https://condorinzbor.wixsite.com/blitzstaredespirit
Rostul, menirea, raportul scriitorului și al scrierilor sale, gândesc la acel raport care există și cel care ar trebui să fie între scrierile lui, deci, între el și consumatorul de artă, cititorul.
Am un crez, arta este utilă artei, acest crez rămâne valabil literaturii, nu literaturii făcute de dragul scrisului!
Cuvintele pot fi “meșteșugite, seducătoare
alunecând lin, curgătoare, laolaltă nu vor avea impact asupra cititorului, dacă singurul scop al creării lor a fost doar un test așezat pe hârtiei.
Cel ce scrie, chiar talentat nu poate progresa decât dăruind consumatorilor de artă unelte pentru ca aceștia să se reconstruiască pentru a face un univers mai frumos.
Acest univers va fi recreat în cuvinte, consumatorul de artă va întoarce creatorului darul sub forma unui nou univers pe care să-l transfere în cuvinte, pentru a-l da mai departe într-o spirală în care scriitorul are obligația cel puțin de a da un motiv celorlalți să creadă.
Talentul nu vine ca un cadou pe care să-l desfacem lângă pomul de Crăciun!
Talentul este o responsabilitate și nu un premiu.
Sufletul tău, scriitorule trebuie să rezoneze cu emoțiile cititorului.
Dacă tu scriitorule nu reușești să te rupi de tine nu vei putea niciodată să simți exact ce-a simțit consumatorul de artă.
A simți în sensul real, nu act mecanic.
Trăirile cu greu pot fi controlate și, prin urmare, orice transfer de senzații între creator și cititor scapă de sub controlul amândorua.
Însă, ideile sunt o magmă mult mai ușor de transpus în cuvinte. Asimilarea lor nu se face mecanic, necesitând cel puțin activarea centrilor înțelegerii.
Un gând...
Tu cititorule, tu ești singurul care așezi acolo unde îi este locul pe autor, fie el poet, scriitor, jurnalist. Eu așa gândesc, așa simt, poetul are suflet nobil, are rabdare și tact, o rațiune indescifrabilă.
Un scriitor vede dincolo de aparențe, am eu o expresie:”dincolo de departe”, este tandru și critic în același timp, simplu și sofisticat.
Ceea ce îl diferențiază de ceilalți e că este tandru cu cei din jur și critic cu el, simplu când vine vorba de material și sofisticat spiritual. Poate și din acest motiv, cu toate consecințele face sacrificii (materiale) în editarea cărții sale!
Scriitorii nu critică, nu judecă, nu pun întrebări fără sens.
Poetul înțelege tainele, principiile, neregulile, filozofia Universului și în primul rând a omului.
Întotdeauna autorii vor fi percepuți diferit, însă vor respecta, fiindcă cunosc că doar prin respect vor primi respect pentru cele scrise, și astfel ei își respectă propriul ”eu liric”.