prescurtare simbolică și alegorică și poate acum revin pe interpretare parapsihologică a literaturii. Ăsta este efectul vindecării și îmi permit să spun în termeni de specialitate. Este o traumă spirituală și o traumă psihologică. Trauma asta psihologică nu se vindecă decât printr-o încredere în ceva. În ce Dumnezeu am mai putea crede când o parte din noi a dispărut? În existența lui de-a pururi și prin literatură și prin scris, autorul îl regăsește pe Dumnezeu. 
  
Ion Nălbitoru știe că spiritul fiului îl veghează, iar cartea nu este decât un omagiu închinat copilului său. Percepția narativă auctorială prin focalizare externă, prin narațiune la persoana a III-a mânuiește perfect, printr-o tehnică stilistică epică. Nicio clipă n-am putea vedea străfundul psihologic care-l macină. Teroarea, supărarea, sunt anulate prin literatură și-ntr-o încredere oarbă în Dumnezeu că el, fiul, există și în viața de dincolo, Ioan-Franco. 
  
Câți dintre noi ne-am fi gândit că de fapt motivul și motivația interioară scrierii romanului este aceasta. 
  
La o interpretare exhaustivă, obiectivă și cum vreți dumneavoastră, pe atâtea paliere critice care se configurează astăzi, rămânem curioși de modul în care se remarcă autorul în spațiul literar actual. Cred că romanul de astăzi, romanul românesc rezistă prin autenticitate, trăire emoțională, densitate epică și un mesaj prin care ne este revelat un adevăr. Ăsta este scopul literaturii. Felicitări, Ion Nălbitoru! 
  
Referinţă Bibliografică:
„Algoritmul iubirii sau luminosul din noi în romanul lui Ion Nălbitoru” - de Prof. Dr. Mihaela I. Rădulescu / Ion Nălbitoru : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3031, Anul IX, 19 aprilie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Nălbitoru
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!