CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Recomanda >  




Autor: George Anca         Ediţia nr. 3146 din 12 august 2019        Toate Articolele Autorului

George ANCA - LENIN ŞI SOROS
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ion Iancu Vale –  
Picătura de sânge a lui Dumnezeu  
 
Poetul este coloana spirituală, fără sfârşit, care leagă cerul de pământ. Indiferent că aceasta intră sau nu, în graţia de obicei subiectivă a contemporanilor şi a criticilor ,dacă devine celebru sau dacă rămâne un mare anonim într-o lume pe zi ce trece din ce în ce mai inaptă, în stabilirea valorilor spirituale, Poetul este alesul Divinităţii. El are astfel, Acolo, Undeva, jilţul lui de cinstire şi mărire. Pentru că Poetul este unul din marii sacrificaţi în dumnezeire, atunci când, modest şi cu credinţă, îşi etalează menirea. Trebuie să se ştie însă că nu Poetul îşi alege această stare de graţie, pentru că el nu este făcut, el este născut şi starea lui este predestinată.  
 
Cine simte şi înţelege poezia adevărată, aproape că nu mai are nevoie să citească decât Sfintele Cărţi ale lumii şi cărţile lui, ale Poetului. Căci, în zidirea lui demiurgică, interpretează precum nimeni altul, şi inconştient, Invăţăturile Poetul este crucificat pe destinul personal, trăind şi murind singular, niciodată destul de apreciat la întreaga sa valoare. El este un fiu al lui Dumnezeu care se naşte, fulgeră şi dispare ca o cometă, viaţa fiind de obicei, pentru el, un lung travaliu. Nu că nu i-ar plăcea să aibă şi el o viaţă normală, tihnită şi lipsită de griji, dar, pentru că este un ales, el trebuie să sufere, având tribut greu de plătit pentru rolul hărăzit şi asumat.Puţini ştiu că după ce a creat lumea cu locuri, fiinţe şi lucruri, Dumnezeu şi-a transpus opera Sa, unică, într-un goblen, la care lucrează în continuare, adăugând sau îndepărtând alte şi alte elemente. Uneori rar, foarte rar, dar sigur nu din greşeală, Părintele Vieţii Se înţeapă cu acul, cu care împunge în miraculosul Lui gherghef. Din arătătorul Lui se prelinge atunci, o picătură fierbinte, de sânge. Ea ajunge, ca un altfel de Duh Sfânt, pe Pământ, zămislind Poetul Adevărat.  
(Targoviste- 2000)  
 
 
Lenin şi Soros  
 
Fost consilier de campanie al actualului preşedinte american, Roger Stone a acordat un interviu publicaţiei Adevărul, din care putem afla varianta oficială - practic - a administraţiei americane asupra unor evenimente de interes maxim pentru România. Roger Stone vorbeşte despre termeni vânturaţi cu largheţe în presa din România precum „teoria conspiraţieiˮ, influenţa lui George Soros în politica dâmboviţeană, dar şi implicarea serviciilor secrete şi a „statului profundˮ în activităţi ilegale. Iată transcrierea afirmaţiilor pe care Roger Stone le-a făcut pentru Adevărul: „Sintagma «Teoria conspiraţiei» este un termen inventat de CIA în 1964 pentru a-i discredita pe toţi cei care se îndoiesc de versiunea falsă a guvernului despre anumite evenimente. Nici nu ar trebui folosit cuvântul, te faci de râs. Probabil crezi că Bashar al-Assad şi-a gazat poporul. Eu nu cred. De ce şi-ar face de râs patronii ruşi, fără de care nu poate exista şi care i-au susţinut afirmaţia că a predat toate armele chimice. Există dovezi copleşitoare că gazarea cetăţenilor din Siria a fost un fals flag, o provocare, pentru a atrage SUA în conflict. Dacă nu crezi că Lyndon Johnson l-a ucis pe John F. Kennedy, atunci eşti nebun. Dovezile sunt copleşitoare, am scris un best-seller despre asta. Johnson avea motiv, mijloace şi oportunitatea (să-l ucidă), iar eu am folosit amprente, mărturii de la martori oculari şi politica texană profundă pentru a explica cum s-a petrecut. Latinii se întrebau «cui bono»? Cine a profitat cel mai mult după uciderea lui Kennedy? Lyndon Johnson. Dacă ai impresia că este rău comunismul, îţi poţi imagina o lume dominată de George Soros? Poate că îţi oferă o bursă, dar îţi ia libertatea. Soros foloseşte aceste Forumuri «Open Society» (numele fundaţiei mamă înfiinţată de Soros – n.r.) pentru a răsturna guverne alese democratic. Vrea totalitarism global. Vrea să ia libertatea oamenilor şi cred că e un infractor internaţional. Cred că implicarea sa în SUA, în Europa, în România, în Ungaria... urmăreşte să vă dea jos guvernul şi să vă aducă la un sistem mult mai rău decât era pe vremea lui Ceauşescu.  
 
Soros a finanţat insurgenţi, a finanţat crearea de violenţe la demonstraţii pro Donald Trump. Ştim asta sigur. De ce n-a fost încă arestat în SUA, nu înţeleg. Dar poate că asta se va petrece. Când finanţezi oameni care susţin asasinarea preşedintelui SUA, atunci vorbim de o infracţiune gravă. Avem dovezi absolute în finanţarea violenţelor de la mitingurile lui Trump Domnul Soros are sânge pe mâini! Următorul Watergate va fi faptul că Obama şi administraţia sa au urmărit şi înregistrat ilegal milioane de oameni. Cineva trebuie să meargă la închisoare pentru asta. Şi numele acelui cineva este Barack Obama.  
 
Apropo, asta se petrece şi aici în România. Sunteţi cei mai ascultaţi oameni de pe faţa Pământului. Fiecare român ar trebui să ştie că telefoanele şi e-mailurile sale sunt potenţial urmărite de către statul profund. Am studiat ce se petrece în această regiune şi cred că aici, serviciile secrete au scăpat de sub control. Ascultă milioane de oameni.  
 
Cred că sub genericul de «corupţie» se află de fapt statul profund care îşi face treburile murdare. Nu spun că nu există corupţie, bineînţeles că există.ˮ După ce a vizitat România, Roger Stone a acordat un interviu de excepţie site-ului american InfoWars  
 
Întors din vizita făcută la Bucureşti şi în Ungaria, Roger Stone a expus într-un mod foarte tranşant, într-un interviu acordat lui Alex Jones de la InfoWars, situaţia gravă a României aflată sub controlul instituţional al lui George Soros. „George Soros este în cârdăşie cu serviciile de informaţii din România şi Ungaria. Serviciile de informaţii din ambele ţări derulează operaţiuni ilegale, mai mult în linie cu CIA-ul nostru decât sunt cu propriile guverne. (…) Am fost informat despre supravegherea din România. Dumnezeule, jumătate din populaţia statului este spionată. Jumătate din populaţia din această ţară este sub supraveghere. Este cutremurător ce are de gând Soros. El trebuie oprit. Aceste Open Society (ONG-urile cu acest nume înfiinţate de Soros – n.r.) sunt faţade pentru terorism şi pentru ceea ce este mai rău. Trebuie închise. El trebuie să fie prins, acuzat, judecat şi trimis în închisoare”, a afirmat Stone.  
 
În continuare, Roger Stone susţine că preşedintele României, în timpul vizitei sale în SUA, a discutat cu Donald Trump despre implicarea lui George Soros în România. „Preşedintele României a pus pe masă cazul Soros când s-a întâlnit cu preşedintele Statelor Unite. Cred că ei încep să înţeleagă ameninţarea gravă a lui Soros pe care acesta o exercită nu numai în SUA, dar şi în străinătate. De ce Preşedintele nu i-a spus încă lui Jeff Sessions(procurorul general al SUA – n.r.) să se îndrepte agresiv împotriva lui George Soros? Este un mister pentru mine”, a mai precizat fostul consilier al lui Donald Trump.  
 
Stone a spus că a fost la Bucureşti şi Budapesta pentru a se întâlni cu forţele anti Soros din guvernele alese democratic.  
 
„Şi-au dat seama că Soros este un cancer şi căută să submineze şi să răstoarne guvernele de aici alese democratic, prin violenţă.. El a cheltuit o avere pentru a-şi planta oamenii în guverne, nu numai în guvernele din Ungaria şi România. Dar permite-mi să fiu foarte clar, Alex: ambasadele SUA din Bucureşti şi Budapesta sunt ambele complet populate cu oameni care sunt loiali lui George Soros. Oameni care fac ceea ce le cere Soros. (…) El luptă să submineze aceste democraţii”, a susţinut Stone.  
 
În interviul acordat pentru InfoWars, Roger Stone a mai vorbit despre hackerul român Guccifer, despre Julian Assange, despre faptul că cei din sistemul globalist sunt foarte panicaţi pentru că este evident că pierd rapid teren.  
 
 
ÎMPĂRATUL „DEGHIZAT”  
 
Demult, a existat un împărat care a decis să testeze caracterul poporului său. Deghizat în ţăran, el a călătorit prin ţara sa şi a fost tratat, de cea mai mare parte a oamenilor, destul de ruşinos. În timp, împăratul a ajuns la concluzia că, onoarea cu care oamenii lui îl întâmpinau ca rege nu pornea de la respectul simţit pentru bunătatea sa; mai degrabă, era rezultatul fricii şi veneraţiei faţă de bogăţia şi puterea lui. Articolul cuprinde traducerea unor fragrant ale unei cuvântări ţinute în limba engleză de Pr. Anthony M. Coniaris, de: KSLCatalin, din colecţia "Predică la Evanghelia trăită aievea"  
 
Apoi, după un timp în care împăratul mergea încă deghizat, unul dintre oamenii săi l-a recunoscut. Acest om a protestat în faţa regelui, pe motiv că nu poate să umble ca orice alt om, şi a insistat ca el să se întoarcă pe scaunul de domnie, să-şi pună straiele împărăteşti, şi să domneasca asemenea unui împărat. Omul se temea că era vorba despre un truc al regelui, de a se înjosi, doar pentru a vedea dacă îl poate prinde pe el, cu garda jos. În Evanghelie se vorbeşte despre un alt Împărat care călătoreşte "deghizat". Deşi El S-a născut nu într-un palat regal, ci într-o peşteră cu animale. Deşi fiind Împărat, El S-a născut nu dintr-o împărăteasă a acestei lumi, ci dintr-o fată de ţară, săracă. Deşi Împărat, El a trăit şi a lucrat în oraşul mic al Nazaretului, ca tâmplar. El a apărut in chip diferit. După învierea Sa, Iisus, de multe ori, a apărut în chip diferit. În Evanghelia după Marcu, se spune: "După aceea, S-a arătat în alt chip, la doi dintre ei, care mergeau la o ţarină" (Marcu 16:12). Nici ucenicii Lui nu L-au recunoscut imediat. Maria Magdalena, în apropierea mormântului, L-a luat drept grădinar.  
 
În Evanghelia după Ioan, se spune:  
 
14. Zicând acestea, ea s-a întors cu faţa şi a văzut pe Iisus stând, dar nu ştia că este Iisus.  
15. Zis-a ei Iisus: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi? Ea, crezând că este grădinarul, I-a zis: Doamne, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi eu Îl voi ridica.  
16. Iisus i-a zis: Maria! Întorcându-se, aceea I-a zis evreieşte: Rabuni! (adică, Învăţătorule) (Ioan 20).  
 
Pe drumul spre Emaus, cei doi ucenici L-au luat drept călător. În Evanghelia după Luca, se arată:  
 
13. Şi iată, doi dintre ei mergeau în aceeaşi zi la un sat care era departe de Ierusalim, ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus.  
14. Şi aceia vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea.  
15. Şi pe când vorbeau şi se întrebau între ei. şi Iisus Însuşi, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei.  
16. Dar ochii lor erau ţinuţi ca să nu-L cunoască. (Luca 24).  
28. Şi s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El se făcea că merge mai departe.  
29. Dar ei Îl rugau stăruitor, zicând: Rămâi cu noi că este spre seară şi s-a plecat ziua. Şi a intrat să rămână cu ei.  
30. Şi, când a stat împreună cu ei la masă, luând El pâinea, a binecuvântat şi, frângând, le-a dat lor.  
31. Şi s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; şi El s-a făcut nevăzut de ei.  
 
Pentru apostolii care pescuiau în lacul Galileii, El părea a fi un străin, până când Ioan i-a zis lui Petru: "Este Domnul". Evanghelia după Ioan ne spune: 4. Iar făcându-se dimineaţă, Iisus a stat la ţărm; dar ucenicii n-au ştiut că este Iisus.  
 
5. Deci le-a zis Iisus: Fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare? Ei I-au răspuns: Nu.  
6. Iar El le-a zis: Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei şi veţi afla. Deci au aruncat-o şi nu mai puteau s-o tragă de mulţimea peştilor.  
7. Şi a zis lui Petru ucenicul acela pe care-l iubea Iisus: Domnul este! Deci Simon-Petru, auzind că este Domnul, şi-a încins haina, căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat în apă.  
8. Şi ceilalţi ucenici au venit cu corabia, căci nu erau departe de ţărm, ci la două sute de coţi, trăgând mreaja cu peşti.  
9. Deci, când au ieşit la ţărm, au văzut jar pus jos şi peşte pus deasupra, şi pâine.  
10. Iisus le-a zis: Aduceţi din peştele pe care l-aţi prins acum.  
11. Simon-Petru s-a suit în corabie şi a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei, şi, deşi erau atâţia, nu s-a rupt mreaja.  
12. Iisus le-a zis: Veniţi de prânziţi. Şi nici unul din ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: Cine eşti Tu?, ştiind că este Domnul.  
13. Deci a venit Iisus şi a luat pâinea şi le-a dat lor, şi de asemenea şi peştele.  
14. Aceasta este, acum, a treia oară când Iisus S-a arătat ucenicilor, după ce S-a sculat din morţi. (Ioan 21: 7).  
 
În aceste moduri, Iisus ne-a arătat că El este prezent în toate persoanele. El ne spune acest lucru în lecţia Evangheliei de astăzi. El declară că I-a fost foame şi sete, a fost gol şi bolnav, a fost străin şi întemniţat. El a fost prezent în cei care aveau nevoi, dar pe care nu i-am ajutat. "Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut" (Matei 25, 40). Aceasta nu înseamnă că Dumnezeu şi creaturile Sale sunt identice prin natură, ci prin har, ca membri ai Trupului Său, ca imagini vii şi lăcaşuri ale Lui. Aceasta este taina prezenţei vizibile a lui Hristos printre noi, astăzi.  
 
Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că mai sfânt decât altarul de piatră, în Biserică, este altarul omenesc, întâlnit pe fiecare stradă şi la fiecare intersecţie, pentru că pe altarul de piatră este doar jertfit Hristos, dar în celalalt altar se află chiar Hristos Însuşi.  
 
La încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, un tânăr ofiţer din Armata Statelor Unite s-a trezit pe o insulă din Pacificul de Sud, care avea o colonie mare de leproşi. În timp ce se plimba printre locuinţele acestora, a vazut o călugăriţă care pansa rănile pacienţilor. Când soldatul a observat picioarele infectate şi rănile pe care aceşti oameni le aveau, i s-a facut greaţă. El a privit-o pe calugariţă, cu cât calm schimba pansamentele, aplica unguentul, şi apoi bandaja membrele. A fost uimit de dragostea şi de calmul ei. Toate acestea erau prea mult pentru el, şi a exclamat: „N-aş face asta, nici pentru un milion de dolari". Netulburată, călugăriţa se întoarce spre tânăr şi ii răspunde sincer: "Nici eu!" Pentru un milion de dolari, nici ea nu s-ar fi atins de acele răni oribile, dar, pentru că Hristos sălăşluia în aceşti proscrişi, pe care societatea îi îndepărtase de la vederea sa, ea plecase de acasă şi rătăcise mii de kilometri, pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în suferinţă, pentru a-L trata pe… Împăratul "deghizat".  
 
Iisus este, adesea, înfăţişat ca un om atractiv – înalt, cu nas drept, privire prietenoasă şi faţă radiantă – o persoană pe care oricine ar vrea să o includă pe lista invitaţilor la o petrecere. Numai că, lecţia Evangheliei de astăzi, sugerează că imaginea unui om amărât, a unui lepros, poate fi mai aproapiată de realitate decât imaginea lui Hristos pe care o vedem în icoanele noastre. Hristos ne apare, astăzi, deghizat, aşa după cum S-a arătat ucenicilor Săi, după Înviere. El vine la noi, ca persoană obişnuită, ca unul dintre cei mai neînsemnaţi fraţi ai noştri: flămânzi, goi, însetaţi, străini, întemniţaţi… Un Împărat deghizat.  
 
Există o legendă veche, legată de Sfântul Martin din Tur, un soldat roman şi creştin. Într-o zi rece de iarnă, un cerşetor l-a oprit. Martin nu avea bani, dar a văzut că omul tremura de frig. El a luat mantaua sa soldăţească, purtată şi uzată cum era, a despicat-o în două cu sabia şi i-a dat jumătate din ea cerşetorului, care l-a binecuvântat şi a plecat. În acea noapte, Martin a avut un vis. El a văzut toţi îngerii din ceruri şi pe Iisus stând în mijlocul lor, purtând jumătatea ruptă a mantiei sale soldăţeşti romane. Unul dintre îngeri l-a întrebat: "Învăţătorule, de ce porţi această pelerină veche, ponosită? Cine Ţi-a dat-o?". Iar Iisus a răspuns încet: "Robul meu Martin mi-a dat-o". Un Împărat deghizat!  
 
 
Lucruri simple.  
 
Lucrurile despre care Iisus vorbeste în parabola pe care Biserica a numit-o Înfricoşătoarea Judecată" sunt lucruri simple. Oricine poate oferi o bucată de pâine, o cană cu apă, un cuvânt de bun venit, o bucată de pânză ca îmbrăcăminte, sau poate face o vizită. Nimeni nu este atât de sărac, încât să nu poată oferi ceva Împăratului "deghizat". De fapt, Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că, dacă Biserica va ajunge vreodată, până în punctul în care ea să nu mai aibă chiar nimic cu care să îi ajute pe cei săraci, atunci să topească Sfântul Potir şi celelalte Vase Sfinte ale Sfântului Altar şi să le transforme în monede de aur, pentru a ajuta la hrănirea celor flămânzi, care sunt lăcaşuri vii ale lui Dumnezeu.  
 
"Când va veni Fiul Omului întru slava Sa"… "se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii"… "Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii"… Iar celor de-a stanga le va zice: "Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui".  
 
Criteriul de bază după care vom fi judecaţi de Dumnezeu, atunci când El va apărea la sfârşitul istoriei, este acesta: cât de profund L-am iubit pe Împărat, atunci când a apărut în faţa noastră… "deghizat":  
 
37. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei?  
38. Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?  
39. Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?  
40. Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. (Matei, 25)  
 
 
***  
 
ETIMOLOGIO ESPERANTO  
 
Etimologio: deveno de esperantaj radikoj. La greka vorto ετυμολογία [-etumologia-] (vidu ETUMOS ) implicas du lingvajn postulatojn. Unue, ke lingvoj evoluas; ke vortoj ŝanĝiĝas forme kaj signife dum jarcentoj. Due, ke tiu evoluo ĉefe estas difektiĝo kaj ke la plej malnova signifo estas la vera signifo de la vorto. Se la unua aserto estas facile pruvebla, la dua ŝajnas iom naiva. Hodiaŭaj lingvistoj estas konvikitaj ke signifo de vorto dependas de kompleksaj rilatoj kiujn ĝi havas kun aliaj vortoj de la koncernata lingvo kaj de la kunteksto kie ĝi estas uzita, senrilate al historiaj faktoroj. Tamen, retroiro al la origina vorto, kiel arkeologio, restas fascina por la menso. La deveno de la plimulto de Esperantaj vortoj estas multlingva. Tio signifas ke vorto kiu troviĝas en pluraj gravaj lingvoj, havas pli grandan ŝancon ankaŭ troviĝi en Esperanto sub formo ĝenerale proksima al la latina. Tiu multdeveneco estas propra al la lingvo Esperanto. Ĉar la latina ludis grandan rolon en Eŭropo, ĝi do malrekte ankaŭ influis Esperanton. Siatempe, la Helena influis la Latinan, kaj oni nun rekonas tiun malnovajn grekajn radikojn. Multe da novaj vortoj estis freŝdate kreitaj el grekaj radikoj. Oni hipotezis ke ĉiuj lingvoj eŭropaj devenas el pra-lingvo kiun oni nomis la Hindo- Eŭropan. Al la Hindo-eŭropa apartenas ankaŭ la Sanskrita. Ĉiuj originaj pra-radikoj ankoraŭ ne estas malkovritaj, kaj multaj restas konjektaj. Vi trovos sube la pra-radikojn de esperantaj vortoj, kiam ili estas konataj. Por pliaj klarigoj referencu al Ebbe VILBORG: Etimologia vortaro de Esperanto (5 vol) ISBN: 91 85288 179/195 /217/225/233. André CHERPILLOD: Konciza etimologia vortaro. ISBN: 92 9017 082 4. Mi ne intencas anstataŭigi tiujn librojn. Mi komencis aldoni kelkajn gravajn lingvojn; sed mi timas ke la dokumento iĝos tro granda. Kiam mi havos sufiĉe da pra-radikoj, mi aldonos kelkajn klarigojn pri strangaj devenoj. Tiuj kiuj deziras lerni lingvon rapide trovos samfamiliajn vortojn. Por lokigi esperantan vorton, uzu la Esperantan indekson . Surretigitaj artikoloj KONTRIBUAJO AL LA STUDO PRI LA INFLUOJ DE LA JIDA SUR ESPERANTON (Claude Piron) Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 1 de 520 12/12/14 12:47  
 
GREKAJ VORTOJ EN ESPERANTO(Angelos TSIRIMOKOS) Ebbe Vilborg: Etimologia vortaro de Esperanto, vol. 4: N-R. Malmö 1995: Eldona Societo Esperanto. Vortkreaj procezoj de Esperanto(Christer O. Kiselman) ESPERANTO, A WESTERN LANGUAGE ? (Claude Piron) LANGUE OCCIDENTALE, L'ESPÉRANTO ? (Claude Piron) Evolution Is Proof of Life A few notes on the evolution of Esperanto (Claude Piron ) ENCIKLOPEDIO PRI FILOZOFIO. KONTRIBUAĴO AL LA STUDO PRI LA INFLUOJ DE LA JIDA SUR ESPERANTON(Claude Piron Elfrancigis: Doron Modan) Mi aldonis ligilon al ReVo kiam eblis (Ne ĉiuj vortoj estis pritraktitaj kiam mi kontrolis). Okazas ke la rilato al la originala Hindo-europa radiko estas malproksimega, sed ĉiam ekzistas rilato klarigebla. Mi uzis iso-639-2 kodojn por la lingvoj. amh (Amhara) ara(Araba) arc(Aramea) bel(Belorusa) bre(Bretona) bul(Bulgara) cat(kataluna) cel(Celta) ces(Ĉeĥa) cos(Korsika) dan(Dana) deu(Germana) eng(Angla) epo(Esperanta) fra(Franca) grc(Malnova Greka) goh(malnova Germana) heb(Hebrea) hun(Hungara) ile(interlingue/okcidentala) ina(interlingva) ine(Hindo-Eŭropa) isl(Islanda) ita(Itala) lat(Latina) lit(Litova) nld(Nederlanda) nor(Norvega) oci(Okcitana) pol(Pola) pro(malnova Provencala) roa(Romanĉa) rus(Rusa) san(Sankrit) slk(Slovaka) spa(Hispana) sqi(Albana) sve(Sveda) tur(Turka) vol(volapuka) Vidu la kodojn ĉi tie. Se vi rimarkas eraron aŭ mankon, bv. sendi mesaĝon al Remuŝ Evoluo de la paĝo: Kion mi planas fari. A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W Y Z -A ( gramatiko: adjektivo ) ↓ plura Esperanta: [-a] ABASO ( Abaso ) ↓ Araba Esperanta: [abaso ] [abasido ] —► Vira antaŭnomo arabdevena (laŭvorte severa, malserena), uzata precipe en la islama mondo. —► Ano de la dua dinastio da ĥalifoj (749–1298), rektaj posteuloj de Abaso la onklo de Muhamado ABAX/ABAKOS ( tabulo, tableto, ludtablo ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [abako] Latina: abacus( abako ) — Malnova Greka: αβαξ/αβακος ( tabulo ) ( tableto ) ( ludtablo ) ← heb:avaq ( tabelo ) — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 2 de 520 12/12/14 12:47  
 
• Franca: abaque ( abako ) — Hispana: ábaco ( abako ) — Itala: àbaco ( abako ) — Portugala: ábaco ( abako ) — Kataluna: àbac ( abako ) — Rusa: абака ( abako ) — Pola: abak(us)( abako ) — Slovaka: abakus ( abako ) — Hungara: abakusz ( abako ) — Germana: Abakus ( abako ) — Nederlanda: abacus ( abako ) — Angla: abacus ( abako ) — Hebrea: avaq ( polvo ) ( polva tabuleto ) — ABBA ( patro ) ↓ Aramea Esperanta: [abato ] ← arc:abba [abevilio ] Malnova Greka: αββα ( patro ) — Latina: abbas-abbatis ( abato ) — Franca: abbé ( abato ) — abbesse ( abatino ) — abbatial( abata )( abateja )( monaĥeja )( abatmonaĥeja ) — abbaye ( abatejo ) — abbevilien ( abevilia ) — Itala: abate ( abato ) — abadia(arka) ( abatejo ) — abatino ( juna abato ) ( seminariano ) ( afektulo ) ( dando ) — abbazìa ( abatejo ) ( abateco ) — abbaziale ( abateja ) ( abata ) — Hispana: abad ( abato ) — abadia ( abatejo ) ( abatinejo )( abateco ) — Portugala: abbade ( abato ) — Nederlanda: abt ( abato ) — abdis ( abatino ) — abdij ( abatejo ) — Germana: Abt — Abtei ( abatejo ) — Äbtissin ( abatino ) — Angla: abatial( abata )( abatina )( abat(in)eja ) — abbacy( abateco ) — abbess ( abatino ) — abbey ( abatejo ) ( abatinejo )( monaĥ(in)aro ) — abbott( abato ) — Rusa: аббат ( abato ) — аббатиса ( abatino ) — аббатство ( abatejo ) — Pola: abatysa( abatino ) — opat — Slovaka: pát ( abato ) — abatiša ( abatino ) — opátstvo ( abatejo ) — Ĉeĥa: opat ( abato ) — abatyše ( abatino ) — opatství ( abatejo ) — Belorusa: абат ( abato ) — абатыса ( abatino ) — абацтва ( abatejo ) — Hungara: apát ( abato ) — Dana: abbed — Norvega: abbed — Sveda: abbot — Finna: apotti — Aramea: abba ( patro ) — Hebrea: abba ( patro ) — —► abbaabba estas infana balbuto por diri patro Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 3 de 520 12/12/14 12:47  
 
• —► lat:abatis ( de la abato )+villa ( vilaĝo ) —► Abbeville estas urbo en Norda Francio, kie oni trovis la plej malnovajn artefaktojn de paleolotika industrio ABEL ( pomo ) ↓ Hindo-Europa Esperanta: [abelio] Angla: apple( pomo ) — Germana: Apfel — Apfelbaum( pomarbo ) — Apfelblüte( pomfloro ) — apfelförmig( pomforma ) — Apfelgehäuse( pomkernujo ) — Apfelgetriebs( pomkernujo ) — apfelgrün( pomverda ) — Apfelkern( pomkerneto ) — Apfelsine( oranĝo )( oranĝarbo ) — Apfelsinmarmelade( oranĝa marmelado ) — Apfelstiel( pomtigeto )( tigeto de pomo ) — Apfelwickler( pomtordulo )( pomtortriko ) — —► Clark ABEL(brita botanikisto 1780-1826) —► Abella(lat): urbo de Kampanio (italio) fama pro siaj pomoj ABIES/ABIETIS ( abio ) ↓ Latina Esperanta: [abio ] ← lat:abies Malnova Greka: βιος — Latina: abies/abietis ( abio ) — Hispana: abeto ( abio ) — Itala: abetàia ( abiaro ) ( abiejo ) — abéte ( abio ) ( piceo ) — Portugala: abete ( abio ) — Volapuka: biet( abio ) — Ido: abieto — Interlingue/okcidentala: abiete — Interlingua: abiete — —► longe vivanta: grc: α ( -eg )+βιος ( vivo ) (duba etimologio) ABRAKADABRA ( abrakadabra ) ↓ mezepoka latina Esperanta: [abrakadabra] —► eble el aramea deveno: ABhRA KADIBhRA ( mi kreos kiel estas parolate ) ABROTONON ( abrotano ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [abrotano ] ← grc:αβροτονον Malnova Greka: αβροτονον — Latina: abrotonum — Itala: abrotano — Hispana: abrotano — ABT ( Abt ) ↓ nomo Esperanta: [abta] —► Nomo de svisa inĝeniero Roman ABT (1850-1933), fevoja specialisto ABU ( monato ) ↓ babilona Esperanta: [abo ] Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 4 de 520 12/12/14 12:47  
 
• —► 11a juda monato AC ( kuracilo ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [panACeo] Moderna Greka: το ἀκος( la kuraĉcilo ) — πανακεια( ) — πανακης( ) — Franca: acologie( ) — panacée( panaceo ) — ACAJABA ( mahagono ) ↓ tupia Esperanta: [akaĵuo] Angla: cashew( akaĵuarbo, akaĵuujo ) — cashew nut( akaĵunukso ) — Belorusa: кэш'ю (дрэва)( akaĵuarbo, akaĵuujo ) — кэш'ю (арэх)( akaĵunukso ) — Finna: acajouomena( akaĵuo ) — cashewpähkinä( akaĵunukso ) — Franca: pomme de cajou( akaĵuo ) — anacardier( akaĵuarbo, akaĵuujo ) — noix de cajou( akaĵunukso ) — Germana: Cashewapfel( akaĵuo ) — Cashewbaum, Akajoubaum( akaĵuarbo, akaĵuujo ) — Cashewnuss, Akajounuss, Kaschunuss( akaĵunukso ) — Hispana: nuez de caoba( akaĵunukso ) — Hungara: akazsufa gyümölcse( akaĵuo ) — akazsufa( akaĵuarbo, akaĵuujo ) — kesudió, akazsudió( akaĵunukso ) — Itala: pome di Acagiù( akaĵuo ) — noce di Acagiù( akaĵunukso ) — Nederlanda: acajouboom( akaĵuarbo, akaĵuujo ) — cashewnoot( akaĵunukso ) — Pola: orzech cashew( akaĵunukso ) — Portugala: akajú( mahagono ) — caju( akaĵuo ) — cajueiro( akaĵuarbo, akaĵuujo ) — castanha de caju( akaĵunukso ) — Rusa: акажу, кешью( akaĵuarbo, akaĵuujo ) — орех кешью( akaĵunukso ) — Sveda: acajoufrukt( akaĵuo ) — cashewnöt( akaĵunukso ) — —► tupia: lingvo el Brazilo. —► La vorto alvenis tra la portugala. "Acaju" (por) estas la frukto de la arbo "cajueiro" ACCIACCARE ( premegi ) ↓ Itala Esperanta: aĉakaturo — Itala: acciaccatura — acciaccare — Hispana: achacar — Portugala: achacar — ACHERON ( nomo de rivero ) ↓ Latina Esperanta: [ĥerono] [aĥerontio] [akerontio] Latina: Acheron — acherontia — ACHEUL ( Acheul ) ↓ fr Esperanta: [aĉeŭleo ] ← la vilaĝo SAINT-ACHEUL kies patrono estas Sankta Acheul ACIOLUS ( Aciolus ) ↓ Latina Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 5 de 520 12/12/14 12:47  
 
• Esperanta: [aĉeŭleo] Latina: Aciolus — Franca: acheuléen — Saint-Acheul — —► Aciolus: nomo de sanktulo martirigita ĉirkaŭ 300 AD ( al ) ↓ Hindo-Europa Esperanta: [abatiso] [abandono] [aboni] [aĉeti] [adaĝo] [adapti] [abutmento] [adekvata] [adepto] [adesivo] [adheri] [adiaŭ] [adicii] [adipo] [adjektivo] [adjekto] [adjudanto] [adjudiki] [adjunkto] [adjutanto] [administracio] [administratoro] [administri] [admiri] [admitanco] [admoni] [adoleski] [adolto] [adopti] [adori] [adrenalino] [adreso] [adsorbi] [adstringi] [adukcio] [adukti] [aduktoro] [adulteri] [adulti] [advekcio] [adverbialo] [adverbo] [adventico] [adventiva] [advento] [adversa] [advokato] [afabla] [afekcii] [afekti] [afektiva] [aferenta] [afero] [afidavito] [afikso] [afinacii] [afina] [afiŝo] [aflikti] [afranki] [afrikato] [aglomerato] [aglomeri] [aglutini] [agnato] [agnoski] [agordi] [agregacio] [agregato] [agregi] [agresi] [agresiva] [aĵuro] [akapari] [akceli] [akcento] [akcepti] [akcesito] [akcesora] [akcidenco] [akcidento] [akcizo] [akĉento] [akiri] [aklami] [aklimatizi] [akomodi] [akompani] [akordiono] [akordo] [akrediti] [akreditivo] [akumulatoro] [akumuli] [akurata] [akuzativo] [akuzi] [akuŝi] [al] [alarmi] [alianco] [alineo] [almenaŭ] [alojo] [alonĝo] [alparo] [aludi] [alumeto] [aluvio] [amortizi] [aneksi] [anonci] [anstataŭ] [aparato] [apartamento] [aparteni] [apenaŭ] [apendico] [aperi] [apetito] [apika] [aplaŭdi] [apliki] [aplombo] [apogi] [apoĝaturo] [apozicio] [apreci] [aprezi] [apreti] [apreturo] [aprobi] [aproksimi] [aresti] [aroganta] [arogi] [arondismento] [ascendi] [ascensio] [asekuri] [asembleo] [asembli] [aserti] [asesoro] [asidua] [asignato] [asigni] [asimili] [asisti] [asocio] [asonanco] [aspekti] [aspiracio] [aspiratoro] [aspiri] [atenci] [atendi] [atenta] [atenui] [atesti] [atingi] [atribui] [atributo] [atuto] [aventuro] [avenuo] [averti] [avizo] AD ( ado ) ↓ pluraj Esperanta: [-ad] [adasismo] Franca: -ade — Itala: -ato — Hispana: -ada — Portugala: -ada — Angla: -ade — ADADA ( helpi ) ↓ Araba Esperanta: [alidado] Araba: al idada — adada( helpi )( asisti ) — Hispana: alidada — ADAMAS ( ŝtalo ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [adamantino] Malnova Greka: αδαμαντινος ( malmola kiel ŝtalo ) — αδαμας ( ŝtalo ) — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 6 de 520 12/12/14 12:47  
 
• ADAMS ( Adams ) ↓ Angla Esperanta: [adamsio] Latina: adamsia — —► epo: adamsio: de C.B. Adams, angla sciencisto ADDAX ( adakso ) ↓ afrika Esperanta: [adakso] Latina: addax — ADISON ( Adison ) ↓ Angla Esperanta: [adisona] —► Thomas Adison: angla kuracisto (1793-1860) ADONIS ( Adoniso ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [adonido] Malnova Greka: Aδωνις ( Adoniso ) — Latina: adonis/adonidis — Adonis — Pola: adonis( adoniso ) — —► Adon: nomo de Fenisa dio —► Aton: nomo de Egipta dio ADULA ( nomo de alpa masivo ) ↓ ??? Esperanta: [adulario] Itala: Adula — adulario — Germana: Adula — —► Adula: Svisalpa masivo AEQUUS ( egala ) ↓ Latina Esperanta: [adekvata ] ← lat:adaequatus [egala ] ← fra:égal [ekvacio ] ← lat:aequatio [ekvatorialo ] ← lat:aequator [ekvatoro ] ← lat:aequator [ekvilibro ] ← lat:aequilibrium [ekvinokso ] ← lat:aequinoctium [ekvipolenta ] ← lat:aequipollens [ekvipotenciala ] ← lat:aequus+potentia ( forto ) ( efiko ) [ekvivalento ] ← lat:aequivalere Latina: adaequare ( egaligi ) ← adaequatus aequabilis ( egalebla ) ( samaspekta ) ( regula ) — aequalis ( samaĝa ) ( egala al alia objekto ) — aequare ( ebenigi ) ( egaligi ) ( egali ) — aequatio ( egaligo ) — aequator ( ekvatoro ) ← mezepoka latina — aequilibris ( sampeza ) ← aequus+libra ( pesilo ) — aequilibrium ( ekvilibrio ) — aequinoctium ( ekvinokto ) ← aequus+nox/noctis ( nokto ) — aequipollens/aequipollentis ( ekvipolenta ) ( egalvalora ) ← aequus+pollens ( potenca ) — aequitas ( egaleco ) — aequivalens ( ekvivalenta ) ← aequivalere — aequivalere ( samvalori ) ← aequus+valere ( esti fortika ) ( esti potenca ) — aequivocus ( dubsenca ) ( dubsignifa ) ( ambigua ) ← aequus+vox/vocis ( voĉo ) — aequor ( ebenaĵo ) — aequus ( ebena ) ( horizontala ) ( egala ) — iniquus ( malfavora ) ( ĝena ) ( maljusta ) ( malamika ) ← in ( ne )+aequus — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 7 de 520 12/12/14 12:47  
 
• Franca: adéquat ( adekvata ) — adéquation ( adekvateco ) — égailler — égal ( egala ) ← lat:aequalis — également — égaler ( egali ) ( simili ) — égalisation — égaliser ( egaligi ) ( ebenigi ) — égalitaire — égalitarisme — égalité ( egaleco ) ( samrajteco ) ( eglrajteco ) ( egalajo ) ( konstanteco ) — équateur ( ekvatoro ) — équation ( ekvacio ) ← lat:aequatio — équatorial ( ekvatora ) ← lat:aequator — équi- — équiangle — équibibre ( ekvilibro ) — équilatéral — équinoxe ( ekvinokso ) — équitable — équitablement — équité ( justeco ) ( senpartieco ) — équivaloir ( samvalori ) ( egalvalori ) ( ekvivalenti ) — équivoque ( dubsenca ) ( aubsignifa ) ( ambigua ) — inadéquat — inadéquation — inégal — inégalement — inégalité — inique ( maljustega ) — iniquité ( maljustego ) ( maljusgtajo ) ( malmoralajo ) — péréquation — Hispana: adecuado ( adekvata ) — ecuación ( ekvacio ) — ecuador ( ekvatoro ) — equidad ( justeco ) ( senpartieco ) — equilibrio ( ekvilibro ) — equinoccio ( ekvinokso ) — equivaler ( egalvalori ) — igual ( egala ) — Itala: adeguaménto ( adekvatigo ) ( konformigo ) ( konguigo ) — adeguare ( adekvatigi ) ( konformigi ) ( kongruigi ) — adeguataménte ( adekvate ) ( konforme ) ( kongrue ) — adeguatézza ( adekvateco ) ( konformeco ) ( kongrueco ) — adeguato ( adekvata ) ( konforma ) ( kongrua ) — adeguazióne ( adekvatigo ) ( konformigo ) ( konguigo ) — eguale ( uguale ) — egualitàrio ( egaleco ) — egualitarismo ( egalismo ) — equabile ( egala ) — equalizzatóre ( sonstabiligilo ) — equànime ( egalanima ) — equanimità ( egalanimeco ) — equatóre ( ekvatoro ) — equatoriale ( ekvatora ) — equazióne ( ekvacio ) — equidistanza ( egaldistanco ) — equilàtero ( egallatera ) — equilibraménto ( ekvilibrigo ) — equilibrante ( ekvilibriga ) — equilibrare ( ekvilibrigi ) — equilibrarsi ( ekvilibriĝi ) — ekvilibrato ( ekvilibra ) — ekvilibratóre ( ekvilibriga ) — equilibratura ( ekvilibrigo ) — equilìbrio ( ekvilibro ) — equilibrismo ( ekvilibrismo ) — ekvilibrista ( ekvilibristo ) — equinoziale ( ekvinoksa ) — equinòzio ( ekvinokso ) — equità ( justeco ) ( senpartieco ) ( egalanimeco ) — equivalènte ( samvalora ) ( egalvalora ) ( ekvivalenta ) — ekvivalènza ( egalvaloreco ) ( samvaloreco ) ( ekvivalenteco ) — equivalére ( egalvalori ) ( samvalori ) — equivalérsi ( egalvalori ) ( samvalori ) — equivocare ( miskompreni ) — equivocità ( dubsenceco ) ( ambigueco ) — equìvoco ( miskompreniga ) ( ambigua ) ( suspektinda ) ( dubsenca ) — èquo ( justa ) — iniquaménte ( malbone ) ( fie ) — iniquità ( malvoneco ) ( fieco ) ( malbonaĵo ) ( fiaĵo ) ( maljustaĵo ) — inìquo ( malbonegala ) ( fia ) ( maljusta ) ( maljustega ) — uguagliare ( egaligi ) ( ĝisatingi ) — uguale ( egala ) ( sama ) — ugualménte ( egale ) ( same ) — Portugala: adequado ( adekvata ) — equinócio ( ekvinokso ) — Germana: adäquat ( adekvata ) — egal ( egala ) — Äquatorial ( ekvatorialo ) — Äquator ( ekatoro ) — Äquilibrist ( ekvilibristo ) — Äquinoktium ( ekvinokto ) — äquipollent ( ekvipolenta ) — Äquivalent ( ekvivalenta ) — Äquivalenz ( ekvivalenteco ) — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 8 de 520 12/12/14 12:47  
 
• Nederlanda: adequaat ( adekvata ) — egaal ( egala ) — Angla: adequate ( adekvata ) — equable ( egalanima ) — equal ( egala ) — equate ( egaligi ) — equation ( ekvacio ) — equalize ( egaligi ) — equanimity ( egalanimeco ) — equator ( ekvatoro ) — equilateral ( egallatera ) — equilibrist ( ekvilibristo ) — equilibrium ( ekvilibro ) — equinox ( ekvinokso ) — equipoise ( egalpeza ) ( ekvilibro ) — equipollent ( ekvipolenta ) — equitable ( justa ) — equity ( justeco ) — equivalent ( egalvalora ) — equivocal ( dubasenca ) — inequation ( neekvacio ) ( neegaleco ) — iniquity ( maljusteco ) — inequality ( neegaleco ) — Belorusa: адэкватны ( adekvata ) — экватар ( ekvatoro ) — экватарыял ( ekvatorialo ) — эквівалент ( ekvivalento ) — Rusa: адекватный ( adekvata ) — экваториал ( ekvatorialo ) — экватор ( ekvatoro ) — эквилибрист ( ekvilibristo ) — эквиполлентный ( ekvipolenta ) — эквивалент ( ekvivalento ) — Pola: adekwatny( adekvata ) — adekwatność( adekvateco ) — nieadekwatność( neadekvateco ) — ekwinokcjum ( ekvinokso ) — ekwiwalencja ( ekvivalento ) — Hungara: ekvatoriál ( ekvatorialo ) — Sveda: ekvator ( ekvatoro ) — Turka: ekinoks ( ekvinokso ) — —► aequitas: egalanimeco; senpartieco —► aequor: maro —► aequilibris: ekzakta nivelo de la teleroj de vektopesilo —► aequinoctium: daŭro de la nokto egala al daŭro de la tago —► circulus aequinoctialis: estas la cirklo de la tera sfero kie la daŭro de noktoj kaj tagoj egalas; tiu vorto estis paŭsita laŭ la greka: ισημερινος κυκλος —► iniquius: malebena AETOS ( aglo ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [aetito] Malnova Greka: ἀετος — Franca: aétite — AFAR ( polvo ) ↓ Araba Esperanta: [Afaro] Franca: Afar — Araba: afar( polvo ) — Amhara: afer( tero ) — AFGAN ( nomo ) ↓ Persa Esperanta: [Afgano] [Afganio] [Afganistano] Franca: Afghanistan — Germana: Afghanistan — Angla: Afghanistan — Rusa: Афгaнистaн — Volapuka: Lafganistän — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 9 de 520 12/12/14 12:47  
 
• —► Afgan: nomo de mita prapatro AFRIK ( Afriko ) ↓ Latina Esperanta: Afrikanso — [Afriko] Latina: Africa ( Afriko ) — Franca: Afrique — Itala: Africa — Nederlanda: Afrika — Afrikaans — Angla: Africa — Germana: Afrika — Rusa: Африкa — Pola: Afryka( Afriko ) — afrykanin( afrikano ) — Afrykańczyk( afrikano ) — afrykański( afrika ) — AG ( peli antaŭ si ) ↓ Hindo-Europa↔GER_3 Esperanta: [agendo]← lat:agenda [agento]← lat:agens [agenturo]← deu:agentur [agi]← lat:agere [agiti]← lat:agitare [agonii]← grc:αγωνια [agorafobio] [agoro] [akcio]← nld:aktie [aksiomo]← grc:αχιωμα [aktiva]← francaactif, latinaactivus,actus, preterita participo deagere, peli, agi. [akto]← fra:actelai:actus [aktoro]← latinaactor,actus [aktuala]← posta- lat:actualislat:actus [aktuario]← lat:actuarius [aktuaro]← lat:actuarius [alegorio] [ambigua]← lat:ambiguus [antagonismo]← grc:ανταγωνιστης [aŭtodafeo]← lat:actus+fides [demagogio]← grc:δημαγωγος [demagogo]← grc:δημαγωγος [ekzakta]← lat:exactus [ekzameni]← lat:examen [epakto]← grc:επακτος [esameno]← lat:examen [eseo]← fra:essai [fantasmagorio] [fumigacio] [kaŝi]← lat: coactare [koaguli]← lat: coagulare [kronaksio] [navigacio] [navigi] [pedagogo]← grc:παιδαγωγος [prodigi]← lat:prodigere [prodiĝo]← lat:prodigium [protagonisto]← grc:πρωταγωνιστης [reakcio] [reaktanco] [reaktoro] [redakcio]← lat:redactio [redakti]← lat: redaktum [redaktoro]← lat:redactum [sinagogo]← grc:συναγωγιον [skvaŝo]← eng:squash [strategio]← grc:στρατηγος [stratego]← grc:στρατηγος [transakcio]← lat:transactio Sankrita: aĝ( konduki ) — Malnova Greka: δημαγωγος( kiu kondukas popolon )← δημος( teritorio kiu apartenas al komunumo, popolo )+αγω — ογμος( vojo ) — παιδαγωγος( sklavo kiu kondukas infanojn al lernejo )← παιδος( infano )+αγω — πρωταγωνιστης( ĉefa aktoro ) — στρατηγος( armeestro )( generalo )← στρατος( armeo )+αγω — συναγωγιον( pikniko )( sinagogo )← συν( kun )+αγω — ἀγδην( puŝante )( pelante ) — ἀγελη( grego ) — ἀγορα( kunveno ) — ἀγος/ακτωρ( kondukanto ) — ἀγρα( ĉaso ) — ἀγραιος( tiu kiu zorgas pri ĉasado ) — ἀγρευς( ĉasanto ) — ἀγρεω( ĉaskapti ) — ἀγρωσσω( ĉasi )( fiŝkapti ) — ἀγρωστης( ĉasanto ) — ἀγυια( strato ) — ἀγω( konduki )( kunpreni )( kunporti )( peli antaŭ si ) — ἀγωγευς( kondukanto ) — ἀγωγη( transportado ) — ἀγωγος( tiu kiu kondukas ) — ἀγων( lukto )( kunveno, ekzemple por ludoj )( konkurso ) — ἀγωνιζομαι( konkursi en publikaj ludoj Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 10 de 520 12/12/14 12:47  
 
• )( lukti ) — ἀνταγωνιζομαι — ἀνταγωνιστης — ἀνταγωνιστης( kontraŭstaranto )( konkuranto ) — ἀξιος( kiu kuntiras per sia pezo )( peza )( valora )( digna ) — ἀξιοω( juĝi digna, bona ) — ἀξων( akso ) — ἀχιωμα( prezo )( valoro )( kvalito )( rezolucio )( decido )( evidenta principo )( aksiomo )← αξιος — ἐπαγω — ἐπακτος — ἡγεμωv( gvidanto )( estro ) — ἡγεομαι( marŝi antaŭe ) — ἡγητηρ/ἡγητησ/ἡγητω( kondukanto ) — Latina: activus( aganta )← supino de agere — actio( agado )( aktiveco ) — actor/actoris( aganto )( aktoro )← supino de agere — actualis( aganta )( agema )( praktika )← agere — actuarius( librotenisto )← agere — actum — actus( moviĝo )← agere — agenda( farendaĵoj )← gerundio de agere — agens/agentis← participo de agere — agere — agilis — agitare( puŝegi )← intensiveo de agere — agmen agonizari( lukti )( suferi )← grc:αγωνιζομαι — agonia — ambages( ĉirkaŭiro ) — ambigere( puŝi ambaŭdirekte ) — ambiguus( necerta )( ambigua )← ambigere — antagonista — coactare — coagulare( kondensi )( densigi )← cogo — cogo/coegi/coactum/cogere( devigi )← cum( kun )+agere (coactum) — cogitare( agiti pensojn )( pensi )← co+agitare — exactus( pesita )← examen — examen← ex+ag+smen( grupo de abeloj pelita el la abelujo ) — examen — exagium( pesado )( peso ) — exigere( puŝi )( eligi )( postuli ) — exiguus( tro strikte pesita )← exagere — prodigere( ĵeti antaŭ si→malmodere elspezi ) — prodigium( prodiĝo ) — redigere( redukti al io pli facila ) — subigere( puŝi supren ) — transactio( plenumo )( transakcio )( kunsento )← trans+agere — Franca: actant( subjekto )( aganto ) — acte( akto )( ago )( faro )( aganto> ) — acteur( aktoro )( aganto )( faranto ) — actif( aktiva )( agema )( farema )( vigla )( energia )( efika ) — action( ago )( agado )( faro )( influo )( efiko ) — actionnaire( akciulo )( akciano ) — actionnariat( akciularo )( akcisistemo )( akciuleco ) — actionnement( ekfunkciigo ) — actionner( ekfunkciigi )( ekaktivigi ) — activateur — activation( aktivado ) — active( aktiva ) — activement — activer — activeur — activisme( aktivismo ) — activiste( aktivisto )( aktivismano )( aktivulo ) — activité( aktiveco )( farado )( agado ) — actuaire( aktuario ) — actualisateur — actualisation( aktualig(ad)o ) — actualiser( aktualigi )( efektivigi )( realigi ) — actualité( aktualeco ) — actuariat — actuariel( aktuaria ) — actuel( aktuala )( nuna )( efektiva ) — actuellement( nuntempe )( aktuale ) — agence( agentejo )( oficeo ) — agencement( arango ) — agencer( arangi ) — agenda( agendo ) — agent( agento )( aganto )( kontoristo )( faktoro )( policano )( kambiisto ) — agile( lerta )( facilmova )( rapidmova )( mesnlerta ) — agilement( facilmove )( lerte )( rapidmove ) — agilité( facilmoveco )( lerteco )( rapidmoveco ) — agir( agi ) — agissant( efika )( aktiva ) — agissements( dubinda agmaniero )( manovro )( artifiko )( mahinacio )( intrigo ) — agitateur( agitanto )( agiisto )( skuilo )( agitilo ) — agitation( agitado )( skuado )( svingado )( barakto ) — agité( malkvieta )( maltrankvila )( barakta ) — agiter( skui )( movetadi )( svingi ) — agonie( agonio ) — agonir( supesuti per insultoj ) — agonisant( agonianta )( forpasonta ) — agoniser( agonii ) — ambages( cirkaufrazoj ) — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 11 de 520 12/12/14 12:47  
 
• ambigu( ambausenca )( dubasenca )( ambigua ) — ambiguité( ambausenceco )( dubasenceco )( ambigueco ) — antagonique( kontraua ) — antagonisme( antagonismo ) — antagoniste( antagonisto )( kontrauulo )( kontrauulo ) — autodafé — axiome( aksiomo ) — cache( kasejo ) — cache-cache — cache-col — cache-corset — cache-misère — cache-nez — cache-pot — cache-poussière — cacher( kasi ) — cache-sexe — cachet( sigelilo )( stampilo ) — cache-tampon — cacheter( sigeli )( sigelglui ) — cachette( kasejo ) — cachot( karcero )( celo ) — cachotter — cachotterie( kasitajo )( sekretajo )( sekreteto ) — cachottier( kasema )( sekretema )( kasemulo )( sekretemulo ) — caillé( kazeo ) — caille-botte — caille-lait — cailler( kazeigi )( kazeigi )( koaguli )( koaguligi ) — caillette( abomaso ) — caillot( koagulajo ) — cati — catir — cholagogique — cholagogue — coactif — coaction — coagulable( koagulebla ) — coagulant( koagulanta )( koagulanto ) — coagulation( koagulado ) — coaguler( koaguli ) — coagulum( koagulajo ) — cogitation( meditado )( cerbumado ) — cogiter( mediti )( cerbumi ) — cogito — cuider — décacheter — décatir — démagogie( demagogio ) — démagogique( demagogia ) — démagogue( demagogo ) — écacher( senpintigi ) — entracte( interakto ) — épacte( epakto ) — épagogique — essai← lat: exagium( provo )( eksperimento )( klopodo )( eseo ) — essaim( svarmo )( esameno ) — essaimage — essaimer( esameni ) — essayage( provado )( surprovado )( almezurado ) — essayer( provi )( eksperimenti ) — essayeur( provisto )( almezuristo ) — essayiste( eseisto ) — exact( ekzakta )( korekta )( gusta )( adekvata ) — exactement( ekzakte ) — exacteur — exaction( elpremo )( eksceso ) — exactitude( gusteco )( ekzakteco )( aktualeco ) — examen( ekzameno ) — examinateur( ekzamenisto )( ekzamenanto ) — examiner( ekzameni ) — exigeant( postulema ) — exigence( postulo )( postulemo ) — exiger( postuli ) — exigibilité( postulebleco )( nepreco ) — exigible( postulebla )( nepra ) — exigu( tromalgranda )( mallarga )( trostreta ) — exiguité( tromalgrandeco )( mallargeco )( trostreteco ) — fantasmagorie( fantasmagorio ) — fantasmagorique( fantamagoria ) — fumigateur( fumigaciilo ) — fumigation( fumigacio ) — hypnagogique — hypnagogue — inactif — inaction — inactivité — inexact — inexactitude — interaction( interagado )( reciproka influado ) — interagir( interagadi ) — interactif( dialoga ) — intransigeant — lazzi — litige( kontesto )( diskutotajo ) — litigieux( kontestebla )( diskutebla ) — navigable( navigebla ) — navigant( navigzanta ) — navigateur( navigisto )( marveturanto ) — navigation( navigado ) — naviguer( navigue )( marveturi ) — outrecuidance( romemfido )( malmodesteco )( aroganteco ) — outrecuidant( tromemfida )( malmodesta )( aroganta ) — pédagogie( pedagogio ) — pédagogique( pedagogia ) — pédagogiquement( pédagogie ) — pedagogue( pedagogo ) — prodigalité( malsparemo )( prodigemo )( malsparajoj )( prodigajoj ) — prodige( mirindajo )( mirindulo )( mirinfano ) — prodigieusement( mirindege )( eksterordinare ) — prodigieux( eksterordinara )( mirindega ) — prodigue Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 12 de 520 12/12/14 12:47  
 
• — prodiguer( maldomagi )( malspari )( prodigi ) — protagoniste( protagonisto )( cefrolulo ) — radioactif — radioactivité — réactance( reaktanco ) — réacteur( reaktoro ) — réactif( reaga )( reagilo )( reakciilo ) — réaction( reago )( reefiko )( kontrauago )( reakcio ) — réactionnaire( reakcia )( reakciulo ) — réactivation( reaktivigado ) — réactiver( reaktivigi ) — réagir — recacheter — rédacteur( redaktanto )( redaktisto )( redaktoro ) — rédaction( redaktado )( redaktajo )( redaktejo )( redakcio ) — rédactionnel( redaktistara )( redakcia ) — rédiger( redakti ) — rétroactif( retroaktiva ) — rétroaction — rétroaction( retroefiko )( retroago )( retrokuplado ) — rétroactivité( retroaktiveco ) — stratagème( artifiko )( ruzo )( manovro )( strategio )( stratagemo ) — stratège( stratego )( strategisto ) — stratégie( strategio ) — synagogue( sinagogo ) — transaction( negoco )( transakcio )( operacio ) — transactionnel( kompromisa )( transakcia ) — transiger( kompromisii )( akcepti mezarangon ) — Hispana: acción( akcio ) — accionista( akciulo ) — acta activo( aktiva )( aktivo ) — acto( faro )( ago )( akto ) — actor( aktoro ) — actual( aktuala ) — actuar( agi ) — agencia( agentejo ) — agente( agento ) — agil agir agitar( agiti ) — agonía( agonio ) — ambiguo antagonismo( antagonismo ) — axioma( aksiomo ) — coagular cogitabundo cuidar cuita demagogia( demagogio ) — demagogo( demagogo ) — epacta( epakto ) — estrategia( strategio ) — exaccion exacto( ekzakta ) — exámen( ekzameno ) — examinar( ekzameni ) — excogitar — exigir — exiguo — interacción( interago ) — prodigoreacción( reago ) — redactar — transigir — Itala: agènda( agendo )( memorlibreto )( notlibreto )( laborprogramo )( aferlisto ) — agènte( agenta )( aganto )( faktoro )( agento )( oficisto ) — agenzìa( agentejo ) — agìbile( utiligebla )( uzebla )( uzotaŭga ) — agibilità( utiligebleco )( uzebleco )( uzotaŭgeco ) — àgile( lertmova )( svelta )( facilmova )( faciluza )( komforta ) — agilità( svelteco ) — agilménte( svelte )( facilmove ) — agire( agi )( agadi )( aktivi ) — agitàbile( facile agitebla )( agitiĝema ) — agitaménto( agitado ) — agitare( agiti ) — agitarsi( agitiĝi ) — agitato( agitita ) — agitatóre( agitanto )( aqgitilo ) — agitazióne( agitado ) — àgit-pròp( agitanto-propangandisto )( agit-propagandisto ) — ambiguità( ambigueco ) — ambìguo( ambigua )( dubsenca ) — assioma — attivaménte( aktive ) — attivare( aktivigi ) — attivarsi( aktiviĝi )( ekmoviĝi ) — attivatóre( aktivigilo )( stimulilo ) — attivazióne( aktivigo )( funkciigo ) — attivismo( aktivismo ) — attivista( aktivulo ) — attività( aktiveco ) — attivizzare( aktivigi ) — attivo( aktivo ) — atto( ago )( akto ) — attóre( aktoro )( aganto )( postulanto ) — attorùcolo( aktoreto )( etkvalita aktoro ) — attuàbile( realigebla )( farebla ) — attuabilità( realigebleco )( farebleco ) — attuale( aktuala )( nuntempza ) — attualità( aktualeco )( aktualaĵo ) — attualménte( nuntempe )( aktuale ) — attuare( realigi )( plenumi ) — attuarsi( realiĝi )( plenumiĝi ) — attuariale( aktuaria ) — attuàrio( aktuario ) — attuativo( realiga ) — attuazióne( realigo )( plenumo ) — azionàbile( funkciigebla )( movebla ) — azionaménto( funkciigo ) — azionare( funkciigi )( movi ) — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 13 de 520 12/12/14 12:47  
 
• azionariato( akciularo )( akcisistemo ) — azionàrio( akcia ) — azionatóre( funkciiganto )( funkciigilo ) — azióne( ago )( faro )( agado )( efiko )( akcio ) — azionista( akciulo ) — cagliare( kazeiĝi ) — cagliata( kazeo ) — cagliatura( kazeiĝo ) — càglio( ĉimozino )( kazeigaĵo )( kazeigilo ) — coagulàbile( koagulebla ) — coagulménto( koagulado )( koaguliĝo ) — koagulante( koagula )( koagulilo )( koagulanto ) — coagulare( koaguli ) — coagularsi( koaguliĝi ) — coagulazióne( koagulado )( koaguliĝo ) — coàgulo( grumelo ) — congitabóndo( pensema )( meditanta )( pensoplena )( enpensiĝa ) — cogitazióne( pripensado )( meditado ) — epatta( epakto ) — esame( ekzameno )( espmloro ) — esaminando( kandidato )( ekzamenoto ) — esaminare( ekzameni )( esplori ) — esaminatóre( ekzamenanto )( ekzaministo ) — esattézza( ekzakteco )( precizeco ) — esatto( ekzakta )( akurata )( preciza ) — escogitare( elpensi )( pricerbumi )( eltrovi ) — esigènte( postulema ) — esigènza( postulemo )( neceso )( bezono ) — esìgere( postuli )( enspezi )( enkasigi ) — esigìbile( postulebla ) — esiguità( eteco )( malabundo )( tromalgrandeco ) — esìguo( eta )( tromalgranda )( malabunda ) — prodigalità( malavareco )( malŝparemo )( prodigemo ) — prodigare( prodigi )( maldomaĝi )( malŝpari )( malavari ) — prodigarsi( malavari )( superabundi ) — prodìgio( miraklo )( mirindaĵo ) — prodigiosaménte( mirinde )( mirakle ) — prodigiosità( mirindeco ) — prodigióso( mirakla )( mirindega ) — pròdigo( malŝparema )( malavara )( prodigema ) — redìgere( redakti ) — tracotante( aroganta ) — tracotanza( aroganteco ) — transìgere( kompromisi )( transakcii ) — Germana: Agenda( agendo ) — Agens( aganto ) — Agent( agento ) — Agentur( agentejo )← Agent — agil( agema )( lertmova ) — Agitation( agitado ) — Agitator( agitanto )( agitisto ) — agitieren( agiti ) — Akt( akto ) — Akte( akto ) — Aktei( aktaro ) — Aktenverwalter( aktisto ) — Akteur( aganto ) — Aktie( akcio ) — Aktion( agado )( operacio ) — Aktionär( akcionulo ) — aktiv( aktiva )( fervora ) — Aktiva( aktivo )( aktivaĵo ) — Aktivator( aktivigilo ) — aktivieren( aktivigi ) — Aktivierung( aktivado ) — Aktivismus( aktivismo ) — Aktivist( aktivisto ) — Aktivität( aktiveco )( efikeco ) — Aktualisierung( aktualigado ) — Aktualismus( aktualismo ) — Aktualität( aktualeco ) — aktualizieren( aktualigi )( ĝisdatigi ) — Aktuar Antagonismus( antagonismo ) — aktuell( aktuala ) — ambig( ambigua ) — ambigue( ambigua ) — Ambiguität( ambigueco ) — Antagonismus( antagonismo ) — Antagonist( antagonisto ) — antagonistisch( antagonisma )( antagonista ) — Axiom( aksiomo ) — Axiomatik( aksiomiko ) — axiomatisch( aksioma ) — Chronaxie( kronaksio ) — Demagoge( demagogo ) — Demagogie( demagogio ) — demagogisch( demagoga ) — Epakte( epakto ) — exakt( ekzakta ) — Exaktheit( ekzakteco ) — Examen( ekzameno ) — Examinand( ekzaminato ) — Examinator( ekzaminanto ) — examinieren( ekzameni ) — Koagulation( koaguliĝo ) — koagulieren( koaguliĝi ) — Navigation( navigado ) — Navigator( navigisto ) — Protagonist( protagonisto ) — Pädagoge( pedagogo )( edukisto ) — pädagogisch( Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 14 de 520 12/12/14 12:47  
 
• pedagogia )( pedagogie ) — quetschen( premegi )( kunpremi )( platigi )( pinĉi )( kontuzi ) — Quetschung( kontuzo )( kontuzaĵo ) — reagieren( reagi ) — Reaktanz( reaktanco ) — Reaktion( reakcio )( reago ) — reaktionär( reakcia ) — Reaktionär( reakciulo ) — reaktivieren( reaktivigi ) — Reaktivierung( reaktivigo )( reaktivi$go ) — Reaktor( reaktoro ) — Redakteur( redaktisto )( redaktoro ) — Redakteur( redaktoro ) — Redaktion( redakcio )( redaktejo )( redaktado ) — redaktionell( redakta ) — Redaktor( redaktisto )( redaktoro ) — redigieren( redakti ) — Stratege( strategiisto ) — Strategie( strategio ) — strategish( strategia ) — Synagoge( sinagogo ) — Transaktion( transakcio ) — Nederlanda: acteren( aktori ) — acteur( aktoro ) — actie( agado )( agitado ) — actief( activa )( agema )( activo ) — activa( aktivo ) — activeren( aktivigi ) — activist( agitanto ) — actrice( aktorino ) — actualiseren( aktualoigi )( ĝisdatigi ) — actualiteit( aktualaĵo )( aktyualeco ) — actuaris( aktuario )( asekura statistikisto ) — actueel( aktuala )( nuntempa ) — agenda( tagordo )( agendo )( poŝkalendaro ) — agenderen( meti en la tagordon ) — agent( policano )( policisto )( agento ) — agentuur( agenturo ) — agentschap( agentejo ) — ageren( agi ) — agitatie( agitado )( agitiĝo ) — agitator( agitisto )( agitilo ) — agiteren( agiti ) — Agonie( agonio ) — akte( akto )( dokumento )( diplomo ) — aktetas( teko ) — aktie( akcio )← lat:actio — axioma( aksiomo ) — cachegeheugen( stzaplo ) — cache-pot( florpotkaŝilo )( kaŝpoto ) — cachet( stampo )( distingeco )( oblato ) — cachot( karcero )( malliberejo ) — coaguleren( koaguli ) — entr'acte( interludo ) — epacta( epakto ) — exact( ekzakta ) — examen( ekzameno ) — examineren( ekzameni ) — interactie( interago )( reciproka influo ) — navigzatie( navigacio )( navbigado ) — navigator( navigisto )( naviganto ) — pedagogie( pedagogio ) — pedagogiek( pedagogio ) — pedagoog( pedagogo ) — reactie( reago )( reakcio ) — reactionair( reakcia )( reakciulo ) — reactor( reaktoro ) — reagens( reakciilo ) — reageren( reagi ) — redacteur( editoro )( redaktisto )( redaktoro ) — redactie( redakcio )( redaktejo )( redaktado ) — redigeren( redakti ) — squash( skvaŝo )( kvarmurpilko ) — squashen( skvaŝi ) — strategie( strategio ) — strategisch( strategia ) — synagoge( sinagogo ) — transactie( transakcio )( negoco ) — Portugala: acionista( akciulo ) — agenda( agendo ) — agente( agento ) — agência( agentejo ) — agir( agi ) — agitar( agiti ) — agonia( agonio ) — ato( akto ) — ator( aktoro ) — atual( aktuala ) — auto-da-fé — axioma( aksiomo ) — epacta( epakto ) — pródigo( prodiga ) — prodigalizar( prodigi ) — prodigalidade( prodigo ) — Angla: ACt( akto )← acts of parliament( jura termino: aktoj de la Parlamento ) — acting( anstataŭa ) — action( ago )( faro ) — actionable( procesinda ) — activate( ktivigi ) — active( aktiva )( agema )( vigla )( diligenta ) — activism( aktivismo ) — activist( aktivulo ) — activity( aktiveco ) — actor( aktoro )( histriono ) — actress( aktorino ) — actual( efektiva ) — actuarial( aktuaria ) — actuary( aktuario ) — actuate( agigi )( funkciigi ) — agency( agenteco )( Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 15 de 520 12/12/14 12:47  
 
• agentejo )> — agenda( tagordo ) — agent( agento )( faktoro )( peranto )( enzo )( efikilo ) — agile( lertmova )( facilmova ) — agitate( agiti ) — agonize( doloregi )( klopodegi )( torturi ) — agony( dolorego ) — ambiguity( ambigueco ) — ambiguous( ambigua )( dubasenca ) — antagonism( antagonismo ) — antagonist( antagonisto ) — antagonistic( antagonisma ) — antagonize( kontraŭi )( antagonistigi ) — anticoagulant( antikoagula ) — assay( analizi )( provi )( titri ) — axiom( aksiomo ) — axiomatic( aksioma ) — cache( kaŝi )( kaŝejo ) — cachet( stampo )( kapsulo ) — chronaxy( kronaksio ) — coagulant( koagulenzo ) — coagulate( koaguli ) — cogent( konvinka )( forta ) — cogitate( cerbumi ) — conteract( kontraŭagi ) — deactivate( malaktivigi ) — demagog( demagog ) — demagogue( demagogo ) — demagogy( demagogio ) — entr'acte( interakto ) — epact( epakto ) — essay( eseo ) — exact( ekzakta )( preciza )( postuli ) — exacting( severa )( postulema ) — exam( ekzameno ) — examination( ekzameno )( kontrol- esploro ) — examine( ekzameni ) — exigency( krizokazo ) — exigent( kriza )( urĝta ) — exiguous( magrega )( magra ) — fumigate( fumizi ) — fumigation( fumizado ) — fustigate( skurĝi ) — hyperactive( hiperaktiva ) — inactive( neaktiva )( dormanta ) — interact( interagi ) — interactively( interage ) — intrasigent( malcedema ) — litigate( procesi ) — navigate( navigi ) — objurgate( skoldi ) — pedagogics( pedagogio ) — pedagogue( pedagogo ) — pedagogy( pedagogio ) — prodigal( malavarega )( prodiga )( abundega ) — prodigious( miriga )( mirinda )( enorma ) — prodigy( mirindaĵo )( mirindulo ) — protagonist( protagonisto ) — radioactive( radioaktiva ) — retroactive( retroaktiva ) — self-activating( aŭtogena ) — squash( premegi )← malnova fra:escachier( premegi )← lat:cogo — squat( kaŭri ) — squatter( setlinto )( uzurpanto ) — squeeze( premi ) — stratagem( ruzo )( taktiko ) — strategic( strategia ) — strategist( stretegiisto ) — strategy( strategio ) — synagogue( sinagogo ) — transact( spezi ) — transaction( transakcio ) — variegate( variigi ) — variegated( varipga )( bunta ) — Belorusa: acionista( akciulo ) — agenda( agendo ) — agente( agento ) — agência( agentejo ) — agir( agi ) — agitar( agiti ) — agonia( agonio ) — ato( akto ) — ator( aktoro ) — atual( aktuala ) — axioma( aksiomo ) — epacta( epakto ) — pródigo( prodiga ) — prodigalizar( prodigi ) — prodigalidade( prodigo ) — Rusa: агент( agento ) — агитировать( agiti ) — агония( agonio ) — агонизировать( agonii ) — активный( aktivema ) — интерактивно( interage ) — акция( akcio ) — акционер( akcionulo ) — аксиома( aksiomo ) — активный( aktiva ) — актив( aktivo ) — актёр( aktoro ) — актуальный( aktuala ) — акт( akto ) — антракт( interakto ) — антагонизм( antagonismo ) — вызывать коагуляцию( koaguli ) — демагог( demagogo ) — демагогия( demagogio ) — экзамен( ekzameno ) — экзаменовать( ekzameni ) — эпакта( epakto ) — педагог( pedagogo ) — педагогический( pedagoga ) — протагонист( protagonisto ) — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 16 de 520 12/12/14 12:47  
 
• редактировать( redakti ) — редактор( redaktoro ) — редакция( redakcio ) — синагога( sinagogo ) — стратегия( strategio ) — Slovaka: agent( agento ) — agentúra( agentejo ) — reakcia( reago ) — interakcia( interago ) — akcia( akcio ) — akcionár( akcionulo ) — aktívny( aktiva ) — aktívum( aktivo ) — axióma( aksiomo ) — akt( akto ) — aktuálny( aktuala ) — antagonizmus( antagonismo ) — demagóg( demagogo ) — demagógia( demagogio ) — Hungara: agónia( agonio ) — agonizál( agonii ) — agónia( agonio ) — akta( akto ) — demagógia — ( demagogio ) — — demagóg( demagogo ) — egzakt( ekzakta ) — epakta( epakto ) — pedagógus( pedagogo ) — stratéga( strategisto ) — stratégia( strategio ) — транзакция( transakcio ) — zsinagóga( sinagogo ) — Sveda: aktie( akcio ) — axiom( aksiomo ) — aktuell( aktuala ) — examinera( ekzameni ) — Pola: agencja( agentejo ) — agenda( agendo ) — agent( agento ) — agitacja( agitado ) — agitator( agitanto ) — agitować( agiti ) — agonia( agonio ) — ajent( agento ) — akcja( akcio )( agado ) — akcjonariusz( akciulo ) — akcyjny( akcia ) — aksjomat( aksiomo ) — aksjomat( aksiomo ) — akt( akto )( ago )( faro ) — akta( aktoj ) — aktor( aktoro ) — aktorka( aktorino ) — aktorski( aktora ) — aktówka( aktujo ) — aktowy( akta ) — aktualnie( aktuale ) — aktualność( aktualeco )( aktualaĵo ) — aktualny( aktuala )( nuntempa ) — aktuarjusz( aktisto ) — aktyn( aktinio ) — aktynia( aktinio ) — aktyw( aktivistaro )( aktivularo ) — aktywism( aktivismo ) — aktywista( aktivisto ) — aktywizować( aktivigi ) — aktywność( aktiveco ) — aktywny( aktiva ) — antagonista( antagonisto ) — antagonizm( antagonismo ) — antrakt( interakto ) — antrakt( interakto ) — demagog( demagogo ) — demagogiczny( demagoga ) — demagogja( demagogio ) — dezaktualizować( malaktualigi ) — egzamin( ekzameno ) — egzaminacyjny( ekzamena ) — egzaminator( ekzamenanto ) — egzaminować( ekzameni ) — epakta( epakto ) — pedagog( pedagogo ) — pedagogiczny( pedagogia ) — pedagogia( pedagogio ) — pedagogika( pedagogio ) — reagować( reagi ) — reakcja( reakcio )( reago ) — reakcjonista( reakciulo ) — reakcyjny( reakcia )( reaga ) — redagować( redakti ) — redakcja( redakcio )( redakto )( redaktado )( redaktejo ) — redaktor( redaktoro ) — redaktorski( redaktora ) — redaktorstwo( redaktoreco )( redaktado ) — retrpoaktywn( retroaktiva ) — strategic( strategiisto ) — strategiczny( strategia ) — strategja( strategio ) — synagoga( sinagogo ) — tranzakcja( transakcio ) — Volapuka: egin — Ido: aciono — agar — Interlingue/okcidentala: action — acter — Interlingua: action — ager — —► agilis: rapide antaŭen-iranta —► ambigere: lasi suspendita, dubi Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 17 de 520 12/12/14 12:47  
 
• —► ambiguus: pelita ambaŭdirekten ( la teleroj de la pesilo oscilas ) —► cogo: kunpuŝi, kunigi —► coactare: iterativo cogo —► examen: langeto de pesilo, kiun oni puŝas sur la vekto→pesi→kontroli —► exigere: pesi —► redigere: puŝi por revenigi —► αγωνια: lukto, interna lukto —► πρωταγωνιστης: unua-linio-batalanto de πρωτος (unua, la plej antaŭa) + αγωνι AGA ( eminentulo ) ↓ turka Esperanta: [agao] Turka: ağa( )( eminentulo )( pli aĝa frato ) — ağmak( leviĝi ) — Pola: aga( agao ) — AGAMA ( agamo ) ↓ Hispana Esperanta: [agamo] Latina: agama — Hispana: agama — Portugala: ágama — —► vorto de kariiba deveno AGAMAI ( admiri ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [agavo] Malnova Greka: αγαμαι ( admiri ) — αγαυος/αγαυη ( admirinda ) — Latina: agave — Franca: agave ( agavo ) — Hispana: agave ( agavo ) — Portugala: agave ( agavo ) — Nederlanda: agave ( agavo ) — Germana: Agave ( agavo ) — Angla: agave ( agavo ) — Rusa: агава ( agavo ) — Pola: agawa( agavo ) — Belorusa: агава ( agavo ) — Hungara: agávé ( agavo ) — latina/sciencaj Agave ( agavo ) — Sveda: agave ( agavo ) — —► agavo produktas sukon, per kiu oni faras alkoholaĵon AGAMI ( agamio ) ↓ Hispana Esperanta: [agamio] Hispana: agami — —► la vorto devenas el iu lingvo de la gvajanaj Kariboj AGAPE ( amo, amikeco ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [agapanto] agapo — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 18 de 520 12/12/14 12:47  
 
• Malnova Greka: ἀγαπη — Latina: agapanthus — agape — Franca: agape — Portugala: ágape — agapanto — AGAR ( agaragaro ) ↓ malaja Esperanta: [agaragaro] Portugala: ágar-ágar — Pola: agar-agar( agaragaro ) — —► en malaja lingvo, ripeto de vorto estas signo de pluralo AGARIA ( regiono en Samartio ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [agariko] Malnova Greka: Ἀγαρια — ἀγαρικον — Latina: agaricum — Pola: agárico — AGE ( aĵo ) ↓ Franca Esperanta: [-aĵo] [aĵo] Latina: -aticus — Franca: -age — Itala: -aggio — Hispana: -aje — Portugala: -agem — AGGELOS ( mesaĝportisto ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [angeliko ] ← lat:angelika [anĝelo ] ← lat:angelus [anĝeluso ] ← lat:angelus -el la preĝo: Angelus Domini nuntiavit Mariae-la Anĝelo de la Sinjoro anconcis al Maria [evangelio ] ← lat:evangelium [evangelizi] ← lat:evangelium Malnova Greka: ἄγγελος( mesaĝisto )( anĝelo ) — ἀγγέλλω( anonci ) — ἀγγελία( novaĵo ) — εὐαγγέλιον( bona novaĵo )( evangelio ) — Latina: angelika ( angeliko ) — angelus ( anĝelo ) — evangelium ← grc:ευαγγελιον — Franca: ange ( anĝelo ) — angelot ( anĝeleto ) — angelot — angélique ( angeliko ) — angéliquement — angélus — archange ( ĉefangelo ) — évangile ( evangelio ) — évangéliaire — évangélique — évangéliser — évangéliste — Itala: àngela ( anĝelino ) — angèlica ( angeliko ) — àngelo ( anĝelo ) — angelus ( anĝeluso ) — evangelàrio ( evangeliaro ) — evangelicaménte ( evangelie ) — evangèlico ( evangelia ) — evangèlio ( evangelio ) — evangelismo ( evangelismo ) — evangelista ( evangeliisto ) — evangelizzare ( evangelizi ) ( endoktrinigi ) — evangelizzazióne ( evangelizado ) — evangèlo ( evangelio ) — Hispana: ángel ( anĝelo ) — evangelio ( evangelio ) — Portugala: anjo — Nederlanda: angelus ( anĝeluso ) — engel ( anĝelo ) — evangelie ( evangelio Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 19 de 520 12/12/14 12:47  
 
• ) — Germana: Engel ( anĝelo ) — Angelus — Angelusläuten ( an ĝeluso ) — Evangelium ( evangelio ) — Angla: angel ( anĝelo ) — angelus ( anĝeluso ) — Rusa: ангел ( anĝelo ) — евангелие ( evangelio ) — Slovaka: anjel ( anĝelo ) — Belorusa: анёл ( anĝelo ) — эвангельле ( evangelio ) — Hungara: angelus ( anĝeluso ) — angyal ( anĝelo ) — evangélium ( evangelio ) — Sveda: ängel ( anĝelo ) — —► αγγελος: mesaĝisto —► angelika: kiu rilatas al mesagistoj, al anĝeloj (angelus) —► ευαγγελιον : bona novaĵo de ευ (bona) + αγγελος AGLAOS ( brila ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [aglaopo] Malnova Greka: ἀγλαωψ — ἀγλαος — AGR( kamparo )↓ Hindo-Europa Esperanta: [agrikulturo] [agro] [agronomo] [agropiro] [agrostemo] [agrostido] [akreo] [onagro] [pelerino] [pilgrimi] [podagro] Sankrita: ájrah( kampo ) — Latina: ager/agri( kampo ) — agrarius — agrestis — agrios( sovaĝa ) — agronomia — agropyron( agropiro ) — agrostemma — agrostis onagros( sovaĝa azeno ) — peregrinari — peregrinus — podagra( falilo )( kaptilo ) — Malnova Greka: οναγρος( onagro ) — ποδαγρα( kaptilo kiu kaptas la beston je la piedo )← πους/ποδος( piedo )+αγρευω — ἀγρα( ĉaso ) — ἀγρειος( kampara ) — ἀγρευω( ĉaskapti )( fiŝkapti ) — ἀγριος( sovaĝa ) — ἀγρονομος( kampara )( sovaĝa )( agronomo ) — ἀγρος( kampo ) — ἀγροστις — Franca: acre( akreo ) — agraire( agrara )( kampara ) — agrarien — agreste( kampeca ) — agricole( agrikultura ) — agriculteur — agriculture( agrikulturo ) — agro- — agrochimie( agrohemio ) — agrologie( agrologio ) — agronome( agronomo ) — agronomie( agronomio ) — agronomique( agronomia ) — agrostis( agrostido ) — agroville — onagre( onagro )( sovagazeno ) — pèlerin( pilgrimanto ) — pèlerinage( pilgrimado )( pilgrimejo ) — pèlerine( pelerino ) — pérégrin — pérégrination( migrado ) — pérégriner( migri )( vagi ) — podagre( podagro )( podagrulo ) — Itala: acro( akreo ) — agricoltura( agrikulturo ) — agricoltóre( agrikulturisto )( terkulturisto )( terkultivisto ) — agrimensura( termezurado ) — agrimensóre( termezuristo ) — agriturimo( agroturismo )( kampara turidsmo ) — agro( agro )( kamparo ) — agroalimentare( agronutraĵa ) — agronomìa( agronomio ) — agrèste( kampa )( kampara ) — agrèste( kampara ) — agrìcolo( agrara )( agrikultura ) — agrònomio( agronomo ) — agrònomo( agronomo ) — agròstide( agrostido ) — onagro( onagro ) — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 20 de 520 12/12/14 12:47  
 
• pellegrina( pelerino ) — pellegrinare( pilgrimi )( vagadi )( pilgrimado ) — pellegrino( pilgrimanto )( pilgrimulo )( stranga )( neordinara )( originala ) — pellegrinàggio( pilgrimado )( pilgrimgrupo )( pilgrimantaro ) — peregrinare( migri )( vagadi ) — peregrinazióne( migrado )( vagado ) — peregrìno( fremda )( precioza )( rafinita )( kurioza )( ekstravaganca ) — podagra( podagro ) — podagróso( podagra )( podagrulo ) — Hispana: agricola( agrokulturisto ) — agricultura( agrikulturo ) — agro( agro ) — peregrino( pilgrimanto ) — Portugala: acre — agricultura( agrikulturo ) — agro( agro ) — agrônomo( agronomo ) — agróstide — peregrinar — Germana: Acre( akreo ) — Acker( kampo ) — ackerbaulich( agrokultura ) — Ackerboden( kultivebla grundo )( plugeblaj kampoj ) — Ackererbse( kampopizo ) — ackern( plugi )( streĉe labori ) — Agronom( agronomo ) — Agronomie( agronomio ) — Pilger( pilgrimanto )( pilgrimulo ) — pilgern( pilgrimi ) — Podagra( podagro ) — podagrisch( podagra ) — Nederlanda: acre( akreo ) — akker( kampo )( agro ) — agrariër( agrokulturisto ) — agrarisch( agrara ) — agronomie( agronomio ) — agronomis( agronomo ) — pelgrim( pilgrimanto )( pilgrimulo ) — pelgrimage( pilgrimado ) — Angla: acre( akreo ) — acreage( akreaĵo ) — agrarian( agrara )( kampara ) — agrestial( kampeca ) — Agricola( Agrikolo ) — agricultural( agrikultura ) — agriculture( agrikulturo ) — agronomist( agronomo ) — agronomy( agronomio ) — Agropyron( agropiro ) — Agropyrum( agropiro ) — Agrostemma( agrostemo ) — Agrostis( agrostido ) — onager( onagro ) — peregrinate( vagadi ) — peregrine( migra falko ) — pilgrim( pilgrimanto ) — pilgrimage( pilgrimlado ) — podagra( podagro ) — Belorusa: аграном( agronomo ) — акр( akreo ) — Rusa: агроном( agronomo ) — акр( akreo ) — Slovaka: agronóm( agronomo ) — Sveda: agronom( agronomo ) — Pola: agrarjusz( agrarulo ) — agrarny( agrara ) — agrarysta( agraristo ) — agratechnika( agrotekniko ) — agronom( agronomo ) — agronomiczny( agronomia ) — agronomja( agronomio ) — akr( akreo ) — peregrynacja( migrado ) — podagra( podagro ) — podagrycny( podagra ) — podagryk( podagrulo ) — AGUARA ( aguarao ) ↓ Hispana Esperanta: aguarao — Hispana: aguara( aguarao ) — —► indiĝena sudamerika vorto AGwH ( ŝafido ) ↓ Hindo-Europa Esperanta: [agnokasto] [agnuso] Latina: agnus ( ŝafido ) — agnellus ( ŝafideto ) — Malnova Greka: αγνος ( pura ) ( sankta ) — Etimologio de Esperanto http://remush.be/etimo/etimo.html 21 de 520 12/12/14 12:47  
 
• Franca: agneau ( ŝafido ) — agneler — agnelet ( ŝafideto ) — Itala: agnellàio ( ŝafidbuĉistoo ) ( ŝafidisto ) — agnellino ( ŝafideto ) ( junŝafido ) — agnèllo ( ŝafido ) — agnus Dei ( ŝafido de Dio ) — Angla: yean ( ŝafnaki ) — yeanling ( ĵus naskita ŝafideto ) — —► agnus: unua vorto de la preĝo "Agnus Dei qui tollis peccata mundi" (Ŝafido de Dio, kiu forigas la pekojn de l'mondo) —► eble ne estas rekta rilato inter αγνος kaj agnus. Sed simbola rilato ja ekzistas —► agnokasto: arbusto. Planto simbolo de pureco, ĉasteco. AHLAS, HALSA ( alzana ) ↓ Malnova Greka Esperanta: [alzana] Franca: alezan( alezano ) — AIDH/IDH ( bruli ) ↓ Hindo-Europa Esperanta: [aneto] [anetolo] [edifi ] ← lat:aedificare [edilo ] ← lat:aedilis [estero] [estivacio ] ← lat:aestivare [estuaro ] ← lat:aestuarium [etano] [etanalo] [etanolo] [etero ] ← lat:aether [etilo] [etileno] [etiopo] Sankrita: édhah, idhmáh( brulligno ) — Latina: aedes ( fajrejo ) ( templo ) — aedicula ( kapelo ) — aedificare ( edifi ) —  
 
Referinţă Bibliografică:
George ANCA - LENIN ŞI SOROS / George Anca : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3146, Anul IX, 12 august 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 George Anca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Anca
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!