POEZII
LUNA
De ce atâta lună pe cerul în ruină,
dormind ca o mireasă într-un crivat de vis,
bogată în întinderi, stăpână peste lume,
domnește-n Paradis ?
De ce din neguri albe se naște și străluce,
plutind pe mări întinse, prin codri și pe văi,
veghind îndrăgostiții in nopțile albastre,
pe tăinuite căi?
De ce se-nalță falnic în raze de argint,
și trece peste ceruri, în lumile pustii,
când soarele apare în dimineți de vis
ca moartea printre vii?
Wednesday, 22 November, 2017
,
