CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Poezie > Amprente >  




Autor: George Anca         Ediţia nr. 2387 din 14 iulie 2017        Toate Articolele Autorului

George ANCA - POSTHIND (7) - UNION CU TAICĂ-MEU (POEME)

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FERIGI POLIFONICE  
 
ferigi polifonice codobatura  
ştiai de la poartă octava  
de nu din familie te-i stinge  
garderobieră fostă cântăreaţă  
 
bucuria vieţii tale marţiene  
cum ţi-ar fi scris clarinetul  
extaz partita o nimica toată  
prana atman revelaţie diafană  
 
pe-acel Enea însuţi acompaniindu-l  
întru frăţimea defunctă naintea  
naşterii tale spre mormânt francez  
ferisem vântul că inspiraţia are grijă  
 
ÎMPĂIAT ÎN GRAI  
 
împăiat în grai sub foale mersul  
confesie harakiri fântâni secate  
înghesuiţi în flacăra aceleiaşi lumânări  
la ce asupră dezlipiţi de amintiri  
 
planul să vă lansaţi între voi  
tema balaurului am ales-o pe doi  
din mari scriitori nu v-am scos  
şi oarecare replici la diferenţe  
 
mă ce ne mai deosebim sub copac alb  
Marian mă declară ultimul mare poet  
cunoscând el toată poezia lumii  
pe ce metodă să mă iau şi eu în serios  
 
ÎNTOARSĂ ROATA  
 
întoarsă roata cer de palmă crucii  
n-ai tu mierlă gibă zbori prelucii  
mă păsării gangrenei cu mărfar  
la mana înnăscutului nu m-ar  
 
goana de propria amprentă reperabilă  
plus vârstele pripon învăţului umil  
nici faţă pe coclaur revelată  
confuzie de bici şi înscenare  
 
femeile rendiţii şi mai religioase  
pe milă adulteră cu badea dumnezeu  
atâtor tartori coralieri plutire  
cui să-i mai mulţumesc risipirea  
 
sau m-a scăpat din lanţ chiar Iahve  
să mă fericească în neştire  
pe cuvânt în peisaj respirator  
într-o retrocreativitate cuvenită  
 
chiar proba pogorârii amanet senect  
în loc să mă plouă voi răsfoi nezei  
p'odihnă din unul mai câţi de-a berbecii  
limba de carte rit armonii negative  
 
tatăl tău în cerul meu îl văzusem soare  
cuvânt gol cer gol condac d'ac  
scut concrescut nimic pe sus jos viermi  
tatăl jos cerul sus zaruri spânzurate  
 
cereştii locului pe după nunţi polog  
ori nevasta ori rugăciunea domnului  
frumoase pedale discobol cu floare  
primiţi în împărăţie cu pluguşorul  
 
opt şi cu şase doişpe altfel sonet  
ca ieniceri ci milioane la muncă pe fugă  
recăpătat tărâmul părinţilor crezuţi  
crimă de mierlă pe după gibă  
 
credinţa cuvântului armonic de pierdere  
pe-un cult din mulţi copii şi fraţi  
a câta naştere craterul suferă  
peste câţi pogorându-se mut  
 
de-am spiralat nu necredinţa-mi  
satana sanatana dharma osana  
din nefericiţi pre schizofrenici fericind  
şi din cine confetti de Maramureş  
 
pe-avans d'op colbuit alarmă liniştirii  
religia este pretextul propriei credinţe  
credinţa va fi fost pretextul religiei  
soare în cer şi pe pământ Petcule  
 
amnezia metamorfozelor halucinatorii  
decodism dante(lă) doct(o)rina tei(stă)  
dialogismul represionar irealism duo triolet  
parasintaxă infra veena sitar & comp  
 
altă pleavă de rântaş te distraş'  
câtă inspiraţie comunistocraţie  
de nu ne lăsăm vezi ui poka furnici albe  
noroc de crăci pe apa moartă-n păpuşoi  
 
Iahwe mână amputată într-o poezie de  
Blaga durându-l de nu-n psalm  
spiritualitatea poporului român apud Stăniloae  
hai că vedem lectura la Comedie  
 
PASÂNDU-VĂ  
 
pasându-vă voi parole ori persoane  
mă delas propriei destinaţii  
şi-o mai fi vorba de la sine  
da' nu pot să nu-ţi mulţumesc d'atenţie  
 
care nu cântăm şi urechile iepurelui  
la ce-om mai fi făcut armata  
călare când să descaleci arcan  
aşa că numai răpita te costă orice  
 
cară car vară var ne ajungem transă  
sperjur aproapele din cea împăiere  
te-amesteci carmina palorilor talangă  
de-ar fi fost apropiaţi că scriam cu ochii  
 
vânător de sine claustrării gonac  
a mai cresta în grindină aşteptarea  
ăştia mai fluierăm şi-ţi fluturi urechile  
ne reclasicizăm din ţăndări de destin  
 
hai gurile afume cabale din cavale  
a ne saluta din iubirea duşmanului  
pe viaţă rost în parte cu teroarea  
când mai şi aveam un pas netras  
 
mai la voi pestilenţa langorii  
câini topiţi învăţaţi-ne melting pot  
ne învăţăm cu fiarele firele ierbii  
mai bună mascarada răpunerii la loc  
 
vieţi vechi peregrinându-se spovedanii  
umbră toridităţii exceptate colocviu  
ţi-oi fi încurajt speranţa cât să naşti  
pe după carnetul de conducere  
 
săriţi în iluminată vacuitate  
cât să ne vizionăm cârtiţe  
cât să traduc uciderile d'adnotare-mi  
ploaia mă împinge sub apostrof  
 
te uiţi la ce inspiraţie că se uită şi dânsa  
că nu mi-o fi auzit inima peninsulelor  
şi ne retrăseserăm în forturi fărâmicioase  
ce defecte ascunse mai poate avea şi femeia asta  
 
copilul nostru carele eşti pe pământ  
fie fiinţa ta din cer părintesc  
lapte iertat mântuindu-ne  
de-om mai fi şi-om mai trăi poveste  
 
PĂRUL FRUNŢII  
 
părul frunţii mi-l tăiasei  
noaptea după şah thalassei  
dezgroparea dacă oase-i  
te-ar traduce Sean O'Cassey  
 
mi-e mai grea fantoma de lumină-aprinsă  
te iubim credinţă ne iubeşte cin' să  
noi din maică a mai speriată insă  
sufletul ecoul naşterea pretinsă  
 
te repezisei olimpic mărunţico de  
te-am ocolit bhragode vasya de  
pe recitate necompas pâini abc  
chiar pe făraş gunoiul pentru ce  
 
hai că se termină guvernele sahib  
că maharaj teranei alemanii trib  
arhonda bang de-a intelect sans lib  
carenţa prin Florenţa mi-o inhib  
 
nu din şcoala sutei sutaş pe înalt  
pe la dans cu biuta armei nemaipsalt  
te-am ritmat din vale Vasa către balt  
ce-mi urzi Gherghina de o iert încalt  
 
HAI TAGORE  
 
hai Tagore taică iar în România  
între Ungaria şi lăudata Rusie  
spune ţară ocupată cu tine şi pa  
lasă-ne să ne termine şi pe noi  
 
Viorica din Topliţa n-a auzit de mine  
în casa lui Pătraşcu pe Bastilia  
fata Floricăi pe Puşi îl ştia  
Iolanda tot ar tipări muma-i  
 
Mercica Alabama malteză  
the last poet of Romania  
cât să se lase asasinat  
de bună voie a termina lustra  
 
mai trist uciseră câinii pisica  
miting de unu cerşetor în cruce  
suta sutană satană stană astm  
grabă de la sine trenul fără şine  
 
iar teamă pentru viaţa căpitanului  
cum veniţi amândoi cu pruncul  
tratament avio împotriva ţânţarilor  
taică-meu clonat nu iartă aparatele  
 
câţi din toţi ne gândim la mata indiferent  
de inducţii diatribale lojgate  
câţi îmi sunteţi tată surya  
tu cu măturoiul eu cu fluturele  
 
taică-meu tot o aşteaptă pe moscovită  
biciclistul rus pe propaganda lui taică-meu  
pornesc ăştia fabrica de miliarde  
s'ocupă forza pe su' elicopter apter  
 
de le-aş fi scris cu intuiţia lor  
n-ai unde se reîntărâtă filajul  
a nu mai ieşi din lista rândului  
câţi se orânduiesc cu capu-n zid  
 
mai zicând cine trage sfori trage gloanţe  
own writing zile următoare şi tradu  
discul câinelui după biciclist mă ţine  
ducere paranoic-medicală cală  
 
te-oi fi dus în Reunion la erupţie  
schimbate arme nici mausoleu  
mărunţiş prelins căptuşelii de rubaşcă  
vestea vieţii amniotic vestită  
 
NU RUGĂCIUNE  
 
nu rugăciune nu citanie atunci ce  
acum vrei trei cărţi şi niciun comunism  
te-ai sculat să-ţi aprinzi ţigara  
şi nu mi-ai făcut cu mâna de la geam  
 
soarele în spiţele bicicletei  
învăţătorului Spiridon din Corbi  
de-a proprietăţile şi adulterele  
ai cui sunt câmpii unde-s povestitorii  
 
trebuia să te împing spre Bărboi  
a-ţi completa desenul masei  
contrând extenice fractcontrarii  
la salvatorul conştienţilor sănătate  
 
ai face poze necopiatelor iconiţe  
ce camere m-or fi vizionând Kal  
oare coborâse Isabella să mă conducă  
al cui suflet mi-eşti mi-este Ilinca  
 
ai ţigara aprinsă vorbeşti de proşti  
şi-abia e 7 în căbănuţă a compune  
imaterialitate matematică nexam  
era de plecat spre abdomene uscate  
 
veneaţi noaptea de la dans şi nu  
vă ataca nimeni abdomenul  
închinându-te la lacătul şcolii  
constantele de pe sub distrugere  
 
gen grup aşa nici nu mai scapi  
rămâi de mişcarea parantetică  
asta-şi bălăngăne picioarele sus blugii  
mă propteşti nu numai subliminal  
 
limbajul nelipsirii mai o trampă  
răsturnaţi eufemistica totalitaristă  
teroare en passant pe fericire din  
salvare coercitivă sub tălpi locvace  
 
ţi-ai pus în cap timişorencele  
cu mulsul vacii Tiwari se extazia  
la muzica laptelui în Heliade  
Elena Iliada Ramayana Rethimno  
 
uscatul ori picioarele de pânză  
păinjenilor muzica sferelor  
cuţite de ceramică tocilărie fină  
şi-o să ne mai sunaţi pupături  
 
câinii delfinii ploii aport raţelor  
puite epopei interioare  
dacă aveţi cinci mii de-o pâine  
să vă ajute dumnezeu îngheţate furnici  
 
ne creionează maimuţa reîncarnările  
ce să întorci strâmtoarea pe partea-mi  
ale noastre fetele duminicii tată  
chiar te învârteşti bălosule omenire  
 
DA’SE PUSE CEAŢA  
 
da' se puse ceaţa da' dă'm' telefon  
conferinţa o citesc din cameleton  
ceaţă peste seninul Brezoiului  
neamul românesc în rotund de ţară  
 
ariciul scutură tufa de struguri  
se tăvăleşte peste boabe a-şi sătura puii  
lezate fericimuri c'al nimănui mărimu'  
pe nevedere roua din gheaţă nemai ştim u  
 
nesmânte cranţ pelerinii lanţ pe şanţ  
starea de graţie ai căta-o pân' te-ar prinde  
a-ţi iuţi simultaneitatea uitării  
doreai cu toată frigiditatea însuşi sexul  
 
de aflaşi revelaţia după lunecare  
a ne fi răpus nefericirile tanto  
chiar se întunecă fără umbrelă  
întoarsă apăsarea prea norilor  
 
cu ei trei şi noi buduroi în costrei  
hai sălcioară guru gară nemiară  
unde faci pasul preferabil neantului  
lăudând femeile ţi se strânseră mame  
 
NICI NU MAI PLOUĂ  
 
nici nu mai plouă ca atunci  
scrisorile de India aşteaptă  
eu la jumătatea furnicarului  
de-o viaţă perpelindu-ne eufo  
 
ne căutăm de şoaptă caraula  
numită viaţa noastră conjugală  
plăcere de te rogi de noapte  
într-un târziu clopotul duh  
 
să-ţi scriu păi fredona din Petroşani  
mecanicul romanţa profesională  
că de-a noastră apăi nunta  
sub clopote bostoniene  
 
NETRECUT P’AFIŞ  
 
netrecut p'afiş scaune pe scenă cine  
facem parte din vecine hai Elisaveto  
că nu ba da în sala mare pesc  
pescăruşul Hamlet Livingstone  
 
Iahwe şi tu fiu al părinţilor noştri  
n-aţi înflorit anul ăsta nici voi ioaniţi  
pe diagonala castelană cârâiţi  
jantă cuantă cum mai şi hodorogiţi  
 
toată viaţa ai făcut show cu buleftrică  
şi mai ai un frigider mic că eşti deştept  
să vină comuniştii să ni-l nouă redea  
în odă sub otrava Dejaneirei  
 
poate pe faţa cealălaltă rar statistică  
trasă de Gherghina moşiţilor  
de-acolo cereasca părinţie arătărilor  
ne grupasem prea la întâmplare  
 
VOIE NU  
 
voie nu pe lac zvântat de fâlfâire  
negreşit colacul strangulând părinţii  
fără tată ba al nostru amin im  
smoala mierlei bicicliste-ncărunţind  
 
patru verzi sonin Siam hai Surynam  
nu te-ai schimbat de la Jean Georgescu  
tu-n baston nu mai ştie omul  
de şi-o mai vedea umbrela  
 
SE CONSUMĂ  
 
se consumă otravă de proastă calitate  
nici agonia nu mai ştii de unde  
calmul execuţiilor înjumătăţitoare  
nimeni să se văicăre în surplus  
 
scopul vieţii numai distrugerea  
gropi grăbite să ne înghită volnici  
hai jubilanţi dospirii de cu oase  
reveriile vinului nemai poezie  
 
TE GÂNDEŞTI LA OFELIA  
 
te gândeşti la Ofelia soră-ta şi Puşi  
să fi fost şi Ionuţ da dom' George  
cioclul & Yorick nelăsaţi pe scenă  
vai cum îşi aprinse Ofelia ţigara  
 
cetăţenia inspiraţiei sufocaţi scapeţi  
ce de mai lume mormântală pân' turla  
confetii de schije represiei confederate  
p'euforic vulcan de prin Reunion  
 
avem mare nevoie de trădători  
pentru distracţia poporului dispărut  
îmi vine nepotul la tine la teatru  
regizorule cum îl învăţ să meargă  
 
Titania ba melancolicul ba de bois  
ştiam de vis p'amurg as you kike it  
versuri găsite prin păduri a recita epilog  
thousand clowns the spirit of my father  
 
multiplicarea actorilor jucând diferenţe  
Merchant of Venice pe Broadway  
le petit poisson învârtit de Brâncuşi  
pe Leda filmând-o cu multă răbdare  
 
ce fel iar fiinţă p'ucise păpuşi d'otravă  
bonapartişti incineri Iahwe n'al oricui  
unison diapazon tata Ion pe bidon  
din Marin geamăn ţin mort la chin  
 
tatăl vostru în cerul nostru  
mama noastră zoroastră  
repetă retezarea spiritulităţii  
suntem obişnuiţi cu schizofrenia  
 
m-am întâlnit cu el pe stradă şi nimic  
adică nu ştii pentru cine vând  
abandon pân' la cer nenăscuţi nici Oedip  
cum el te-ar fi trimis a-l reconcepe  
 
embrionul joacă hind Rosalind  
lumina cât ne-o înzili catapeteazma  
castraţii lui Haendel eunucii spre Brecht  
trepanatorului oiumul mohican  
 
Pooja scrise amen după Bhagavan  
ardent podar lacului pe sub dig  
duminică du-te peste drum la  
mironosiţa întocmai cu apostolii  
 
***  
 
[2] ÎN PĂMÂNT  
 
PENTRU CĂ UNEORI O DUSESE BINE  
 
pentru că uneori o dusese bine în sărăcia lui  
îngerul s-a supărat şi a încărunţit lipindu-i-se de cap  
n-a fost de ajuns tot o duce bine îngerul în sărăcia lui  
şi îngerul s-a supărat şi a încărunţit lipindu-i-se de picioare  
ei dar tot o ducea bine în sărăcia lui şi îngerul  
 
l-a urmărit o oră şi asta a numit-o muncă  
ar fi vrut să-l omoare şi asta nu s-a numit crimă  
avea motive să-l omoare şi asta se numeşte justiţia lui  
şi dacă l-a urmărit fără să-l omoare se numeşte c-a fost om  
 
trei stele de pe epoleţii hainelor cachi  
trei stele de pe epoleţii hainelor aproape negre  
iar pe cer vorba cântecului numai luna şi o stea  
înmulţindu-se cele de pe cer tot trei pe epoleţii  
de pe hainele cachi şi aproape negre parcă  
o să-ţi mai vină la socoteală a fost greu cu  
oranjul lamurilor de răchită până să vină seara  
 
banii străinului au ispitit şi câţiva oameni cinstiţi  
aceştia n-au avut de suferit protejaţi de tradiţie  
şi tocmai al lor a fost profitul dar nici nu se mai  
întâmplase asta niciodată prin părţile noastre  
 
se gândea la un lucru şi făcea altul  
ar fi ajins departe şi aşa dacă se ţinea de treabă  
dar nemaigândind afacerile au început să-i meargă  
teribil şi numai la început pierdea timpul mirându-se  
 
CE SE ÎNTÂMPLASE  
 
ce se întâmplase medicul n-a costatat  
nici boală nici moarte în cazul nostru  
judecătorul n-a cosnstatat  
nici divorţ nici huliganism  
 
să luăm pe popă să luăm pe comandant  
ei ce spun ei n-au constatat nimic  
nici femeia de serviciu nici infirmul  
cu atât mai puţin nenorocitul ăla beat  
 
nimeni nu se mai bagă nimeni nici eu  
din cât bănuiesc întâmplarea e fără precedent  
se petrece într-un birou sau într-o casă particulară  
birou boxă peşteră aer liber n-a fost un om  
 
castitatea şi bravura nu-şi pierduseră avocaţii  
fie că se trezea unul din som şi-şi lua zilele  
fie că tot felul de femei năşteau monştri în stradă  
dulce era păcatul originar îndrăzneşte careva a mai gândi  
 
NU MĂ MAI INTERESA  
 
nu mă mai interesa spânul  
am scăpat de bulevard iubito  
mâine anunţă conductorul  
crezi că vei traduce Milton  
 
nu m-am dus de bună voie  
am căzut într-un soi de leşin  
picurau stropi imenşi  
pe întinderea nesfârşită  
 
luna liliecii repetam nu nu  
în timpul dramatizării lui Kant  
nenorociri în floare  
ocupându-mă de nebuloase  
 
degete murdare la vârf  
fără rost alibiuri  
spânul se reîmprietenise  
cu securiştii  
 
ASEARĂ  
 
aseară din doi gemeni tata  
vină noaptea până la lacrimi  
ah artişti criminali vă răzbunaţi  
ideal moartea voastră  
 
şi ce am eu cu voi aşteptam aseară  
lucrurile mărunte cele ce nu trăiesc  
şi nu pot muri cele fără iubire  
nici bonomia de cu ziuă grafiindu-mi  
 
mai bine orb ori mut şi cel mai  
bine pălărierul de pe Călăraşi  
un democrat un om nebun aseară  
se mai putea şi într-un fel şi în altul  
 
artista plânge întâi cu ochiul drept  
cel depărtat de mine nu-s vinovat  
biografia artistei nu e viaţa ei  
în loc de droguri pălăriile  
 
S-A SPÂNZURAT  
 
s-a spânzurat cu o sârmă de grindă  
leliţa voinică nu e casă de cultură  
e şcoală uite elevi păi ce dacă  
era când ştii acuma ţine-o pe-a ta  
 
i-am spus despre marele filosof  
nu este ruşine ce mi-a spus mie marele filosof  
şi am mai zis de avion şi de tren  
cu trenul se merge mai greu a zis  
 
regret un singur lucru  
de ce trebuia să-i răspund  
că n-am fost niciodată  
la Europa în Eforie  
 
e un soldat am zis  
am venit degeaba a zis  
farmece cât cetăţile  
rase de pe faţa pământului  
 
prea bine mortului nu i-o fi  
Fălticeni mireasă tristă  
se vor deschide uşile  
şi mulţi vor cădea  
 
ÎNTR-UN ORAŞ  
 
într-un oraş plin de nămol  
va trece domnul cu pistol  
într-un oraş ca un atol  
va trece domul cu pistol  
 
într-un oraş făţiş domol  
va trece domnul cu pistol  
într-un oraş cu maţul gol  
va trece domnul un pistol  
 
MĂ MIRĂ  
 
mă miră toamna de la cei  
mai de pe urmă derbedei  
doar nucile fără de piei  
se bat în mahala cu ei  
 
mă miră sfânta de pe trei  
şi frunza palidă femei  
până voi cere dumneaei  
vitezei târfe doi-trei lei  
 
VĂRUL TĂU  
 
vărul tău de altădată  
ziua bea noaptea se-mbată  
cu o duşcă pe lopată  
îngropată îngropată  
 
laudă-te gură spartă  
c-a intrat hoaţa pe poartă  
când s-o-ntinde-n bătătură  
o să vezi pe cine fură  
 
NINGE URMA  
 
ninge urma neamţului  
cu zăpada neamului  
şi a Bărboianului  
 
un copac un om sărac  
un stejar niciun primar  
stă legat să ningă-n sat  
 
nu e lege să-l dezlege  
păsări merg de ochi îl şterg  
nu mai zboară că-l omoară  
 
cu cucui în vârf de cui  
umbră trează te retează  
de ce doarme fumul doamne  
 
după fum să ne alinte  
fiertură de bob de linte  
şi de ochi descântători  
 
la nucul de două ori  
la mucul de două ori  
la cucul de două ori  
 
trădată pasăre de frate  
pajişte ceaţa ar paşte  
ziduri înotate de broaşte  
 
nu am povestit beţia  
ce-a costat împărăţia  
nebunului Fugidacia  
 
foarte greu ne hărănim  
să murim ne prăpădim  
şi apoi în ţintirim  
 
*  
ciutura mi-e seacă  
am tras-o din teacă  
zidită pită  
 
bine fântânea  
foamea ca foamea  
dară nici setea  
 
caii de la brişti  
boii de la care  
morţii pe cărare  
 
înturnaţii trişti  
mă mir de izvor  
eu la ce să mor  
 
cum umblam cu spatele  
dacă-mi plânge fratele  
cupe mândre umbra-mi râde  
 
ce mi-e dragu  
ce mi-e dracu  
cântă toţi ca pitpalacul  
 
pitpalac pitpălăcel  
ia colea un colăcel  
să-mi fie de sufleţel  
 
el ce-mi zice  
nu verice  
dă-i tu bice  
 
o sămânţă ne desparte  
cade corbul creşte noapte  
cade omul creşte pomul  
 
MORŢII ANTICI  
 
morţii antici cântec  
clopotele suflet  
lungind la ceruri funii  
 
zile sfinte de apoi cânte  
înspăimânte răspânte în ţânte  
zorii de oloi Dumnezeu strigoi  
 
nimeni nu se mai încălzeşte  
de spinarea mea  
năpădită de igrasie  
 
pe cine ating în albul laptelui  
eu sunt laptele mamei mele  
soră moartă soră vie  
 
hoţ de codru nenorocul peste  
o sută de ani gloanţele lui  
mă vor naşte uite puşca-n cui  
 
pe nimic ia-mi durerea  
şi piei în lumea cealaltă  
aici să ţip şi numai acolo să se-audă  
 
FĂRĂ A ŞTI  
 
fără a şti că piaţa  
unirii nu mai este  
hangiţa mea adoarme  
 
vremea îmi e lipsă  
la tine ţip să  
părăseşti turlele  
 
de dorul păsărilor  
vrei să ai geniu  
ori măcar să urli  
 
pe mirişte cu apă în gură  
numai norii cerului  
şi morţii pământului  
 
fugi în inima strămoşului  
căci se apropie de tine  
un fulger mare  
 
ia-ţi zilele până să te ajungă  
altfel te va găsi în viaţă  
şi te va ucide  
 
POTECA  
 
poteca prin pădurea verde  
şi o bătrână prin nămolul  
potecii din pădurea verde  
 
din nor răsare toată curtea  
răsare toată Silvia  
pantoful negru i-l aruncă  
 
ajunge Doamna la o casă  
din dealuri lungi departe-n vale  
o casă dusă-n grai de păsări  
 
şi intră într-un grajd cu iesle  
păscută de doi cai iar mânzul  
o muşcă ruptă ca o pâine  
 
ea strigă ajutorul de aproape  
când în târziu un om îmbrobodit  
în locul mânzului îi spune bine  
 
poteca prin pădurea verde  
şi o bătrână prin pădurea  
fără potecă numai verde  
 
CEARA CEA TOPITĂ  
 
ceara cea topită  
o albină tristă  
roiul se mărită  
 
nările miresme  
de tei limba  
cântare de clopot  
 
ajuns-am în pustie  
nu-ţi strig să mă omori  
nu mai eşti mătase  
 
apleacă-te orbire  
corabie umflându-ţi  
flacăra neagră  
 
sună ecourile  
pe limbile râurilor  
din noaptea cealaltă  
 
înnoptată lumină  
înnoptat întuneric  
înnoptată şi tu  
 
ÎN PĂMÂNT  
 
*  
norul din zare ne arde în ceafă  
pe noi lăcustele din polul  
celălalt al moşiei  
 
stai la cot şi lâncezeşte cu ochii  
pe burta umflată a boilor alături de  
lucernele stropite cu zemuri din gamele  
 
pe străzile cu fostele caleşti împerecheate  
un zid şi o poartă un pelican  
şi-o grădină revărsând cupe de crin  
 
nu drăgălaş nu scorţos dar picat  
din lună drept în smârc şi fuga  
să se mai bage şi-n lapte de pasăre  
 
chiar s-au potolit vâltorile dar la aceeaşi  
măsură şi-n aceeaşi direcţie curg  
toate şi pasc nici eu nu sunt departe  
 
Mielache Pondiche cocârjat sub  
minteanul negru şi cornul căciulii  
cu glas ascuţit cât să taie o groapă  
 
Sarafina necunoscută înveşmântată  
cernit dacă ea e şi plânge cu blesteme  
pentru zburătoare să încremenească  
 
mărăcini din lumea lui Dumnezeu  
în carnea omului prin lâna berbecului  
de-ar arde cu foc negru ca ei  
 
zi-i Ioana o vezi cu fire încăpăţânate  
de păr alb în creştetul ei  
revărsat peste chipul oacheş  
 
cheam-o Maria şi sapă-ţi în nume  
lăcaşul cum vrei să te odihneşti  
căci aici a murit şi ea  
 
am urcat aceste trepte scobite  
de tălpile celor care mai urcaseră  
înainte şi n-am mai avut pe ce coborî  
 
*  
a fi român e un lucru a nu fi român  
e acelaşi lucru deci am văzut un român  
când nu era nimeni şi nu mai era nimeni român  
 
mama româncă tata cântăreţ apoi  
funcţionar sora bună una sora vitregă alta  
dar tare buni am fi toţi de politică  
 
geamătul înăbuşit de poala îndesată  
a verdeţurilor de cea mai grea recoltă  
o cât să fie foamea care s-o fecundeze  
 
am părăsit şi aşa pe mama şi pe tata  
încât de s-ar începe totul iarăşi  
ei ar uita că le-am fost fiu  
 
când vizitam genii şi seara le descriam  
bolile mă foloseam de geniul lor  
muribund şi de moartea mea  
 
ce se va alege ştie domnul ce va  
rămâne neales ştie dracul dar eu  
ştiu ceva pe la mijloc prin piept ah  
 
să mă tem de a lăsa vreo urmă vie  
după mine căci în ea ar fi cu putinţă  
să sângerez încă de pe acum  
 
*  
s-a scufundat fierul mai mult  
în noapte şi sfârâie printre atâtea  
ferestre nestinse neîmbrăţişate  
 
distanţa dintre pământ şi minte  
este egală cu aceea dintre sentiment şi cer  
adesea însă capul cade în piept  
 
acolo te arăţi pe afară pe unde  
nu te cunoşti şi ce vezi nu este  
faţa ta ci a celorlalţi a vitriolaţilor  
 
acoperişele de altădată roşii tomnatice  
amurgii alunecă în vale spinările  
de boi aprinşi iar ele să răsune  
 
s-au stins atâtea focuri mai sfinte  
decât îngerii din cer sufletele poeţilor  
şi în extazele de odinioară nimeni  
 
ORDALII PALIDITATEA  
 
ordalii paliditatea feţei ochii roşii robul lui Dumnezeu Ducas  
barbariu grimoire du pape Honorius Avestiţa boala copiilor  
cărţile solomonarilor învăţate şapte ani sub pământ cuţit cununat  
descântarea sângelui răni de arsură aşchiere de oase canzoncina  
 
apeş apucător apucat arap alb arap buzat arap minunat codroniu  
fetele câmpului fetele codrului fetele lui Şandru fete şi văduve  
despletita diochioaia înfiorătoarea jupâneasa leoaica maica pădurii  
mănâncă din aceeaşi farfurie cu un câine cu o mâţă durere de deochi  
 
mirătoarea omu' ca şchiopu' cu barda cât cotu' proorociţa românca  
trece vântul peste munte dedeochiul peste frunte ieşi soare sec  
unde te duci fată albă cu mătura albă mă duc la biserica albă  
 
ce să faci la biserica albă să mătur albeaţa roşeaţa şi săgetăturile  
vavilele volburi mânioiase zâmbata zburătorul zmeoaica zmeul  
de cine e deochiat de acela vindecat plecate româneşti pe mare  
 
***  
 
[3] POSTERMETIC  
 
COROLELE  
 
corolele scrumite-n zări de cunii  
denunţă crimele cremaţiunii  
creştet asemănând pe arătură  
placentă Dumnezeu ni se îndură  
 
ari valuri ariei boeme te restaur  
trup mantiei nici abur mal malaur  
malaria plămâni lui Gib slovacă  
Ghosh cromozom Kolkatei nicio vacă  
 
stopa-vom greşuri mântuinţei viclă  
a nu mai arde să se spargă sticlă  
ne-avem de soţ singurătate cruce  
 
strănută Vict Emanuel cu duce  
ne duce de la mare cu nepot  
a treia lună din concepţie înot  
 
DIN CEARTĂ  
 
din ceartă ramolită  
căzut în chilipir  
nici trepte nici elită  
spre şine nu înşir  
 
spre şine nu în sine  
cu spatele veniţii  
petrecători mai bine  
striviţi de interstiţii  
 
ori între staţii paznici  
nimicului răspuns  
cap călătorii casnici  
cu vaxul şi şi-au uns  
 
susurător de-a dreptul  
ce nesimţit versifici  
căciula cataleptul  
urnit pe fraţii tifici  
 
cu artificii pradă  
prin brazi a demoni ţepi  
în larg tocită zadă  
pe omonimi sirepi  
 
întins ajuns plictis cu  
obezităţi oloage  
cu pliscul obeliscul  
îţi ciocăne prin doage  
 
gol tată goală şapte  
tot zile şi la loc  
perverse ori colapte  
surcelele pe foc  
 
ochi paraleli de-a oarba  
departe e mai cald  
obrazul dat cu barba  
de-al treilea Arald  
 
DE UN TIMP  
 
de-un timp simultane entuziasme depresii inventivităţi sinucideri  
călugărul se aruncase-n fântână la miezul nopţii nemurind l-am îngropat  
uleiul generaţiilor peste apa morţii oceanul trecuturilor totunele  
redactare dă-mi doamne pe sufletul şi mintea de pe urmă  
pe schizofrenica energetică o înjurase zice ea un student de la chimie  
contabilitatea dete raportul la învăţământ ideologic  
secretarul literar fu introdus între catalogatoare la prânz  
să nu-mi ceri de mâncare şi bine că nu ne luăm la ceartă  
 
cărţile şi stâlpii cărţi din India visul stâlpilor  
Indore văzut nevăzuta Indoră autodafe autotemă  
ospăţul cornul de yak indodiile sumare oarbe  
geamul spart pronunţă iarnă vara pe Calea Văcăreşti  
ne furăm căciula nemânuind armele ce e în lume  
încărcăturile atomice chiar la divizii trebuie aprobare  
nevasta lui instruieşte fetele în curtea institutului  
nu s-ar putea să bagi femeile în cazarmă avansat Israel  
 
cărţile caprele ascultă cântările planurile clanurile  
suptoare de infern cu spatele întoarcere spre dreapta  
garzi în palme îngrijorând debitul secetei deşertice  
mângâioasă îmburuienare a hipodromului  
amintire în eliberare pe-acolo densitatea pandurilor  
ştearsă de pe faţa apei înghiţite în nepetrecanie  
cărunte plete palmele la slava nasului sub prim  
răni sfârşindu-se de lins reînrâurindu-se iar linse  
 
***  
 
[4] VAL  
 
CREAŢIUNEA  
 
creaţiunea ispaşei caruna  
a-şi pune în cui chipiul  
las' că vorbim cu Valeriu  
 
mi-am pudrat faţa cu praful  
de pe talpa ta sub anestezie  
îţi rupi piciorul eşti băgat în seamă  
 
în fiece clipă altceva răpus de pus  
două luni începând din 12 octombrie  
atunci vei călca şi cu dreptul  
 
vine el azi şi vedem ce se întâmplă  
ţin ziduri nu răspunzi în scris  
gen superbie că n-oi fi Borges  
 
ne omenim la vreo durere zăpezi  
epoleţi pe lopeţi mizantropice  
nihilism darabanei de-a doua  
 
VEZI CUM TE DESCURCI  
 
vezi cum te descurci cu mantra  
pritocitoare pe după discuţie  
cum din India şi nu numai de nemţi  
 
las' că te văd şi pe tine prostignaţie  
cum m-aţi suna de eşti la control  
Valeriu şi care cu valeriana  
 
o să-ţi spun cu cine ai vorbit  
în 2012 dădurăm de necazul ăsta  
până-n 2013 făcătorul de bine  
 
n-are cine citi Noica nici regie  
scade bolnavului mizantropia  
teofobia alergizantă într-un picior  
 
petrec întors cum scobise opiul  
care cu piciorul care cu şira de paie  
parcă scrii acasă film din China  
 
scuturându-ne de praful hamurilor  
cât eşti rotire alta greurilor  
băiatul d'anul viitor prezent concept  
 
NĂIMIRE PĂRINTEASCĂ  
 
năimire părintească Savitur  
umor ghilotina simbolului  
hărțuite corespunderi dantești  
 
micșunea redundanță avatarică  
forțarea imaginației supraviețuire  
din bătrâni povestindu-se virtual  
 
taică veneai incognito alergiei  
înfiere în ereditate prigorii  
treaba părinților botezul  
 
contrariere trecerii marchandise  
vorbiții crimei peste cifru coroiat  
și-a instalat acolo cortul un hamac  
 
vânj bezmetici pe noi pumni în gură  
mantă strepezirii teroarea deja vue  
de-or greși repetând modelul represiv  
 
MĂ LAŞI  
 
mă lași să dau primul și nu mai dai  
declinându-și sinele că artă  
negativ de iertat la părere  
 
în aer cabrat a cer de-o palmă  
catehism vedeniilor înghițind rugină  
vitalitate pe tocila cimitirului  
 
foame în mișcare zăpezi pe secetă  
doar nu vă feriți modele de transă  
ordalii rămase în floarea trecută  
 
NAŞTERE  
 
neștire tandră epic hăis prozodie  
opuscule te-mpiedic ridică-mă la cer  
americanii au plecat pmb m-a amendat  
 
cortine rupte nu te intimida  
rupe-ți-s-ar inima cum ai rupt-o tu pe-a mea  
v-am lăsat din 1918 de când am plecat  
 
di-ar mai fi trăit tată-tu te omora  
vătaful a dat semn din steag  
graiului român pierzare românește  
 
în râs și nici așa cu fetele coșbuce  
cu joaca prihănind reveria la rând  
penant ferit nu-n cavernă frunzar  
 
soarele aura cerului ceruleum  
judecă-le nearse ciorilor norilor  
bunică-ta s-ar cocoța în pătrățea  
 
FERESTRE  
 
ferestre rupestre shastre adastre  
degerătură pe colindătură azură  
îmi tremurase totemul bust fostă talpă  
 
era să fiu mort între scări și academician  
ne-om repezi ajunși caducitate  
repetiție scăzământ pe recuperare  
 
cobiseți câte una și amândouă  
se decupase saltul oaselor  
din pielea geometriei escaliere  
 
PUTREDE SIMETRII  
 
putrede simetrii degenerescențelor  
a ne admira căzăturile măciucite toval  
d-orduri împărate despărțitorilor țiitori  
 
nu ne mai dăm jos din sunet  
care te mai tunzi abstinență  
cărarea învățăcelului sublimarea  
 
soarele frigului dinaintea certei  
drapează ah din naștere de sânge  
îndumnezeirile tinereții ritmice  
 
FRÂNTURĂ SCHLEGELl  
 
frântură Schlegel ne ajungem  
ham caballero neîntreitei alfa  
a încorpora neputința viciului  
 
alimoșind hal valahal aho val  
melițe rânduite nerândunicii  
cal kalos radiografiez milion  
 
ocol catrințelor mormintelor  
revenind din India în cenușă  
femeia cu bonetă a la swami  
 
se vede și în engleză o freză  
zegras fie amicii de pe lume  
că e fata băiat fără fălănguță  
 
PE STRADA GIOVANNI  
 
pe strada Giovanni Boccaccio  
rugină Macomi traversă Peroni  
Împăratul Traian Podul Înalt  
 
Valeriu se compune triumfului  
mantă n'ascuns tabulator verseriu  
și-a rupt piciorul țigara la val  
 
al nisipului puls printre secate rente  
voce Codrescu în rolul lui Goma  
plată Bucovina nu de la robinet  
 
tortură dodii războaie pierdute  
între Certaldo și Cantebury credeai  
Friz d'Assisi în Schoepnhauer  
 
satya solo Goytisolo scris aplecat  
veți fi aflat de nespus influență  
outpnath genomul androginilor  
 
prin ploaie pe cântar obed Ieud  
de nu Regine datum în frapanță  
de-o comparație vraiște rubedenii  
 
PALIDĂ GALBEN  
 
palidă galben păr fluturându-ne  
scriindu-te pomelnic târzielnic  
taica te perspectivează constanță  
 
redevenirăm porumb pasăre  
da unde trebuia să fii la ora una  
n-aveam ce ne spune redevenire  
 
supunere înaltului altui tată  
întunericului împreunat Kali  
cor dezaprobator divaghează haosul  
 
a fericirilor ferecătură aflăm seducție  
pui te cheamă tată mamă cangurilor  
sub prea îndepărtate înconjururi  
 
vâsc druid a nu ne destrăma Val  
cașalotul lase-mi lese la Ahab  
în Bergen zboară pescăruși pe limba lor  
 
GAMELA  
 
gamela gemelează algia nostalgia  
că târâiși renumele-ne toată ziua  
și-mi descotorosii poliloghia  
 
mâine va fi mai greu pe grosse Wort  
ce femeie Wille mai corectează-te  
dacă tot nu se înțelesese cu mamă-sa  
 
cartea plânge bandoneon didjiridoo  
care-n baston fala invidiei 26 cravașe  
abia ne spiritualizăm pe-un picior  
 
grupuri deficiente poeme indiene  
ne-or nimeri dintre onomatopee  
versuri povestite cu întâmplări sonante  
 
răsfățul ființei logofăt zburător  
obscuritatea din mine lumina din voi  
Dexter ne-am filma da cameo  
 
KAIRONOMIE  
 
împuşca tot ce întâlnea pe câmp şi pisici că strică vânatul  
douăzeci de nebotezaţi părăsiţi în maternitate şi tu naşul  
plânge masa aşteaptă atunci mă mai dau în pat  
altădată de frig spăimântat acum de băutură nici nici  
poate iese Târgu-Jiul mâine întoarcerii brâncuşiene  
de nu s-ar termina ţigările vă spuneam să mai cumpăraţi  
eu tot ca profesorul anca şi nu-şi găsea citatele secrete  
două zeci şi nou aprilie cu o zi mai devreme kaironomia  
problema ta e că începi mai multe şi nu le termini pe toate  
 
modernitate soră naturii insinuîndu-vă de-a moartea imposibilă  
obiecte pe pipăite aprinzând spirit cald cortegii cortegiane  
ce-ai mai oprit harpa lui Volenweider la răţoiala coanei mari  
actorii fumau la semnalul meu şi pe ei căzuse mahalaua cortinei  
cu maşinile până la Alutus crâng parâng şcoala din Stolniceni  
birocraţia ospeţiei deritualizată mai pe dinăuntrul adâncurilor  
ţi-aş citi din roman de nu l-aş fi lăsat în veranda de clor  
am ieşit sămănătoristule întâlnitu-l-am pe răpitorul câine Nero  
cu laptele mamei lui supsese credinţă Gheorghe eu poveste  
din norul vestitor lunecase pe culoar un ţânţar din India de atunci  
orizontala periculoasă vezi versuri pe steagul lui Tudor  
mi-eşti la două-trei miopii te-aş citi aş mai scrie curaj  
de a te dezintegra într-una cu actorii teatrului popular  
experienţele zăpăcelii de sus încercuindu-vă zaruri  
nici pe mine nu mă citesc scrisori nescris şi tot n-am murit mai  
împroaşcă alte nume concepte aluzii propoziţii kaironomice  
nu m-am oprit nicicând aproape vă convinsesem e o carte proastă  
copilul mi-a reproşat nedecis ca şi cum îi plăcuse oricum  
amânasem şahul şi după intrarea-n Oltenia spre a o parcurge  
ne plimbăm azi în două oraşe îţi spusesem luxul există  
mă văd obligat faţă de pagină dacă ţi se întâmplă mă cere  
atentator buzunarele victimei goale mai hai demuzicalizat  
prefixează şi a treia oară din cultul ratării scleroza  
repetiţiile voastre cu Brâncoveanu la Horezu-n pridvor  
zece mii de oameni apoi serbare câmpenească trei sute  
de ani dacă se face pe plan central ceva transferaţi  
preşedintele academiei cu doamna îi vrei mai mult de o zi  
pe la mănăstirile restaurate sala personalităţilor la Cozia  
sunt subiecte voiai un telefon nu mai e nici soare  
răbdarea inconştientă a berbecilor până la tăiere bătându-se  
ăsta scrie bă auzii uşa voiai să mai vorbim cum zbârnâie şoseau  
te uiţi la toată lumea asta ca să nu mori cu uitare  
vânătorii de munte pe Grui erau polăţi cu schiurile peste una  
în curtea speriaţilor s-ar fi închinat brazii fărâmarăţi  
glezna mai apoi altuia îi vârâseră baioneta în coaste  
muriseră soldaţi şi brazii să-i taie nimeni îi urăşti  
numai lor nu le-ai spus numele altfel generalul colonei  
mi-arăţi genunchiul pătat oricât te-ai spăla cât era ea  
acolo spală pe cap p-alea din coafură o fi având şaizeci de bani  
prea dintâi cu muze vite invocate potcovite te-am citit scrisoare azi  
metri din Farasalia ne încânte falia gurdwara Wadalia  
ţi-e credinţa întru Toma tatăl tău mai mult ca-n Roma povesti-ţi-aş puja homa  
ciorba de burtă dans Mărie Dunăre jie aşteptăzie  
te-ai dus să te speli pe picioare singură chirurgie-n judeţ  
mâine la Târgu-Jiu hotărât după ale noastre natalităţi  
----------------------------  
SFÂRŞIT  
Referinţă Bibliografică:
George ANCA - POSTHIND (7) - UNION CU TAICĂ-MEU (POEME) / George Anca : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2387, Anul VII, 14 iulie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Anca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Anca
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!