CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Stihuri > Semne >  




Autor: George Anca         Ediţia nr. 2368 din 25 iunie 2017        Toate Articolele Autorului

George ANCA - RUDA (POEM)

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
de-acum în soarele trovant  
maneaua roade carburant  
de-atunci şi viaţa codobea  
mai bea dansa bora ma nea  
  
colon başold turco-ţigan  
şi roua stelei pe bulan  
  
aşijderea pe blat cablat  
pe la morminte de-am umblat  
copii în discoteci un sat  
mi pare te-ai italiat  
strigarăţi India prin nat  
din Marte Carul Mic pe lat  
  
coprins cocoş televizor  
pe România în cuptor  
cu alambicul picător  
calamitatea calmilor  
schizofrenia florilor  
prin noaptea stenografilor  
că scrisul mama Grafilor  
ori mama dracului Delors  
  
ce nant garant trabant Brabant  
cu Sadoveanu bea trovant  
urdorile dolman dansant  
cocoşului iradiant  
  
pe când şi vechi decasilab  
îmi pică frunză baobab  
prin verde năpârlirea old  
a şarpelui fără milord  
  
croncani spăsiţi sadea sădi  
a uşurare păpădii  
răspundeţi-vă cocoşii  
  
de drag şi domnul doamna lui  
o face bine sub gutui  
a domnul universului  
şi doamna tot a domnului  
de ochii schizofrenului  
  
schizofrenie mamă du  
şi stenografa Xanadu  
pe ring Sinatra tranzitu’  
ba fulger paratrăznetu  
peorii orhidee zoaie-n ku  
  
amor în coase-mă tunică  
da’ mintea ţi se întunică  
cosiţa stângă ochii fripţi  
înţeapă-mă eucalipţi  
  
croncanii raze zorilor  
munţi deşelaţi fiorilor  
discopatii comorilor  
flăcăilor cocorilor  
  
chin antic fato un sufi  
ţi-ar suferi şi îngerii  
străbate-te euforii  
depresiilor pandalii  
cu vocile a prăpădi  
manelele de păpădii  
în discoteci peste copii  
chimiilor crestomaţii  
ori educaţii arămii  
aromei apele dobrii  
oranta şantier cobrii  
coboară cobră cundalii  
pe troliu fetei frenulii  
calcină-mi însetaţi sălcii  
din puţul peşte cu osii  
sosii în mânuri manelii  
buricului de pe câmpii  
  
o taină boala cheful grauri  
stricară pere tai coclauri  
  
adormi în cripte fumuria  
comemorare geambăşia  
mă ţine minte ţigănia  
de când cu ochi copilăria  
  
pe fie-ta rara blondă  
la brunul anacondă  
din prune boasca nopţii  
cu stelele nepoţii  
  
calame colorate   
în clame de păcate  
încape-ne iertate  
  
ori fata lumânarea  
în Rădăuţi vidarea  
a clan necomândarea  
plăcerea afânarea  
afină finisarea  
naş finul naşpanarea  
lucerna numai marea  
lătrată cu spinarea  
conspiră şi sudoarea  
de lene lama sarea  
ah aere castrarea  
schizofrenia carea  
  
din antic sai şair şeic  
la caviarul din buric  
  
kavi poet născut hindus  
din transă unde ne-ai adus  
cu fata toarsă şi pe fus  
cu ochii-n vocile de sus  
de nu din dracii lui Iisus  
cu dumnezeu stenograrus  
astfel buddhistul presupus  
ţi-arăt privata omnibus  
tot guguştiucul neapus  
care tuşind strănut tungus  
nu-ţi ardă cardul paraplus  
cu dimineaţa muză nu-s  
înghiorţului cu dans răpus  
a se vedea contor mai sus  
cotorului de ars porus  
cu Por pe corpul corpodus  
  
pliant sahib înscris onor  
aceluiaşi bolnav ponor  
din când în când uşuitor  
mai trageţi nasul la picior  
cât eu îmi fac de scriitor  
plecatei tot sfătuitor  
normalei neîmbietor  
psihanalist de dormitor  
răcişi porumb pe cărpător  
mai care şi răciţilor  
cârmeşte-mi palmă Pulman or  
  
via Torino românesc  
până-n Florenţa ghioroiesc   
nuci denşi ocol de secetă  
schizofrenia pregetă  
  
neconversat exemplu şui  
neindian studentului  
  
olecăit oftatului  
tot bietul guguştiucului  
o climă calamburului  
lombardul bradul balului  
balaurul calabrului  
tezaura rudeanului  
pe Ruda nerudarului  
de-a porcii talianului  
în gaura ţiganului  
pe ţurca hoţomanului  
în ciocănelul hanului  
izlazului hartanului  
hram bâlciul iataganului  
mardaua nici căzanului  
destinsă a cârlanului  
ce iapa armăsarului  
de bun erecta zarului  
zadarnica zadarului  
preţăluirea harului  
vitalizarea carului  
  
cinstit o noapte ars manea  
corabia mă rămânea  
pe ploaia zilei pe sub stea  
pe cruce poză maică-mea  
în horă singură cu ea  
şi ochiul de n-o mai plângea  
pe după mort a ne vedea  
copaia a ne legăna  
nu ne-ar mai naşte nimenea  
cum auzii prin India  
  
născuţi şi morţi pe loc dărâm  
aşijderi pietrelor tărâm  
a ierburi nemai de la Râm  
  
masonerii coloniale  
manelelor vase vasale  
cu mama-tata-mare-n poale  
la căprior şi cărţi poştale  
din est războiului matale  
arhaice trădări rafale  
cu morţi de ţară feudale  
răspunse nerăpusei zale  
nuntite moarte sororale  
ori şi mirese ancestrale  
până la sfânta draci matale  
  
guşate raţe în sanscrită  
ori broaşte greaca o mărită  
  
nu guiţaţi obor de fraţi  
în roua fără împăraţi  
înfumuraţi dezrouraţi  
  
de tu mă luminezi eşti soare  
de mă-ncălzeşti îţi dau sudoare  
plutească-mă o raţă  
pe cât mai sunt în viaţă  
  
sărim ce auziră  
Orfeul fără liră  
o zice Gige Nicu  
din Parkinson frăţicu’  
  
ne-o tunde tac-to frate  
dog te roşi muşcate  
  
ferise sora mea piron  
în bârfa tată histrion  
cu fata goală sub castron  
de-o gelozie neutron  
în Castri mic dejun poltron  
a reciproc para peron  
e vorba de trezirea von  
comatul comei în amvon  
nu Cogaion nu Albion  
încoace pe alibion  
  
nu v-aţi trezi aş scrie tot  
ce altfel o să vă înot  
  
concrească sepalele   
să ne zvânte balele  
vă ridice poalele  
şi fetei domoalele  
ce pe dominaţie  
a fortificaţie  
paragerminaţie  
  
tantric atru de aratru  
nu pe trei şi nici pe patru  
Dante-n baltă broscolatru  
  
tema cu ocol în Ruda  
dantelată paparuda  
în manelele de-a uda  
via Telemac mahmuda  
  
vană şură paraşură  
din Parasurama sură  
părul negru de răsură  
tresărită şi arsură  
numai stingere îndură  
ci viaţa de te fură  
aibă zgaibă a armură  
  
domuri stelele s-au frânt  
şi sunt verde pe pământ  
  
am de-ntors paralele  
neamurilor a le le-  
gumi sucursalele  
grajdul fără vacile  
colastrelor zaci-le  
şapte metri apele  
omului cu sapele  
  
în pământ claustrele  
goalele austrele  
case coperişele  
grase grişagrişele  
  
vinete patinele  
patimă retinele  
crângul salaminele  
gâzele gâdinele  
gadinile minele  
sibilne cine le  
  
dormiţi ai maicii bivolii  
ai nepri către Tivoli  
ba înapoi mai bine  
în viaţa mărăcine  
  
învăţul sângelui la sân   
cu cap tăiat de omul spân  
neînvierii tot hapsân  
credinţa iar să mi-o amân  
  
pe cine-ţi suferă te crezi  
în inundaţie cirezi  
  
îneacă-se olatul  
şi sufletul de-a latul  
se primeneşte natul  
matale şi cumnatul  
până vă vine leatul  
egalul şi bărbatul  
martirul şi umflatul  
cabirul şi gealatul  
  
de-aş mai urâ o viaţă  
iubirea stor ostreaţă  
a story precupeaţă  
un avion nici ceaţă  
la pruni cu Vlaicu aţă  
Gherghinei eroiaţă  
  
se pierde lumea hoaţă  
nu şi dumnezeiaţă  
  
astfel Satan Ilie  
şi-a scris pe cochilie  
sunând din scăfârlie  
mă lasă sub tichie  
în capul meu nu-ţi fie   
de cap fă sătănie  
că multă streche scrie  
bâzâtiura vie  
cântată ciocârlie  
visată free frenie  
beată purecie  
parâmă parâmie  
  
îmi stric duminica la fix  
iubirea sub ori peste chix  
de cum doreai perfecţion  
perfecţiune ba Ion  
  
filosofai nu te simţeai  
ţărancă în părinte rai  
mă-nvârt aminte loc parent  
nu-n Trento nici înot Tarent  
  
la şcoală piatra scrisă  
lichenii recipisă  
sub nucul foşnet misă  
  
pe subiect la subiectă   
că societatea nu-i abjectă  
  
obsesiile ei nu tu  
le scuturi pe ce te duru  
şi mumă-ta să-ţi lase note  
citirii domnului Chijote  
  
cu cine a vorbi de leac  
turbincă soacră prepeleac  
am râde nu ţi se întâmplă  
cu părul revărsat pe-o tâmplă  
  
am pomenit n-aş mai glumi  
pământului cu îngerii  
mai bine să nu văd plângând   
pe nimeni şi să râzi în gând  
  
grozavă aură tristeţe  
din dragoste şi colindeţe  
învăţul arderii de tot  
biserica lui Savaot  
  
că unde să te duci aduci  
o melodie pentru cuci  
colaur colombina  
tresară-mi carabina  
  
trăgaci solar ruralul  
înnămolire Graalul  
mugeşte vedic vaca  
filosofii carvaka  
  
mutaşi în spate cheful  
să nu vadă Areful  
  
schimbarea te desfundă  
zburată şi de fundă  
oriunde e potrivă   
de nebunie stivă  
  
nici de autonaştere  
n-ai mai avea cunoaştere  
ce-ţi trebuie delase-le  
cu moalele şi oasele  
  
la nervi mai greu treci te repui  
prepusului ba pulsului  
duminica la popă  
când nu e pe metopă  
  
de probă nama steiul  
scurtându-ne temeiul  
zăpadă iarbă punctul  
Egiptului defunctul  
  
pe cine însoţirea  
atrage nemurirea  
carisma lecuirea  
uitarea pritocirea  
  
ne ţinem de sintaxă  
când nu îngroaşă taxă  
  
italieni examen  
ţiganului de famen  
o toleranţă bravă  
cu muntele pe navă  
  
a soarelui povară   
ne încălzească ţară  
în piele avatară  
ai cui ne vânturară  
corcire şi papară  
  
necunoscute speţe  
mai nu ne da bineţe  
calamitate calme  
obârşii de sudalme  
  
ambiţii fecioria  
Sibiului cu vria  
  
umezeală ah gazon   
gazului de pe patron  
clasă de siberion  
schelălăie-mă afon  
soba surpă fum genom  
cărămizilor sodom  
prelungirilor de gnom  
ancestral neclironom  
  
iarba asta casta basta  
iarna creasta pederasta  
nu mai fie de cu d-asta  
  
crucea veche şcoala şi  
urzici ne-or cocoloşi  
  
în foile colivei  
colivă de colivii  
la nucul oliv lovii  
  
nici pelinul nici porumbul  
pelerinei nu-mi rup bumbul  
  
cuscră ce răscăcărat  
e Gică neclopotat  
  
vezi blănile grele cal  
din copită canibal  
clopotele din părinţi  
scuturate de cudinţi  
greco-rusul imitat  
prea târziu neîngicat  
  
din înconjur merele  
cunoască-le erele  
asurzească sferele  
greiere sanscritele  
azi-noapte manelele  
oprite de-a stelele  
  
hei vacă fire-ai a  
cutăruia hei ha  
ciulini eroii ra  
pănuşa albăstrea  
  
Ochioiu Chiva Gligor  
a latinească vigor  
  
ce brad şi ce mai caişi pe  
din nouă sute şaişpe  
mă-ntorc din drum din calea  
bisericii valea  
  
copilul zidit altar  
pus la loc fără şalvar  
comoara fără salar  
  
la cutremur sfinţii cui  
depictaţi ai cerului  
unului ba doiului  
treiului îndoiului  
  
bisericoşi a crede   
pe cale ca în vede  
cu lumânări nevede  
  
ce vineri sfânta mare  
vorbiţi la lumânare  
  
tovarăşi camarazii  
uscându-se cu brazii  
deşteptăciunea sacră  
ţărană piatră acră  
  
pisanii răzleţite  
nici văduve nici vite  
păscute latinite  
în Durostor leite   
  
garant corist durutul  
păciuitor tăcutul  
tăcerea o garanţă  
răzbelul prim de-o Franţă  
  
gutuile năpădul  
din zarzăre zărădul  
ce-mi povesteşti mi-e geană  
închisă de pomană  
  
pe ce mai inspiraţii  
departe sunt Galaţii  
  
Ion Creangă mai aproape  
omonimii pe ape  
cu prune pe hârtoape  
şi mere la agape  
  
raţelor de peste cinci  
botoşeilor opinci  
  
cantica pe şarpele  
de deznoadă harpele  
clonţul glonţul laurul  
laura balaurul  
  
casta gurii talpa furi-i  
ori condurii din pădurii  
arde-mi palma intifadă  
brumă prunei din ogradă  
  
pe Gresarea Moesia  
rotunjeşte gresia  
apele pământ nisip  
brâncuşească-ne la chip  
  
daltă arcă bizantină  
carul stelei aur tină  
cheamă un cameleon  
amarantului craidon  
  
când şi tai taică turist  
foile de acatist  
zorilor traheele   
nebuniei feele  
  
de la dumnezeu a da  
maica domnului iada  
faur graur papagal  
cu distrugerea aval  
  
voiajează porumbiţa  
porumbelului cu şiţa  
n-ai furat borcan copil  
de la fabrica pistil  
  
cearta că te făcui tâlă  
de viteză doar în sâlă  
  
cortul dreptei ce mozaic  
indianului prozaic  
zuruie-mă zorule  
odorul omoru-le  
  
camăta contreze-ne   
strepezite stepene  
slăvile certezele  
aminu-ne depene  
a minune ţepene  
  
patru dharma darul har  
ţuicii fără de pahar  
cântecului tributar  
tribalismul tatuar  
cratima între hambar  
de care având habar  
n-ai un ban în buzunar   
  
că ce-mi trebuie şi vot  
îl mai dai iscariot  
domnului că savaot  
busuiocului cu tot  
petunindu-te tarot  
popii zidului azot  
pe-al copilului osmot  
cu altarul de chivot  
  
hai impresii da’ duium  
convertit busuiocum  
  
carantina malului  
cratima realului  
cetina cvartalului  
orele Aradului  
când şi dharma calului  
poala elefantului  
Slăviteştii graalului  
  
uite-te din trei ardei  
focul coasei pe costrei  
cu tăierea horj în trei  
  
capătă din capete  
să nu te mai scapete  
  
spada spata chinuie  
chinorozul chituie  
padişahul Padeş pâr  
deştele înţarcă ţâr  
  
bună dimineaţa nuc  
în Nucşoara te apuc  
întrebat preţul din suk  
numai ţie ăl trabuc  
narghileaua nu flaimuc  
înflorirea de caduc  
ăl din caduceu haiduc  
haidamacul ba Ionuc  
stilul ducă mă aduc  
  
dacă-ţi spun mă miluie   
şi la ce nu siluie   
repetiţia coronă  
brevităţii ne întronă  
  
cifra ultim biograf  
catagrafic pe zaraf  
  
calmă armă cocoşez  
roşului nemaienglez  
te sculaşi de dimineaţă  
inspiraţiei paiaţă  
  
fără de discuţie  
rişca nea Rişcuţie  
cantorul Pocuţie  
lampadar Iacuţie  
da-mă damă dolomit  
domului ne domolit  
  
ah format devorator  
rotitor a rotisor  
o plimbare cu motor  
de români înroşitor  
mortului lenevitor  
cositorul de mohor  
bătătorul de Tabor  
chilipirul florilor  
carapacea neicuşor  
crăunitul numai dor  
ce te arde puişor  
şi mai greu şi mai uşor  
de-mi zisesem greuşor  
răsărit în grâuşor  
  
schimbă limba sabia  
Vicina Corabia  
descinge-te talia  
ţi-o strânse Italia  
  
capătă canalele  
nemţilor analele  
supără tercirile  
de cu fericirile  
  
versurile biblia  
sibilele trivia  
cetera nu ne era  
streşini Transilvania  
  
castru tot Lombardia  
pe Toscana Sardia  
verse-ne ponoarele  
cartier popoarele  
  
ziua de la revedere  
vorbelor din tombatere  
porcilor pe reverbere  
  
numără-te boxule  
bicicletă moxule  
mopsule small-pox-ule  
  
avem ave de pe nave  
cosmosurilor bolnave  
meteorilor tot lave  
  
plânge-mă cu supărare  
de eşti fată de pe mare  
ce poveste de comoară  
ia un par şi mă omoară  
  
cântecele indecenţa  
florentină nici Florenţa  
mă dau iar cu găeştenţa  
Râmnicului nici demenţa  
  
am o libertate n-am  
viaţa ce mi-o încântam  
petreceam în bairam  
cu nepoţii nepoţeam  
  
ce transcrisă revedere  
vedelor pe dromadere  
o dexteritate vere  
de te lasă şi putere  
şi nevasta coliere  
  
zică din urzică mur  
iederei de Pompadour  
  
franţuzească şi mireasmă   
şi italică miasmă  
românească la agheasmă  
din grecia cu fantasmă  
  
veresie fantezie  
scapă-mă de frenezie  
  
vorbele mă clatină  
până-n clipa slatină  
cu potcoava datină  
  
mă resorb în secetă  
spre toamnă ce pregetă  
  
rupe cuiul norule  
frontul dezertorule  
carul mare sorule  
fânule răzorule  
călare amorule  
bobule boborule  
globule globulele  
  
de-mi spuneai petunia  
busuiocul cunia  
guiţai Panonia  
muşcata begonia  
  
rumegate viţele  
mânate oiţele  
muştele halviţele  
  
pe şoseaua Drăgăşani  
găsii o pungă de bani  
mai la Olt mărunt duşmani  
şi vreo nouă mii de ani  
în trovanţii gologani  
treci pe trei parastasani  
pe la târgul de cârlani  
  
mă observ cu înţeles  
m-aş culege m-am cules  
  
pe ales din nimicesc  
înţeles înţelepţesc  
la o notă mă opresc  
şi cu nuntă mă silesc  
robule dumnezeiesc  
la icoană arabesc  
resculptatului ionesc  
  
tu şi cânţi cu numele  
să se surpe humele  
  
susure-ne năvile  
foile din Glăvile  
că-mi sustrăseşi lăvile  
pe miroase tăvile  
cartea moartea ia-mi-le  
să nu plângă mamele  
certe-ne surorile  
să oprească morile  
în concert manelele  
poleiască schelele  
de ţiţei belelele  
băile cu ielele  
şalele inelele  
taliei şrapnelele  
de-a italienele  
anzianhienele  
  
ghem corlata moş Vasile  
cu vorbirea în azile  
bărbilor peste gorile  
moaştelor moşite grile  
  
cară-mă Olteţului  
Luncavăţ isteţului  
apa muzieţului  
ţepuirea preţului  
karma precupeţului  
patima iubeţului  
rutina mistreţului  
râtul ministreţului  
cortul nătăfleţului  
orzul mălăieţului  
cultul perieţului  
cuişorul leţului  
dănţuirea deţului  
  
joacă-mă la cărţi tăiat  
şi mă trece Calafat  
bate-mă la cap lumini  
de mă sting din rădăcini  
  
de-a dura de-a berbeleacu  
dumnezeului al dracu  
din fum indianu dacu  
din fumaşi tutun aracu  
blasfemie punct cu acu  
  
taie-te columbilor  
mătasea porumbilor  
‘neaţa şi tu Nelule  
jucat alunelule  
  
că mă scriu cu vorbele  
înotate ciorbele  
rimele mecanice  
lainice neharnice  
  
potolite horele  
duse choeforele  
umbrele duhorile  
preseze-mă florile  
  
ce plăcere-a putrezi  
fericirea hărăzi  
am de gând să mă reped  
îndărăt şi nu biped  
  
trilobiţilor matale  
să te şuşotesc la poale  
mai înceată dania  
cu împărtăşania  
  
sângele nămol de fraţi  
bobilor nedivulgaţi  
  
am să caut Amsterdam  
în biserici fără hram  
rezidindu-se calam  
  
te împrăştie arşiţe  
arşiţei Euridice  
tu boboaca eu răstoaca  
popa nu ne bate toaca  
  
aliajul peste bronz  
Milarepa contra bonz  
din Rodin şi nici Brâncuşi  
Michelangelo pe uşi  
  
Dante şi Petrarca vechi  
deschizându-ne urechi  
  
cifru stâng rotund hiat  
potopul în Ararat  
amintirii trilobat  
păcăleală împărat  
mici contraste retezat  
munţilor dulău în lat  
bicicletei din lătrat  
clorului nitroglisat  
găliganul Goliat  
biblie cât m-am tasat  
şi nici n-am mai respirat  
Picu Pătruţ m-a chemat  
ca şi anul celălalt  
că nu m-am antonapnnat  
mai a bulgăr de croat  
coroiat încoronat  
  
dura nici la Gâltofani  
mierea la tangenţi râtani  
invers pe memorii dani  
veveriţelor pifani  
  
învierea ce pedeapsă  
Brahma paria la coapsă  
viaţa ce mai pedepsire  
trupului perdeluire  
  
sufletului mortuar  
pe cenuşă nici mortar  
  
oh macabre macabeu  
te fumez în gineceu  
nici bărbat nici apogeu  
samizdatul scarabeu  
în părere derbedeu  
paranoic de spudeu  
  
monoton monorimon  
Uppsala cu bastion  
talion italion  
cursă curse ichtio  
vara vărul Ilion  
cu Traian troian pe tron  
  
ţine-mă petenţă pantă   
să nu mă fărâm la jantă  
oasele ponoasele  
casele păroasele  
  
bărbierimu-ne la ras  
pâine la iconostas  
sărutarea de pripas  
icoanei de am rămas  
  
ce vă scriu nu ştiu să scriu  
că nu vă făcui pariu  
gratis paria de viu  
  
nu vă şterg emerg amar  
nemurirea ca la kar  
te priveşte palicar  
ăla scrie calendar  
rama sita în sătmar  
nu se împăcară iar  
  
ungurene miorene  
apele sugrumă mrene  
  
te catolic diastolic  
diasporă apostolic  
peste mine şi mongolic  
  
cine pune mâna face  
tu ce vrei în carapace  
nu zici întărâtă drace  
  
nu e crimă ba o fac  
pedepsitului darac  
împăcat bun simţ că-n rai  
dinadins te cert pe cai  
  
du-te tu cu caldul tău  
căpială tăntălău  
mă apără ucigaşa  
de-mi cianurase ogaşa  
  
dacă nu că nu te scoli  
fără o cafea bemoli  
în acustica claustră  
vineţie şi austră  
  
hârburile smălţuite  
certurile mai trăite  
nu porc nici atâtea vite  
  
nu mănânci de canibal  
scapi de val de mal vamal  
  
d-aia şi medicamente  
morţilor adiacente  
viilor mănânci placente  
eprubetelor recente  
  
norma sură murătură  
alergia arătură  
în Biharia harbură  
harababură sub bură  
o gură suburbă ură  
garagaţa pe răsură  
  
nu vorbeşti blestem să-ţi dea  
în foc băută cafea  
  
aşa n-ai tuşit cu voci  
mă omori şi mă provoci  
poartă-te frumos boboci  
n-ai mai scris în trei şi soci  
  
nici în limbă nu visez  
rotunzimea pe crestez  
candidă la tindă carte  
din războiul de cu moarte  
  
prăpădită în genune   
suferinţa de cărbune  
zicând alimojdie  
mă întorc în drojdie  
  
budele respectele  
agonii expecte-le  
veselii rejectele  
ritele sanscritele  
vitele mărite-le  
pe zi euforică  
dorică bosforică  
lambda lambada ba da  
grătarul Oltenia  
  
la raţe că te trezişi  
vieţuirea fărâmiş  
  
aş mai toarce parce hârci  
harcea-parcea roase cârci  
nepoţilor peste pârci  
  
cum te cheamă zmeule  
diavol dumnezeule  
şi pe tine diavole  
dansul de pe tavole  
  
doamne nu mă mai chema   
pe numele dumneata  
aţa-n ac nu gaura  
doamna o mai nimerea  
ce urâtă bătrânea  
neînstare de ceva  
nimica de înstărea  
  
de ce s-o fi omorât  
că frigeam plăceri carât  
asta e şi nu mâncarea   
plăcerea de frigarea  
  
repede tu cu oastea  
coastele mâncate-a stea  
vă aud în scris căpşuni  
n-ajung nu lângă cărbuni  
  
nu de soi şi vezi că uiţi  
neplăcerilor desculţi  
şi mai lasă-mă prostii  
fleicilor pe pirostrii  
  
mai strănută râd ca Nae  
de-l lăsă Veronicoae  
  
lasă-le mă de muieri  
ducă-se-n ziua de ieri  
noi ne scriem stângi dureri  
şi fără de mângâieri  
  
iar te doare capu’ Petre  
o cafea tutun de pietre  
da’ aseară ce tot beaţi  
cu certare către fraţi  
  
şi copilul stat târziu  
de contrat contrasul viu  
mă adorm pe la mijloc  
versului pe poloboc  
  
te târăşte brevitate  
intenţionalitate  
vezi că te bârfesc copile  
bunicii nopţi fără zile  
  
pune-le din miez pe scurt  
că timpului nu eşti furt  
ah în pile împilare  
dragostelor nestelare  
  
ba o zodie de zestre  
şi nevestelor palestre  
  
împărate n-o tăia  
gâtului miresia  
ştreangului de miluia  
  
ce compui pe trei coloane  
te-oi citi în galioane  
juventute pe coline  
drăgăşane vin divine  
  
cam ca mama Veta vast  
năbădăul în contrast  
brevitatea perifrast  
crampă campus de balast  
  
ne-om elibera canari  
din hareţii uliari  
parpa de o purpură  
harpa de o hurpură  
Dunăre se tulbură  
  
noi de pe cap le lipseam  
şi nu ne cabulipseam  
clanţa uşii clănţăneam  
  
pijama cu dosu-n faţă  
scrisul de azi-dimineaţă  
nu e plictisită maşi-  
naţia se dă cu naşii  
  
ţi-ai adus pantaloni lungi  
vremea toamnei să ajungi  
să plăteşti şi pantalonii  
o clătită a mamonii  
  
mă bate un gând să nu  
mă duc bibliotecu’  
şi în faţă de cu fapte  
mă face cafea cu lapte  
  
nu mă laud nu mă scot  
din al scrisului socot  
Nanku give me pant Pantiuşa  
cum te mai strânge cu uşa  
  
de ce blugii îi calc blugii  
ce e nebunatic glugii  
fă-i dungă mânecă lungă  
călcătură să ajungă  
  
că şi eu sunt ramolită  
fata nu mi se mărită  
nu eşti tâlă soru-mea  
râdeam de mama-Anica  
  
cât de proastă că pârleşte   
fiara blugilor la peşte  
la guler n-ar fi pe burtă  
mai jegos cenuşii turtă  
  
numai astea cam aşa  
lasă-l până-n India  
pui ziar că se pârlea  
aşa maică se ardea  
pui hârtie canava  
a cochetă ce proptea  
  
are el metoda lui  
chiar a indianului  
  
hai că merge el da da  
dichisit a te holba  
eşti meticulos sadea  
să arăţi a perfecta  
pe aici nu se călca  
blugul că se bulbuca  
dă-te băiatul să stea  
bine şi stai acolea  
  
vrea să i-l pui cu alai  
doamnă croitor ce n-ai  
fier de călcat în Chenai  
  
submarine pietrele  
ne mângâie ghetrele  
ca focile vetrele  
mările nisetrele  
animal planetele  
să le vadă fetele  
şi să-şi facă ghetele  
de mi-am scris peretele  
musca nu brabetele  
  
buşite ziarele  
să-le-nghită raţele  
compoziţii întrerupte  
de plecările la lupte  
  
a te inspira-n travalii  
de conducere de Vali  
care poate să şi vină  
că nu e nimeni de vină  
  
să o ia şi pe babiţa  
platagelei jurubiţa  
  
suprapusă amintire  
pe floare de cimitire  
mai alaltăieri altire  
  
camăta ca mama ta  
înjurată de tata  
repetiţie deseară  
şi mâine a doua oară  
  
vălure-mă lucernă  
cancerului nu cer nă-  
ravul pravul prăfuit  
aerul de adormit  
ce ne-o fi şi aromit  
  
mai în urmă necizel  
ore hoituri de măcel  
  
câtă depărtare  
temporală tare  
nevieţuitoare  
fuga pe cărare  
de n-aud şi intervin  
mai ermetic mi-e venin  
  
ne ducem la Frăsinei  
să nu intre mama ei  
de-a murit printre costrei  
  
împăcată moarte parte  
de o floare într-o carte  
şobolan de umbră zburzi  
pân’ te-or roade grauri sturzi  
  
m-am dus ca să mă întorc  
să mănânc carne de porc  
inutilă datină  
fără iar o slatină  
  
pot să beau cafeaua ta  
Frasineii spovedea  
Gigi cu banii stătea  
să fie totu’ gata  
când vine-ăsta să ne ia  
  
auzi vă pui şi o sticlă  
de apă de la Costică  
pesticido tâlo cia-  
nuro noro de acia  
  
prin estetică la van  
paravan de năzdrăvan  
ce filosofii de-un ban  
voi transcrie sem oltean  
  
semialtitudine  
fiul rectitudine  
pe luate statele  
cu aerostatele  
  
foile de viţe Eve  
nici avute nici aeve  
merge-om oameni capre oi  
sub gutuiul din Milcoi  
  
ar fi bine-acolo mă   
slujbă astăzi de n-o fă  
cântece de dumnezeu   
spovedind pe corifeu  
  
puf de piatră voiajor  
guşii zbor la selector  
trandafirul alb în nor  
firul ne la vorbitor  
păstrătorul păstrăv c-or  
  
să vă dau faţa de masă  
pe ziar cu ce se lasă  
indianul în melasă  
a citi soarta buhoasă  
buhuhoasă de dudoasă  
că duioasă o fi joasă  
  
maică ai venit a fiu  
la care şi răbduriu  
să mergi să nu căpiezi  
până seara catanez  
  
a plâns că a treia oară  
de se-ntâmplă o să moară  
să nu te mai duci la moară  
am obsesie cu moara  
de-mi plăcu romanul Mara  
  
mor după transilvăneni  
care-ai mei care mireni  
dumnezeule poieni  
ungureni în Vaideeni  
cu vâlcenii mioreni  
  
ce zile are şi popa  
nu mai intră-n Europa  
săgetată şi coliva  
ochiul din fruntea lui Şiva  
  
Noana scrie acatistul   
să ne lase anticristul  
câţi bani ai atâţia dai  
că pe ăilalţi nu-i mai ai  
  
scrii cât dai atât citesc  
nu mă mai acatistesc  
numai două nume restul  
nu mai urcă Everestul  
  
zece mii o zi o sută  
o citi cu banii plută  
asta numai să ia banii  
că ne vin americanii  
  
târg nu mai religie  
mai acasă ligii e  
  
popa să citească ască  
boască iască rourască  
de visam sanscrită bască  
limba flăcăruie doască  
  
nu Maria Alexandra  
Maria alta mixandra  
Dumnezeule de-i ştii  
pe toţi când erau copii  
  
dac-aşa e la botez  
p-ăl mai sfânt îl înfiez  
cu pomelnic toate frez  
popii mor pe meterez  
  
te pe re pe te re pietre  
Gheorghe Vasile şi Petre  
şi acolo ce scrii morţi  
să le redeschidem porţi  
  
aici era părul  
musculeţ nu mărul  
acolo mirezul  
mireselor crezul  
  
vom catadixire  
vaideemăpire  
din izlaz atlazul  
din taluz talazul  
  
ieri iconostasul  
şi cu parastasul  
maslu vasul leagă  
latră saramagă  
  
zisa idioată  
idiosincrată  
uşa a crăpată  
ţeasta calafată  
  
că necunoscută  
alergia plută  
iar că mă o moară  
mu lemurioară  
  
crampa de leurda  
cramponează urda  
joaca în contencii  
hortensie trenci-i  
  
mă puseşi de sursă  
betelgeuzursă  
că nu se venise   
Indiei chalise  
  
poate şi plictisul  
plicul compromisu-l  
compromisu-l-a loc  
de-l pierdui pe Balogh  
  
schim Calist alas in  
Delafras din frasin  
ce vă povestise  
Ghelasie clise  
  
florilor ce îs le   
pâslarului pâsle  
pârga de parâmă  
părul măr mă râmă  
  
nervul mă columbu’  
că de ce-l mai umblu  
la soacră Popescu  
mamă-sa lopeţi cu  
  
puşchea măturoaie  
de la jigodoaie  
  
în ţărani lentoare  
lene călătoare  
paraghicitoare  
palmelor popare  
  
am urlat a cobe  
degetul în Kobe  
ce oraş ne taie  
gust de cuţitoaie  
-----------------------  
George ANCA  
21 iunie 2017   
Bucureşti 
Referinţă Bibliografică:
George ANCA - RUDA (POEM) / George Anca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2368, Anul VII, 25 iunie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Anca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Anca
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!