CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Actualitate >  




Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu         Ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017        Toate Articolele Autorului

NISTOROIU G Constantin - FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FECIOARA MARIA - susur dumnezeiesc de Izvor Hristic!  
FEMEIA-îmbrăţişare de foc a Iubirii pământene!  
MAMA-sărutul Vieţii sfinte a nemuririi ortodoxe!  
 
Milosârda Fecioară îşi adună gândurile înmugurite de har pe care le picură într-o simfonie a cuvintelor de taină ce se revarsă ca un şuvoi de lumină peste toţi cei aleşi. Pururea Fecioara este surâsul înrourat de floare ce înmiresmează verdele privirii surprins în fiorul de foc ce leagănă destinul misterios al nemuririi. În inima Ei pravoslavnică se prelinge roua din lacrimi de Hristos, de îngeri, de sfinţi, de oameni, de turturele, de calofir, de legăminte, de albăstrele şi de păpădii.  
 
Fecioara Maria zămisleşte frumosul în Fecioare, hărăzind avântul de porumbiţă ca al stegarului dârz ce înfăşoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpeşte cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează şi o înălţâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul primăverii ademenind prin miracolul verdelui ei princiar, perfecţiunea ce suie spre armonia celestă a Fericirii.  
 
Fecioara îmbrăţişează soarele cu dogoarea inimii ei, înveşmântă cerul în Albastru de Voroneţ, al ochilor ei cutezători, aprinzând apoi în azur palidele înserări ce se scutură pevisele îngemănate peste care se cerne ca o nea pulberea de stele. Fecioara ţese în cerdacul sufletul ei, albastrul fericirii urzit în răsărit de primăveri, cetulburăfarmecul seraficelor ceruri, îmbujorându-le. În sufletul Fecioarei sălăşluieşte întotdeauna lumina Icoanei purităţii Cerului frumos. În inima Femeii prisoseşte permanent nemărginirea de azura zorilor Iubirii. În toată fiinţa Mamei tresaltă Dorul înfrumuseţat de Dragostea divină mântuitoare.  
 
Prin graiul dulce al Femeii, vinul inimii ei te maturizează, te însufleţeşte, te întinereşte şi te ameţeşte, azvârlindu-te într-un vârtej al splendorii. Femeia înmugurită din veşnicia firii ei angelice înfloreşte în eternitatea bărbatului. În icoana Femeii tainele se întrepătrund, iar cerul surâde de suspinul pământului. Femeia a purces din Ideea de frumos în care s-a întrupat cugetul bărbatului. Sufletul Femeii pogoară din străfundurile edenice, siderale ale inimii bărbatului. Pe pânza neţesută de mână a Iubirii, Femeia brodează cunoaşterea, ruga, visul, poezia, îmbrăţişarea, sărutul, cântarea, încântarea şi dorul dorit.  
 
Bărbatul în raţiunea sa este o constatare din când în când... Femeia este floarea mugurelui Fecioarei pârguită în rodul Mamei. Femeia se naşte din Fecioara născută de Mamă. Femeia dacică este cea dintâi cugetare a frumosului cer pământesc.  
 
Originea Ei cosmică străluceşte prin existenţa divină dând expresie pământului într-un susur universal de energii în care vibrează chemarea dorului ales. Târziul Ei, veşnic devreme sub candelă de mărgăritar surâd ca un zbor şi cântec de păsărele ce-aduc din luminile depărtărilor stelare zâmbetul răsăritului în zori. Femeia frumoasă răsare în sufletele alese, primăveri care desfată inimile duioase. În ochii de safir ai fermecătoarei Femei sclipesc picurii de rouă prelinşi de pe brocartul purpuriu al trandafirului regal. Inima Ei e Dorul neţărmurit fluturând ca pânza unei corăbii însetată de zări.  
 
În Treimea Frumosului Feminin: Fecioara-Femeia-Mama, numai divina MAMĂ creştină atinge sentimentele desăvârşirii dumnezeeşti. În Mama creştină înmuguresc, înfloresc şi rodesc toate miresmele frumosului: legănarea, îmbrăţişarea, sărutul, cântarea, binele, adevărul, credinţa, dorul, conştiinţa, libertatea, răbdarea, divinul şi copilul-mugurele de Dumnezeu. În fiinţa Mamei dacoromânce surâde şi lăcrimează plinirea bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrăţişarea Viţei de vie, tremurul verde al ierbii, candelabrul păpădiei, iscusinţa albinei, subţirimea razei de soare, catifeaua trandafirului, ciripitul rândunicii, plânsul izvoarelor, tresărirea iepurelui, nectarul mierii, dogoarea focului, albul porumbiţei, refrenul cucului, trilul ciocârliei, simfonia mierlei şi fastul imperial al păunului.  
 
Mama dă măsură iubirii, sens frumosului, miracol copilului şi armonie bărbatului. Mama este Sentiment, Gingăşie, Casă, Acasă, Pământ, Cer, Univers. Mama este cea mai lirică expresie a Dorului şi a Doinei în care sufletul ei angelic se înfioară, tresaltă, plânge şi cântă. În privirea Mamei şipotesc apele de peruzea ce deschid zăgazurile albastre, răscolind aurele martirilor şi sfinţilor din tinda cerului veşnic. Curajul Mamei se ridică şirag pe coloana amurgului în sobor de cocori, peste vămile văzduhului, unde Luceferii clipocesc clipele veşnice în seninul esenţelor pure.  
 
Mama împleteşte aromele rugii sub privirea Preacuratei în dulcea smerenie sacră. Mama poartă sub veşmântul de smarald al inimii, safirul tinereţii sufletului ei. Deasupra zâmbetului Mamei se despletesc veşnicii de lumină, curgându-i ca un iureş prin vine, stropii Cuvântului ca psalmii din strană, urcând în tămâie de smirnă. Peste tremurul de petală al paşilor ei, cad şoaptele de vară din Salcâm şi din Tei.  
 
Mama se aseamănă Păstorului cel Bun, ce-şi netezeşte calea nădejdii spre curcubeul-paradis purtând pe umerii calzi dorurile noastre toate. Mama este sanctuarul Limbii noastre în care răsună serafic poemul liturgic. În fiinţa Ei-sclipirile de heruvim doldora de viaţă, cad pe mătasea gândului unde se adâncesc înalte ascunzişuri dospite în pâinea împlinirii rostuirilor. În clepsidra sufletului Ei, timpul se opreşte îşi modelează spiritul provocând fascinaţia Crucii din care odrăsleşte Verdele Învierii.  
 
Mama este marea taină rânduită de Dumnezeu, în fibrele căreia respiră şi cântă adorabila şi fermecătoarea natură cu întregul ei Cer şi Pământ. Pe partitura sentimentelor Mamei se compune simfonia Odorului celest. În inima Mamei sunt intonaţii de rugă, de dor, de har şi de graţii. În firul de ţărână tors de străbuni, s-a miluit cremenea tăriei Ei, pe care s-a zidit o sfântă ctitorie de Cer şi Cuvânt.  
 
Mama este un simbol de credinţă, imn liturgic, o revărsare a Cerului, un izvor nesecat al pământului, un răsărit de soare, un munte de Dor, un codru unde concertul păsărelelor se resfiră peste coama de argint a azurului.  
 
Fecioara este Femeia devenită Mamă! Tuturor fecioarelor, femeilor, mamelor şi celor din jurul lor întru mulţi ani binecuvântaţi în bine, adevăr şi frumos!  
-----------------------------------------------  
Gheorghe Constantin NISTOROIU  
Brusturi-Neamţ  
1 Martie 2017  
 
Referinţă Bibliografică:
NISTOROIU G Constantin - FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Constantin Nistoroiu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!