Își spun adio frunzele pe ramuri
Si peste sate se astern , covor .
Coboară turme la iernat , in vale .
Cu toamna-n suflet , azi , si eu cobor ...
Se tânguiesc izvoarele la munte ,
Iar cerul peste brazi apasă greu .
Se văd pustii potecile cărunte ,
Si printre nori se vede Dumnezeu .
Căsuța cu zorele azi e trista
Si melancolic suna vantu- n geam .
Se- aude plânsul toamnei in batista ,
Când păsări mute pleacă de pe ram .
Din plopii de la moara zboară-n stoluri
Si fac pe marea cerului mari valuri ...
Când cade bruma argintie-n goluri ,
Își spun adio frunzele pe ramuri .
