CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Versuri > Cuvinte >  




Autor: George Anca         Ediţia nr. 2538 din 12 decembrie 2017        Toate Articolele Autorului

George ANCA - 3 CANTOS

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
AM PORNIT ODINIOARĂ  
 
am pornit odinioară  
pe un drum lăsat în seară  
nu tu bani nu tu vioară  
doar un dor şi într-o doară  
aveam dodii ca şi minte  
fie-mi ţărâna cuminte  
 
în templu fumegă durere sfântă  
un cântăreţ îşi uită viaţa  
în trecutul sunetelor  
sosite la cină  
picurând aisberguri de  
junglă cerească  
 
mie îmi cântă inima fumului  
ţie timpul tras în corzi aurii  
pe două vieţi murind în ascultări  
de aceea ţi-ai părăsit zeii  
pe sine se audiază sunetele  
acestei lumi născute în auz  
 
se ceartă diavolii învinşi  
de a mai suferi în viitor  
fiţi fericiţi sosit-am din infern  
mai înainte de toţi vecii  
creştinii nu ne mai cunosc  
nici noi seducători de râpi  
 
de unde o fiică  
a aceluiaşi tată al nostru  
cu gene lungi  
s-o iubească împăraţii  
tot altă coastă  
 
plânşi stropi  
de inimă în cer  
fiinţa în artă  
pururi sfârtecând  
mintea de pe urmă  
a eroilor dintre sunete  
 
muzicianul nu seamănă sculptorului  
nici eu mie nici sunetului  
nimeni nu seamănă cu voi  
lasă-mi timpul nu-l bate să ritmeze  
ştim o limbă de mamă moartă  
iubim sfânt şi-n tăcere  
o ştim de-acum mai apoi  
semănându-şi cu noi o leacă  
 
în locul fericirii adăpostite de vânt  
din zori alegem căderi muzicale  
neliniştile şi tragice adesea  
romantic pătrunzându-se de sentimente  
ne privim parcă parcă  
vântul dimineţilor peste vie  
demult ne-am dezlipit de aerul tare  
ne rărim de moarte respiraţii(le)  
cu exaltări în loc şi fericire  
neverosimilă ca lutul  
din unul doi pentru (nimic) niciunul  
ierte-ne sărbătoarea copii  
întru nonrafinamentul dumnezeirii  
 
suntem şi noi aici  
să ne auziţi în muzici  
ofurile reţinute  
de la rădăcina tulpinii  
admirativi şi mai mult  
suprapământeşti de-o fi  
ne-om fi înecat de plâns  
pentru nevedere  
de acum într-o viaţă  
cu inimă bună  
de scris sânge  
pe unul de lume  
în joc de mai  
 
ascunsă în multele sfere clipa  
maestră se aşteaptă cu sonuri  
învinse între ele de vreme  
ne pomenim în altă muzică  
înviaţi după trei zile  
fără acest cânt  
unde ne ascultăm în zadar  
de ne-ar trăi părinţii aproape  
îndurerându-ne cu lună  
la ei cântând ca la nebune instrumente  
în sitari şi table  
aiurea să ne ierte  
în lucii sori înlăcrimaţi  
 
cu gândul încep continuitatea  
din ea mă întorc sitari  
să delirez pe tăcerea mea  
de nu m-aş visa sunet  
înconjurat de muţi judecători  
sau ahuri veştede-n durere  
mistificată de părere  
să fiu drac să mă cunosc  
şi lucrul bun doar visul dăruit  
o supraraţiune mă doboară  
în copilăria aurului  
zdruncinată de neasemănare  
pe sorţii corzilor mânuite  
de inima Indore  
 
cântecul cine se continuă în vis  
răsturnat vasul fiinţei în vieţi  
fără vedere la mări auzite  
râu de râu zaruri pleznite  
de cozile peştilor pe raze  
cu norocul din tăierea pierdută  
cu pluta odată viaţa durează  
o durere de mii dimii cusute cu sute  
 
de muzică sau copilărie  
de două ori copilărie  
de niciodată sau târzie  
nu-i liber duhul în vecie  
topită-ne aurărie  
fiu vrednic inimii din lume  
şi noi ne vom iubi mai iute  
pricepuţi în vreme rost  
cât am înţeles o jale  
şi ne-am prefăcut în ea  
zboară-ne vulcanii altfel  
ca la pasărea măiastră  
în cărarea paradisă nu  
ne îndrăgim de floare  
într-o lavă adormită  
că bătrână ne mai plânge  
 
lasă orele în sine timpul serii  
preumblat în templu os crescut  
păduri să ne împletească  
vino raaga neadăpostită  
de a ei întruchipare-n fulger  
doar visat ca de zăpadă  
peste morţii fără vină  
întru gânduri de durere  
suferite în părere  
 
fie a doua zi sitari  
acum de ieri iubesc un arc  
rugăciune ca acasă  
de moarte să intre-n traistă  
e viu să asculţi  
săgeată cântecul  
din zbor de aur pasăre  
nemaiminţindu-l cu sabia  
 
ştiam că voi înţelege plânsul şi am plâns  
ascultam cântecul şi am plâns  
am plâns şi am plâns până într-o melodie  
adusă de inimă pe nevăzute  
cu o poveste adeverită străină  
şi încă o dată Indore  
pasărea de aur odihnei  
între mările fumului meu  
o ador pe maica domnului  
în mintea clară pe maica mea  
la adormire mi-e frică şi plâng  
de bocetul neamului mamei  
ascultaţi o femeie cântând  
aceasta va naşte pe lume  
cu plânsul vocii lăsat  
 
pe lângă artă să aştepţi o viaţă  
uitată în tânguitorul melos  
dintre ocean şi munţii munţilor  
zilnic e noapte veacul se sfârşeşte  
în casa pietrei steaua săgetează  
întru naşterea lui Mesia  
ce fericiri de iarnă zvântate în soare  
din nou întrupându-ne pe pământ  
 
spune mori mai aşteaptă aşa  
o zi pentru viaţă să fi visat  
în altfel aveai scăpare atunci  
acum niciodată nimic  
doar gândurile nebune  
de la ascultări  
 
aşa se ruga ne păruse tragic  
pe încetul aşa neştiutori  
nu mai eram niciunul  
plângându-ne-n absenţă  
şi fără lacrimi de jale  
vara viţei de decembre  
sufletul femeilor nevinovate  
în timpul rugăciunii  
spre o filosofie salvată  
în naşterea pruncului veşnic  
mai în Indore  
 
 
PROVENSALE  
 
coupo santo  
 
coupo santo e versanto acest rând în Maillane  
fata s-o auzi prin gelozii Vencelas al câtelea celt  
 
la nuit talismatique dacă se grăbea la ora de muzică  
la gardaren riboun ripegno nostro rebello lango d'Oc  
 
nu mai are pana pasăre cormana armatol armana  
maeştri doi în regalitate octosilabică Dietrich Manel  
 
în Camargue se plictiseau ţăranii taurul îi împungea  
scrie Mistral fenicianul Eckart moară de vânt Daudet  
 
I like the smell of this country fără simţul revoluţiei  
treaba voastră de atâta creştere pe maşina de pâine  
 
nu te înţelegi nici de-a-ndaratele cu ai crabilor caraibi  
nu vă lasă nici la urmă nici în pace arena-cocardă  
 
într-o magherniţă de umbră a sarazinilor după cavaleri  
când sfinţenia cupei vărsată în ceartă de mai şi ajungem  
 
contemporani suferinţei  
 
contemporani suferinţei cu scandal soră în loc de frate  
mălin malign cobe cobor îmi pari par de mă omor  
la fel turta nopţii pe creştetul provensal liberator  
carbid în apă oase deasupra spre şcoală prin cucută  
 
mai nescriere piatra crăparea secetei pe-un plâns prânz  
chimion părăsit presărare de susan covrig postului  
ravan paravan Pârvan Iov de Ladea căpitănia lui Iisus  
crime florentine înviere de-a exilul poate că potca  
 
am rupe cocarda în pleava triorului am zbura caravană  
cârduri de târguri brâuri de grâuri pe razele întunericului  
îmi cotropise surzenia alerta din dinţii maceratorilor  
ecou răpus ricoşeului pus copârşeului Neacşa a mai domni  
 
goală cantina carantina carabina compromitere mater  
am cauza grupări morbide apei jucăuşe căuşe octava tava  
vâjâie bisectuarea bisectului secătuire secantă eucalipt  
moşi căutându-mă liman în afidavit poate cu literă dublă  
 
mi s-a promis că voi fi statuie  
 
mi s-a promis că voi fi statuie pe alt soclu un lucru legat  
vioară pierdută de greieri peşte în ochiul soarelui epitete  
prin rana unui nor se scurge sângele zilei care moare fenix  
eram din Târgu-Ocna niciun cuvânt nişte versuri ale ei  
 
ţi-e somn Mariano maşteră vâlsaniană wilsonismo mismo  
Samos vamos alaltă Latonă bucolic inelul cu Dunăre  
ne vorbirăm dropie cine mănâncă rosa răsură Ronsard  
fibra felibra vibrase crevase regină călăfătuită desfătuită  
 
mas cula vorbada caniculară lins lynx katha ramă ba dâmb  
bucura dâmbului felibru în sanscrita latină să-i dau ce curge  
ce-am nins ars pars de ieri dar de azi capetele netăiate  
cu unghia mestecenilor sanscriţi pe tuşul cărţii de vizită  
 
sud midi  
 
sud midi meridionalitate carpatică de-a înfrigurarea  
văzându-te vâsc pneuma cuibului puma sticlind în Calafat  
spell speli sare cimitir albit decembrie în despletire samurai  
la timpul lor la locul lor cocorilor advaitini ba babelor  
 
scriptor proletarius shih Li Po Tu Fu eybrows are painted  
the Buddha was a woman blue clouds yellow flowers  
Pulcinella Arlechino pară Morus Erasm pomeniţi Luther  
pre postul sângelui la apă într-o devălmăşie malteză  
 
mă adunai în clasic pe după oi ca lup sub luna răguşită  
abia un uichend bereo de-o burtă cost post în sat păsat lăsat  
fă-te râs lynx din ruptură o tiparniţă defrişată eterică deşirare desiş  
pe când picanteria hindu înaintaţi o mască dar neiniţierii de sfetnic  
 
cu spatele înainte până la Văcăreşti atunci şi ţiganilor sacii bucureşteni  
distrug ce-au ridicat pătrat în romb alchimişti aburiţi de schimbare  
plătitori de aruncători de zar minunişti orice să nu ţi se ia nebunia  
maleficum vivere nebunia lui Dumnezeu peste înţelepciunea oamenilor  
 
nici moartea petrecându-se  
 
nici moartea petrecându-se de spatele meu nu mai poate în cârcă soro ceţoasă  
unda vedeniei glaucom puseu nemaipatologic luminozităţii provocate  
cum şi în afara capelei cu soarele lunii mormânt statuar asemănării(lor)  
din personajele vastei omisiuni te adunasei pe înalt cu o carabină  
 
mai an în Maillane cu Mas de Junge realipit spre sat nu spre episcop  
concentrează-mă avocaţilor cu actor şi zărăndean că pictorul ocheşte  
expresii din casă de pe cale pe vadul contaminării refuzului  
tizul Batailles contorsionat midi recunoştinţă călcătorului de apă neam  
 
dâmbul carâmbul vom contamina minaret muieret sacru  
firele desfire-le Kirele înecatele Hecate le ardă sardă bardă  
ielele căluşarilor mieluşelele italilor batalii sulimanelor  
am sentimentalizat altă viaţă vă mulţumesc pentru spaţiu  
 
laur aurelian  
 
laur aurelian inel taurin cocarda trăind trainic trai tiranic  
prior căprior tulnic sultnic insultă smultă multă catapultă  
Aix ţine-mă ex să mă potolesc târgoviştesc a mormânt basarabesc  
transă pe dicţie Dunăre spunere cheaguri praguri raag asparag  
 
recomandări onirice zarzăr piersic răbdarea altui întortocheat ghinion  
dharma cu vorbe de tantra vârâm vârşă săvârşirii abia vâslim aripa  
pirpiriu papirus capişte pajişte smuls împuşcării cosor sorcovă  
Allah în Valahia paşa cravaşa turbanm hymnopză salină Messalina  
 
ora cum ne-apucă nea Pucă pe nucă nu că mărginucă lumea venise  
dulci sinucişi ne completam dulama iţa ni se împleticeşte canonic  
întoarce-te pe partea dintâi tumul netulbure luntre plumbuită  
ţi-o fi înfiorat karma înfoiat coama înfiat cromolitografia  
 
pactizezi cactus păscut de sfoara cămilei în şerpuire upanişadică  
păsările stropilor avatar învierea greu de ploaie şi-ai ajunge jazz  
nu te-ar căuta nici diavolul călugăre frate de morse vacarm karmic  
calul ciocnind închinarea paielor fosforescente a asurzi zarcaravela  
 
de ne-am la neam anemia caneaua mama anima carmina marginea gyne  
zice salcea să-l cianurez ce vis a mai părut persoana împăratului  
vedeţi-vă de verde când şi-o da drumul pe şi mai fecioare în Dridu  
şi-mi cumpăr comparaţia ponosul dezidiri driadice cât prăpăd de repede  
 
copile de-nvârteşti  
 
copile de-nvârteşti roata ochilor mânată de maica în păscutul cucilor  
flori în front alinierea sevele de-a taraful când pace când război  
zvastică pe placa lui Rabindranath din Herăstrău de rabin ori prosper  
jigneşte India şi vei cânta cu păsările bete din golul de aer  
 
proprietatea niciun comando pe cine mai aduci veterinare anule ţăranule  
am răspândit dharma pe trupul represiunii de unde muzica boiler ashram  
yoga securitate verde broaşte pe brazdă gazdă casaţia de-o să se pronunţe  
noroc swastic de hindus nici Dracula şi nici rus nu copil fără perus  
 
unghi pe mânecă tot a neochiului coadă Nelson pată cu perucă maree  
vacuum bonom dormeam în lamentaţie sar în prăpastie vânat noaptea  
vă comit păcii o nară păroasă furnici mici ăle mari pe vapor vaporos  
cum am sta cuminţi numai acolo şi nu se făcea mai bună mâncare de noi  
 
puire transînchipuire  
 
puire transînchipuire renunţare atavică aleargă ia ciomagul pe banii lui  
nici Antoaneta nu mai vine la Vasilică Nicule eşti tată vorba cu Florica  
mări mari privighetori pe eufonia somnului ne încălzim la acordeon  
m-a apucat ţaratul româno-bulgar de ceafă a mă muta mut şaten  
 
conversaţia tăcerii de peste literaturile noastre într-o inspiraţie spiră  
oh sâmbete litere ne înhămăm renunţării de sine regenerare  
rară răbdarea nedramei de-o mârţoagă deşirată în mărgele de Şirato  
pe câtă grabă oi năvădi continuări neîntreite auzindu-te consorţiu  
 
Pătrule patrule roată ratării final neînceputului film ulm entendeur  
caiete năzărite paralel nerânduite stive serii de-o barbară cremă ergo  
destin de străin dumnezeu stăpân sub blestem rob cu modestie opărit  
îmi şi comand nonpervers vers averse reverse verze trebăluiască pascala  
 
mari idei şi toată incoerenţa nebunia ambiguă strigând claritate  
cum nu ştiu unde o să ajung dându-vă vouă biletele spre destinaţie  
vocative bisexuale vocaţie de rădăcină printre cârtiţe racoviţene  
îmi delirez creanţa corn apusului spre zori oaste neosificată ficat  
 
vor mai fi corespondenţe  
 
vor mai fi corespondenţe din Hugo Iuga honest yogi Saramago  
aveam panaş cojit in spe o seară serile o noapte nopţile  
astfel planul euforic foric n-are moarte n-are vlagă om mai duce-o forjă  
pocneam cuvântul cum mă pocnea cuvântarea Sâmnicului de gibe  
 
ceasul se închină roată clipotină spartă învârtită hitită muftiu pustiu  
înverzeşti de jos în sus îl învii şi pe Iisus pân' la vară paraplus toamnă  
spre Râmnic atavismul casei din vârghini adusă cu carul de la Gâltofani  
pietre leonine canto necanin spin înrourat cupolă filială cruce în cerc  
 
să nu-mi spui mie pădure haitic de frunze din vechi etrusci printre daci  
rărite scrisorile pe tărâţă morile dori-le dorule pomodorule  
concentrată moarte naintea luminii de noaptea asta înviindu-ne tâlhari  
popii i-a căzut copilul din braţe n-am reverenda zice şi tot în sec vinul  
 
mai bună ţuica n-oi mai urca nici trapeza nici Golgota pe după lumină  
mineiul la vedere împărtăşania over vedem noi acuma pe ce parte învăţaţi  
de bună voie sinucidere a morţii de la Cristos noule Ierusalime neplâns  
dă-ne nouă să ne împărtăşim cu tine în ziua neînserată şi aşa să strigăm  
 
smirna pe noi virgiliană  
 
smirna pe noi virgiliană autoritate respectului Farsalia cu druizi  
forma bucuriei supunerea zdruncinare răbdării tăierea logosului  
rugăciune din zar de tigve înviere pustiului pe creştetele ierbii  
ţi-am greşit pe toate numele de la sat la sat tată suntem pe înviate  
 
a te imagina pomenit metodică Metodiu ceasloave nemaichirilice  
am drept la literă exact libertatea neîmpărtăşită fără lumânare  
cum ar stropi gropile cu numele înviaţilor şi noi le-am fi mormânturi  
încotro neapucând pe unde nerămânând ce scrisoare mă scriind  
 
psihanaliza contra rugaciunii desfrânata din apocalipsă e televizunea  
pneumorfoza diamorfică lupu' pă unde a mâncat o dată mai trece  
nu e bătrâior da' e făcut de mult mi-a dat cafea şi vinu' te trezeşte  
somnu' nu mai te deşteaptă ca buşteanul lângă apă să iei ceva de la el  
 
cuvântul tainei de întuneric  
 
cuvântul tainei de întuneric dumnezeiesc pe atâta mantră bengală  
mă şi ţinură premiu în valea neagră trupurile materne moşire  
topologos spartă melancolie din coasta logopedului elită elitră  
sfârâie râie sat cu mântuinţă Mahalia ştiu că te iubesc anotimpurile  
 
trecute pădurile căzăturile înverziturile pe câmp nicio umbră fulg(er)  
pircotasem cu Aurel eres Sisir urmase conclavul Vinod ce mai trăieşte  
chi erano e da dove provenieva la cultura dei popoli dei Campi d'Urne  
de oaie traci etrusci tavolette devalizarea mausoleului care pe care  
 
terţine în Michigan cruce pe Sion la moschee cu noi cu toţii game  
nu mega ruine călăraşii rest o biserică uşa de lemn boz urzicat  
discuţia ne înfiase spaima abisului pe nume India cu hamuri maici  
să-mi pară bine dacă să-mi mai pară ne petrecurăm dharam a maramă  
 
vedem împăcarea  
 
vedem împăcarea cu omor şi cine supravieţuind poetului Ian Botto  
castanilor scopiţilor caspicilor cu petrol ca la Ploieşti via Pontul Euxin  
mai având aşteptarea lipstick nicio înviorare vioara ce de petunii pe tun  
chiar inima se sumeţi coastei stângi danie şi critica lui Ivan Krasko  
 
fânul din vârful obsesiei transpiră liniile vieţii pe sărite prin Arles  
Daliană trifaustă poartă umbrită de soarele vedelor în Marakesh  
încăierarea carierelor har supărat cu tâlhar pământul cât mormântul  
obiecţii la intersecţii sine qua non în avion nepărtinire la răstignire  
 
povestitorule Kotayam baldachin sub şopârle platformă nediformă  
varsă gioarsă neîntoarsă năvodul cu nerodul prohodul cu norodul  
cactus actus cal pascal Allah valah grâu graur gheaur leac feleac  
şi azi ceva se va sfârşi Van Gogh criminali englezi puioase rase  
 
Troia troiţei  
 
Troia troiţei karma cazarma foaia de stejar neaşezându-ne dune  
ne-om desluşi retina lac nadir vârfului de biserică rare isoane  
mai apoi poimâinea amor aeroportuar pe pajiştea Saharei orb corb  
ars ovidiandi fertilitate otovates apelor plutire fim deşertului oaze  
 
în ce viaţă în ce piaţă exaltarea la râs ne depărtase croaziera  
de negăsit scrisorile lui Mistral către Alecsandri şi Eliasbeta  
podobire de dobe umbră ambră picior de munte capodimonte  
voisem cămaşa lui Zarathustra pavilioane japoneze sinucidere Fuji  
 
recele regele căderii terrei ceara pe secetă ceteră ne seceră gata katha  
selecţia se va acriliza grila se va salariza camarila seva îşi va graciliza  
nesupărării păruirea mere repedele glasnic pelasg Argus comete ziar  
pe podul dracului am un picior rupt stai cu pumnul în stomacul meu  
 
 
SALBĂMOALE  
(1973 a doua zi)  
 
a doua zi m-am repezit la moară  
auzind-o bătând nu mai aveam  
nici un pumn de făină iar mălaiul  
îţi aduci aminte că l-au mâncat şobolanii  
ce i-am mai omorât în noaptea nunţii pe toţi  
doisprezece erau furaseră bucatele  
în gaura de lângă soba rece ba  
unsprezece de-a mers al doisprezecelea  
sub coteţul purceilor şi găsindu-şi  
pereche vai ce i-am mai ucis  
cu pui cu tot cum am prins şi vulpea  
în beci am dat peste un şarpe  
dar mi-a fost milă să-l omor  
pentru ce femeie dumnezeu a lăsat  
dacă un om nebun sapă beciul  
eşti nebună şi tu că laşi şarpele  
nu era atât de nebun săracul  
el nu se lega de nimeni până când  
lasă asta acum a murit nebunul  
şi am rămas noi cine te-a pus  
nu m-am gândit când mi-a sunat  
ceasul să rămân orfană îmbătrânisem  
un nepot mi se dădea în leagăn  
o ploaie a început să toarne un fulger  
a acoperit curtea şi sala casei  
a intrat în grădină leagănul se răcise  
nepotul s-a luat după fulger  
să-mi întâlnească deodată tatăl  
şi căzându-i strămoşul a luat-o la fugă  
peste lunca asemenea curţii dar fără grădină  
şarpele zacă hai să mulţumim domnului  
femeie vino-ţi în minţi acum casa  
ţi s-a mărit şi pustie hrăneşte  
purecii luminatei veri de la domnul  
era o noapte numai lumină  
lupii au mâncat oile în pădure  
şi bunul tată pe urma lor înnopta  
aducând în sat jumătăţi de berbeci şi oiţe  
 
pădurea se goleşte de toţi  
grota nu mai are os de judecător  
locul îngropăciunilor se surpă  
neamurile se dezbină de frică  
se îmbrăţişează de moarte fraţii  
cine va căuta un înţelept de sus  
va trebui să se grăbească şi-n zadar  
nu va minţi dându-se drept pe nedreptul  
iubitei lui i-a încântat auzul inimii  
cu bătăi alese de adieri din sânul norilor  
i-a mai povestit şi despre Cutare  
ea îl pomenise de la mama sa bună  
mai avusese însă şi altă mamă  
care mamă nici ea nu crescuse  
cu mama ei bună ci tot cu vitregă  
o mamă dintre acestea oh trebuise  
văzând durerile şi răutatea  
să nu ştie deodată ce mai naşte  
şi nimenea nu ştie cine-a fost  
a fost Cutare ah păcat  
păcat că mamă bună nu-i era iubitei  
doar nu-i Cutare să-l asculţi de-aci  
e ca o închipuire a îndrăgostitului  
şi uite iubita ce-i vorbeşte  
 
s-o fi născut  
de foc sau de îngheţ crapă lemnele  
e ca de lemn femeia asta Salbămoale  
sau lemnul gorunilor e ca de femeie  
nu s-o fi născut  
ăsta e împărţit în trei  
cap tată şi mamă  
cap îi e muntele  
găsiţi-i părinţii  
trebuie să fie buni la ceva  
şi mai ales trebuie să fie  
 
oo  
 
muntele e de piatră curată  
cu peşteri nevinovate  
capul său nu cumva  
o să se clatine  
vântul e ţeasta lui atunci  
 
nuu  
 
nu capul lui poate fi  
ochiul din capul lupului  
 
cee  
 
ce lup în adâncul pământului  
oile nu prea au ce paşte  
la fel şi lupul  
 
la feel  
 
păi sare şi peştele prin aer poate  
să fie cerul capul bătrânului  
 
să poată ara cu opincile  
e o putere  
şi a fost primăvară  
când el a început semănatul  
bobul pe un piept mort pierea  
talpa la vară scăldându-se în ape  
îngropa în adânc un fir de păr de aur  
şi el nu l-a mai căutat  
şi nimeni nu îndrăzneşte  
şi nici nu s-a mai văzut  
şi cine să-şi ia ochii de la soare  
 
urâtă de tânără  
că a rupt-o în bătăi  
da cu laba  
lua cu dinţii  
nici tu oaie  
nici vre o mânză  
nici un pui din flori de câine  
fătată din mărăcini  
hrănită cu guşterii  
ia-o azi  
mortăcină  
să-ţi spun drept  
n-avu zile  
n-avu ochi  
n-avu fraţi la o pisică  
este  
asta  
lepădătură  
a iacacui  
de la pădure  
în casă  
cum s-o-ngropi  
cum s-o măriţi  
urâtă de tânără  
 
ar fi spus  
 
dacă nu mi-e dat să văd răsăritul soarelui  
îngăduie-mi măcar să privesc apusul lunii  
nu-mi îndesa pe gât nimic adormitor  
nici nu mă pune să visez ce ţi-ai dori  
vârându-mi limba prin inelul de otravă  
al dinţilor ce mi-i sfărâmi cu pumnii  
 
cum să spună  
 
din ochi să spună asta întuneric  
e pentru cel ce nu iubeşte luna  
orbii ar putea să zboare  
prin aer după ea acela nu o ştie  
dar dacă lanţurile i se slăbesc  
şi se ridică cel ce nu iubeşte  
nu o să-l vadă nici pe el  
căci ţeastă-i va fi luna  
păcat atunci că va mai răsări  
şi după noaptea asta soarele  
 
cui să spună  
 
plătit pe viaţă cu avere  
de-o turmă aplecată la pământ  
poate să pască poate de vreo boală  
el este cel de neunneam  
din taţii lui şi mamele  
ce ţin de boturi turmele  
 
nu poate să spună  
 
o frânghie lungă îi atârnă de gât  
spânzură în gol înrourată  
cine să-i prindă capătul într-un laţ  
să aşeze un leagăn să se suie  
şi să se legene sau să stea ţeapăn  
 
Cutare Salbămoale Neunneam Cenenune  
 
oh să fii tu Neunneam  
şi să nu spui cine eşti  
căutam şi te pierdeam  
înainte de-a avea veşti  
Salbămoale burtă goală  
ce-o să bagi astăzi în oală  
o să ne înfometezi  
pre cât flămânzeşti  
de la Cutare când pleacă  
îi lasă casa săracă  
pe la Cutare nu vine  
casa tot nu i se ţine  
dumnezeu nu l-a lăsat  
Cenenune să stea-n sat  
l-a lăsat să nu se-adune  
din cărare Cenenune  
 
unde nu începe  
să toarne  
mort şi viu până la os  
înţepaţi de ale apei coarne  
plâng otrepe  
nămolos  
şi unde nu se pune  
să ardă în foc  
învie oameni de cărbune  
cei de pământ se coc  
se miră în şiră  
se dezbină în cină  
ia la măsea încolo ho încoa ha  
îhî ţi se urî tii prostii tu hu  
 
poematistul continuă  
 
în ţeasta mortului  
se prinse capul de peşte  
al pământului  
oh luminile cerului  
sparseră osul rotundurilor  
de atunci tot ce nu mai e  
să se învârtească ah  
să nu-şi dea de urmă  
 
vrei să te duc de mână  
cum tu m-ai dus în pântec  
vrei să-ţi urmez în casa retezată  
de lupi de mine hăituiţi  
nu vreau nimic tot eu la ce  
doreşte-ţi oaia boul pasărea  
ce ţi le-oi creşte doar să ai  
noroc de ele şi să-ţi placă  
 
păzea de boala urşilor  
nu scapă nici furnicile din burta lor  
ei când sătui aşteaptă ziua iernii  
vezi trăznete ce vântul încă nu le-a spulberat  
cum pe spinări le scapără  
şi boala şi-o târăsc până în gropa urşilor  
din scorburi pică peste tot cercei de lemn  
pe coamele de licurici dau foc  
ochirii tuturor culegătorilor  
şi vatra cum de va mai înverzi  
 
să mergem şi noi în curte  
altfel cine mai ştie  
cu ce rămânem  
acolo nu dăm nimic  
nici de veste  
nici de primejdie  
eu cred că au înnebunit  
tu crezi că aşteaptă ploaia  
o să se verse făină pe câmp  
făină în pielea goală  
lelea s-o ţină în poală  
făină cu gura plină  
de copii flămânzi la cină  
şi dacă n-o să piară nimeni  
fiindcă nu ne-am dus apoi  
nu o să moară toţi şi noi  
să se aleagă cine când  
de fulger însemnat va înnegri  
sub cer  
ce curte de rândunică  
nezburată de-unde pică  
rodul n-o s-o afle nu te  
şi va creşte ah să mergem  
rodul să nu-l speriem  
noi să ne dăm vieţile  
noaptea dimineţile  
 
du-te tu eşti curajos  
din născare te aştept  
 
vrei să mă omori cu zile  
fără tine ce să caut  
nimeni n-o să bage-n seamă  
c-am venit sau că lipsesc  
aş primi pedeapsa mare  
şi n-ar şti-o nimenea  
rodul şi-ar da drumu-n slavă  
şi ei tot ar aştepta  
 
îţi voi da o mască rară  
piele rasă subţioară  
cioc în nări înciocuit  
bot cu bală de argint  
îţi voi da haine de mort  
să învii în ochii lor  
când doar duhul şi tu-ţi dai  
să te vadă verde scai  
 
nu-s puterile de mine  
du-mă-n cârcă altfel n-ajung  
 
o să merg singur în curte  
 
eu să mor pe rând afară  
pentru cine o să moară  
 
uită-te bine de tot bine  
tu nu ai ochi nu văd pe cine  
eu mă tot uit  
aşa se uită  
arată-mi cum  
când dă el cui dă  
îmi dă şi mie uneori  
în vârful viei vre o trei flori  
să le priveşti  
ce am cu ele  
să ţi se scuture pe piele  
să faceţi şase struguri amândoi  
iar ochii să se scalde în butoi  
 
eu nu-mi doresc să-l văd la faţă  
destul că îl visez de-o viaţă  
când mă purta pe umeri viu  
acum e vis pe bidiviu  
mă pui să îmi stric ochii după morţi  
şi dacă nu ar face astfel toţi  
hai aş mai zice dar aşa  
stai până adineaurea trăia  
trăia murea ne e tot una  
îi vede doar pământul luna  
hai urma lui poate ţi se încheagă  
de te trânteşti cu capul pe desagă  
poftim atunci şi capu-mi crapă  
ca la urciorul plin cu apă  
sleit de sete ochii-i cască  
şi-n loc de apă vei bea iască  
pe când orbit la moartea lui  
în ceasul ăla îl văzui  
sau ţi se arătă şi nu ţi se arată  
şi astăzi o să mori deodată  
deodată cu vederea către el  
deodată cu cel mort de fel  
şi nu vrei să te uiţi  
uitându-mă şi eu  
ţi-ar fi pământul peste piept mai greu  
 
ascultăă cum vorbeştee  
s-a dusîî şi nu mai e  
vrea mâncare ce şi ce  
s-a dusîî şi-i fericee  
 
spune-mi din nou şi vom pleca  
de care-ţi vrei muierea ta  
să fie nici prea prea nici foarte foarte  
pe ea când deschizi ochii ţine-o pân’ la moarte  
până la moartea ei  
şi a ta moarte  
a mea departe  
a ei tot departe  
pe ea când voi deschide ochii o s-o ţin departe  
departe de durere  
de ce cere  
chiar dacă nu eşti bucuros  
s-o bucuri  
bucurie ponos  
te vor purta genunchi de sclavă  
apoi a umerilor slavă  
numai să nu te pierzi sub vre-un copac  
cu umbra mai adâncă decât apa unui lac  
 
nenorociri ieşiţi din văgăuni  
din găurile ochilor tot uni  
să părăsească văgăuna  
şi mama moartă-a ei tot una  
s-o nască printre voi din voi  
reînviată jalnice nevoi  
 
nu vreau să mi se-ntâmple niciodată  
să mă aşez în iarba mamei fată  
întâia oară m-a născut bărbat  
şi după moarte nu m-a deochieat  
acum nenorocirile s-o lase  
în groapa ei să nu se zămislească-ntoarse  
ruşinile de fel nepăcătoase  
 
trei zile sunt de când tot fluier  
astăzi e sărbătoare mare nu ieri  
de răsalaltăieri te am în pază  
şi nu mai vine nimeni să ne vază  
tu şuieri singur eu te ţin  
din scurt doar te-oi opri puţin  
când nu te-aş auzi mi-aş pierde pâinea  
şuierătura ta mi-e mâinea  
dar uite ce e ai să cazi  
de foame-n sărbătoarea ce e azi  
sau te vei odihni pe veci  
lăsându-mi porţiile reci  
căci limpede-i porunca  
taci tu îmi tace munca  
apoi vor trece ani să se mai nască  
bărbaţi cu gât tăiat de broască  
voi flămânzi  
mai mult de-o zi  
cum tata mare porunci  
aşa că zi  
nu spune treaz cum ai rămas  
suflând pe gură şi pe nas  
ai dinţi de frunză cu omizi  
sub ei mai poţi să ţi-i deschizi  
de ce nu vine nimeni să anunţe  
termenul fiert să-ţi dea grăunţe  
grăunţele să fie fierte  
pe mine sau pe tine să ne ierte  
se fluiera pe vremuri doar o dată  
de la o casă pân’ la alta roată  
de când cu feţe răposate  
se fluieră pe cât se poate  
ascultă-mă şi tu nu vrei  
să te ridic mai înspre ei  
din apa mea mâncată  
ia hrană adăpată  
şi vântul poate c-o să bată  
să nu mai fluieri niciodată  
ah nu mai fluiera  
mi-e mie gura rea  
ştii că am plâns mai adineaurea  
am învăţat şi eu să fluier tot aşa  
o să-ţi arăt că n-am mâncat  
nu am băut  
uite păsat  
urciorul ne-nceput  
nici n-am tăcut nici n-am dormit  
să fie sărbătoare înmiit  
să fie astăzi unul altul  
cu jumătate prea înaltul  
eu eu să cânt ca tine încă  
de când te rog ia de mănâncă  
mi-e foame nu pot înainte  
de tine să-nghit bob de linte  
te ţine şuierul în viaţă  
pe mine vorba tăcăreaţă  
limba vorbăreaţă  
eu să înfulec tu să mori  
rămân pe drumuri de miori  
pierdute-n şuier de trei ori  
îmi iese-n cale lupul mort  
eu în spinare că îl port  
şi el nu fluieră nici tu  
ia nu mai fluiera acu  
mănâncă oi de mei cu miei de mei  
şi uită-te măcar o dată-n ochii mei  
nimic să nu te desclintească  
din patima preapăsărească  
hei ţi-e pedeapsă asta lasă  
o clipă de-a fi om de-acasă  
şi te voi răsplăti din când în când  
la fel urmându-ţi eu la rând  
mă sperii rar şi nu atât  
să îţi sucesc şuieru-n gât  
să-i zic într-una eu apoi  
până-şi vor aminti de noi  
cei cu poruncă şi fără poruncă  
auzitorii de-o speluncă  
ţi se deşiră pieptul ne-ncetat  
pe ochi nu te cunosc neşuierat  
atunci poftim de fluieră nu fluieri  
e sărbătoare mare astăzi nu ieri  
vezi cine te îndeamnă să-ţi foieşti  
prin pietre dinţii şuiereşti  
numai de mine trebuie s-auzi  
n-ai alţi călăi de sângele tău uzi  
poate ţi s-a părut că moarte îmi căşuni  
dar de trei zile mi-s stăpânii buni  
sau vezi pustiul cum îl cară  
în bâte azi din cale-afară  
odată şi odată toţi se scoală  
să vadă cum porunca nu-i greşeală  
porunca tuturor e în puterea mea  
şi de nu fluieri nu mai merge-aşa  
voi fluiera când nu vei fluiera  
să fie voia sa şi-a sa  
dar ţie ţi-e suflarea condamnată  
să-i fie vieţii mele plată  
cât mai trăiesc să-mi fluieri ca şi lor  
apoi să piei că nu ai păzitor  
din ce în ce vei duce-o ce şi ce  
topindu-te pe fluieratele  
o soartă şi mai soartă ca a soartă  
cu tine nici se-mpacă nici se ceartă  
pe când eu nu îţi sunt ce-mi sunt  
şi-mi eşti din cer până-n pământ  
tu după şuierele-ţi lungi  
la capăt zilelor ajungi  
dacă nu fluieri cum te joc  
ajungă-ţi zilele pe loc  
şi ce te faci dacă n-ai fluierat nicicând  
şi eu te-am auzit c-am fost plângând  
de mila ta am plâns vrei lacrimi iar  
să le înşuierşti cu vrednic har  
ia colea chef din solniţă mălai  
îmbătător trezeşte-te săvai  
 
unde s-o mai văd  
când ea prea stă pe loc  
de am orbit tot pironind-o  
au înfrunzit şi s-au trecut  
iar au înfrunzit şi s-au trecut  
pe bolţile de frunze vieţile  
 
închinare înaintea femeii străine  
 
frumoaso înţelegi cuvântul  
vezi e o şoaptă de la ceruri  
pentru auzul tău neştiutor  
poate sunt blestemat să se vestească  
iubirea mea în toate încăperile  
şi să răsune până-n vârful munţilor  
dar ţie să îţi pară de neînţeles  
tălmacii ştii şi ei mi s-au împotrivit  
şi zac de-acum sub steagurile albe ale mele  
un mort o moartă nu mai ai pe nimeni viu  
un schingiuit de ură neamul îngropat  
ascultă-mă nu te feri atâta  
curând o să te urâţească foamea  
aşa cum te înfometează frumuseţea azi  
de ce să-ţi fi rămas dator destinul  
doar ţie dintre fiii-mpărăţiei dispărute  
pe fratele-ţi iertându-l singur şi-a dat moartea  
mai înainte ţi-o fi potuncit în limba voastră  
să mai trăieşti în amintirea tuturor  
Zalmoxe-i numele fiului tău  
de îl vei zămisli pun datină  
să nască toate semenele tale nume  
de mai nainte puse prea cu drag visate  
Zalmoxe spune-i zi-i Zalmoxe  
şi-n fire vino-ţi taci să nu uiţi  
Zalmoxe ţi-l înseamnă în minte  
şi frânge-te ca şi cum asta  
ţi-e dăruirea mea iubirea  
Zalmoxe-i darul tău Zalmoxe  
e de ajuns atât să ştii pe limba-nvingătorilor  
nimenea nu o să-ţi vorbească  
în numele cu numele Zalmoxelui  
nu plânge nu Zalmoxe  
fii născătoarea-i fii Zalmoxe  
şi nu te prăpădi Zalmoxe  
înviază-te Zalmoxe  
 
norii pe creste poruncilor sunt morţii  
 
cuvântat-ai în văile neauzite  
de norii pe creste şi turmele  
când s-ar întoarce ţi-ar paşte  
hainele de mort  
vorbeşte şi acuma în dodie na-o  
fără hotar ascultarea  
şi rău întunericul fă-l să-mi arate  
unde să calc la sfârşirea prăpastiei  
 
să se înfăţişeze robul  
nu-i devreme  
o demon harnic fiul meu  
şi mi-ar aduce robul mai de grabă  
o doamne ar aduce o regină roabă  
iată-l la uşă mie mi-e duşman  
din al războaielor domniei voastre an  
o anul ce-l visasem de copil  
să-l umilesc pe robul prea umil  
după ce fraţii i-i voi îmbăia  
în sânge sub de-a sabiei cişmea  
iată-l la uşă mie mi-e nebun  
o dacă vrei să râdă pot să-l pun  
o o îţi poruncesc un rob şi-un ou  
să-l spargă el tu să te naşti din nou  
vezi-l de se apropie chiar el  
şi află-ţi coaja altfel nu e fel  
ce multe cloşti şi puice o să uşui  
tronul să fie pentru ou urcuşu-i  
să nu-ţi porţi gândul mai departe  
când hotărâtu-te-ai de moarte  
stăpâne în divina-ţi mână  
ai spart un ou căzu o căpăţână  
de cin’ să-mi fie milă sfetnicul  
ori oul e netrebnicul  
de tine căci de nu-l învii  
şi nu-l îmbraci în coji mai ştii  
 
o leneşi măgăruşi pe cale-ntoarsă  
la poalele de munte mângâios  
când vă mânam din turme cu o gioarsă  
de sabie eram şi ticălos  
erai pe drumul capătului nostru  
o plânge-ţi-vor de milă măgăruşii  
mânaţi călăii de căscatul rostru  
vor scârţâi la iad ţâţâna uşii  
dă-mi tu pedeapsa doar ţi se arată  
aici eu am un neam întreg  
rudeniile nu te ştiu de tată  
dar nici nu pot să le dezleg  
chiar dacă pier chiar dacă te omor  
mi-e teamă să nu-ţi afli fii  
ai fiilor din casa mea  
ardeau cetăţile-n vecii  
când vre o femeie te năştea  
 
pe unde au pătruns şi nici de unde  
nu ştie nimeni sfat porniră  
de-i vom striga nu vor răspunde  
Referinţă Bibliografică:
George ANCA - 3 CANTOS / George Anca : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2538, Anul VII, 12 decembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Anca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Anca
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!