CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Atitudini >  





CUM S-A NĂSCUT, ÎN BISERICĂ, O CONTROVERSĂ JUVENILĂ PE SEAMA BĂRBII MELE
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Prolog:  
Am urmărit recent pe Facebook o postare care, eventual, trebuia să constituie o provocare la dezbatere pe seama oportunității prezenței în Biserică a copiilor mai mici, care tulbură starea de pioșenie în timpul ceremonialului religios. Nu am găsit resurse suficiente spre a intra în această dezbatere. Dar, sumar, constat că eu suport fără niciun ghimpe prezența copiilor în Biserică, chiar dacă nu întotdeauna aceștia pot fi convinși că incinta în care se află impune o maximă… cumințenie. Știu bine că zburdalnicii au atenția instabilă și că interesele lor sunt perpetuu subordonate nevoii de ludic, de diversitate; e asta în natura vârstei lor. Credincioșii însă ar trebui să aibă puterea de a se conecta la mesajul liturgic, dincolo de distorsiunile provocate de neastâmpărul unor copilași.  
O coincidență face să fi experimentat de curând, involuntar, impactul unui "incident" de această natură asupra mea, parcă anume spre a fi încurajat să mă implic în chestiunea invocată. Nu propunând... "soluții", ci sugerându-vă, printr-un episod "simpatic", că prezența în Biserică a tuturor vârstelor e expresia firescului vieții de obște. Că în Biserică mereu se află un eșantion reprezentativ al societatii creștine în ansamblul ei. Mai presus de rigoarea unor prestabilite exigențe.  
***  
O eczemă de la tinerețe, cronicizată pe palida mea față, m-a silit să înlocuiesc bărbieritul, cu funcția mai puțin agresivă a aparatului de tuns (de tuns barba, desigur). Rezultatul însă nu e identic, ceea ce înseamnă că-mi rămâne mereu pe față o…”miriște” – acum, de culoarea brumei.  
Dar iată ce are bărbuța mea cu tema invocată.  
De ziua hramului Biericii „Sf. Treime” care mă include ca enoriaș, a trebuit numaidecât să particip la Sfânta Liturghie. Sărbătoarea Bisericii satului reverberează în conștiința mea de creștin încă din frageda-mi copilărie, când mama mă ducea de mână, după o lămurire "de necesitate", taman acolo unde "Dumnezeu e cel mai aproape de om" – o zicere frecventă a mamei, de fapt o rostire (ante și post-mama) a lumii creștine.  
Spre sfârșitul Slujbei liturgice, în preajma locului în care mă aflam – în Biserică, desigur – a fost alineat frumos un grup de fetițe, preșcolărițe aduse de educatoarea lor spre a primi Sfânta Împărtășanie. Am interpretat această prezență juvenilă la Sfânta Liturghie în ziua hramului Bisericii locale ca pe o expresie a aspirației la puritatate a obștii satului, compatibilitate necesară cu dumnezeiescul Conținut al Potirului.  
Cu acest prilej, pe lângă emoția mistică rezultată din participarea mea la Sfânta Liturghie, avea să capăt, colateral, prin aportul inocenței candide, și o certitudine cu privire la… vârsta mea biologică.  
Două fetițe din grupul amintit, aflate în imediata mea vecinătate, șușoteau între ele, una arătându-mă relativ discret și repetat cu degețelul arătător al mâinii drepte. Nonlimbajului ei îi urmă imediat, într-o simulată șoaptă rostită la urechea celeilalte, o verbalizare perceptibilă auzului meu:  
- Uită-te la nenea acesta! Și ochișorii ei însoțeau direcția degețelului care impungea aerul spre mine.  
- De ce să mă uit? întreabă cealaltă.  
- Nu vezi? Are păr alb pe față!  
- Fiindcă e un bunic, de asta! decide categoric interlocutoarea.  
- Ba nu e un bunic!... E un… bătrân!  
Și se aprinse vădit controversa:  
-Ba e un bunic!...  
- Nu! E un bătrân!...  
Între timp intervine doamna educatoare (fără a ști ce dezbatere serioasă întrerupe) și stinge disputa pe seama bărbii bătrânului/ bunicului din preajmă.  
Da, am reflectat eu, melancolic, pe drumul de întoarcere acasă, ghidușele acelea aveau, separat, dreptate: după șaptezeci de ani, mai ales dacă are păr alb pe față, omul e, biologic vorbind, bătrân. De regulă e și bunic, dar nu în toate cazurile. În cazul meu, categoric, și bunic. Un bunic cu trei nepoate având vârstele cuprinse între 12 și 24 de ani. Dragele… „moșului”! Nu doar că au crescut, dar sunt și tare departe de ograda bunicului! Iar de dus de mână la Biserică, n-am apucat a o face. Și, la anumite momente, neîmplinirea asta a mea… mă urmărește.  
Gheorghe Pârlea  
 
Referinţă Bibliografică:
CUM S-A NĂSCUT, ÎN BISERICĂ, O CONTROVERSĂ JUVENILĂ PE SEAMA BĂRBII MELE / Gheorghe Pârlea : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3103, Anul IX, 30 iunie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Pârlea
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!