CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Ganduri >  




Autor: Ion Cârstoiu         Ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016        Toate Articolele Autorului

ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Se admite că piatră vine din lat. petra, la rândul lui împrumutat din greacă, anume din petra „stâncă“, la început din limbajul marinăresc. 
  
Dar de unde e în greacă? Simenschy - Ivănescu, op. cit., p.121, scriu „cuvântul a rămas fără etimologie“, socotindu-l „preindo-european moştenire de la mediteraneenii şi caucazienii care locuiau de pe la începutul neoliticului în Grecia“. Noi demonstrăm originea autohtonă dacică pentru petra. Se ştie că în Moldova era o localitate Petrodava, mai era o staţiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B., 1982, p. 152). Marele istoric credea că avem a face cu una din acele „potriviri de sunete corespunzând probabil unor sensuri destul de diferite între latină şi getică şi care nu trebuie să ne împiedice a considera Petrodava şi în cuvântul de bază ca getic“. Un alt istoric din zilele noastre, Al. Vulpe, scrie în Strămoşii poporului român, B., 1980, p. 214: „Oare rădăcina Petro nu putea avea, în limba geto-dacă, aceeaşi semnificaţie care, atât în latină, cât şi în greacă, însemna «stâncă, piatră»?“. 
  
Petrodava era vechea denumire a oraşului Piatra Neamţ, unde există şi muntele Pietricica şi a cărui denumire în evul mediu era Piatra lui Crăciun, iar astăzi locuitorii îi spun Piatra (vezi şi Amintirile .... lui I. Creangă). 
  
Credem că s-a plecat de la vechiul nume al pietrei *ke- dedus din sl. kamy, finl. kammo, ebr. kifa, magh. kö, tc. kaya ori i.e. *kar, *kal „stâncă“ + suf. -ter ca în pater, mater, bhrater ori de la înţelesul de tare, tura în traco-dacică (vezi I.I. Russu): tare ca piatra. Trebuie să admitem trecerea k' > p ca în kaena > poena în gr. > latină; jap. ko = ainu po „copil“; dar mai ales în română: lacte > lapte, pect > piept, octo - opt, aqua: apă şi deci ketra > petra. Cuvântul e clar atestat în dacică. Dar în româneşte există şi varianta chiatră ce pare să amintească de vechea ketra. Şi greaca, în unele cazuri, are fenomenul: poena de mai sus, ops „ochi, faţă“ ~ oku „ochi“, hepta şi septem (în lat.) Să fie un reflex protodacic? 
  
Dar lupus pe latină cu p faţă de lukos grecesc, împrumut din oscă, cum spun specialiştii, nu poate fi o dovadă a influenţei osco-umbriene de aproape înrudită cu traco-daca? 
  
De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca şi asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu faţă de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ şi „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, ţig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin. tien „cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i şi p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim. necunoscută) e legat de ciuvaş pelet „cer“? 
  
P.S. Urmăriţi comentariile de mai jos! 
  
Referinţă Bibliografică:
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ / Ion Cârstoiu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2174, Anul VI, 13 decembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Cârstoiu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!