CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593



Acasa > Stihuri > Imaginatie >  




Autor: George Anca         Ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017        Toate Articolele Autorului

George ANCA - ORIENTOPOETICA (2)

 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
EPILOGUL SPĂTARULUI  
  
*  
spafarius la han bogdihan  
rară locului întruchiparea  
ce să se mai filmeze cuşcarea  
  
vom transcrie din el din iezuit  
în traducere om mai reteza  
şi mai picătura păţitului  
  
askaniama ne-a jefuit în tovărăşie cu mijlocitorii lui  
escală în izlaz la Bercioiu verde neplastic  
soarele amiezii pe partea somnului  
  
*  
acestea ce zicem până aici  
pentru alţi doară se pare  
că am ieşit din vorba noastră  
  
însă nu gândesc că fără cale sunt puse  
de vreme ce acestea şi mult   
mai multe ca acestea  
  
măcar de am putea sci luminând mintea noastră  
cu cale ce în lume mari fapte de mari oameni  
scrise au rămas şi acestea voia lui Dumnezeu  
  
*  
îngăduindu-le ca iar prin oameni  
minunile sale să săvârşească  
şi să rămâie cunoscute rodului omenesc  
  
toată învăţătura şi sciinţa descoperindu-le  
şi în lumină puindu-le şi lăsându-le  
ca să putem încă cunoasce şi să scim  
  
lucrurile bunilor şi a reilor  
a vrednicilor şi a nevrednicilor  
ale legiuiţilor împăraţi şi ale tiranilor  
  
ca pre cei buni şi vrednici să lăudăm şi bine să cuvântăm  
şi pe cei răi şi cruzi să-i ocărâm şi rău să-i pomenim  
aşişderea ca relele să gonim şi să fugim  
  
iar bunele să îmbrăţişăm şi să urmăm  
astea spuse iar actorul neprăbuşit  
caută pe feţele noastre învăţul  
  
*  
Iorga sur cette personnalite bizarre et hautement interessante  
Gorovei J.F.Baddeley Londra 1919 P.P. Panaitescu Paris 1925   
raţiunea dominantă Mikolaj Spathari piewszy  
  
rumunski orientalista turkolog  
i yierwszy rosyjski sinolog Constantin  
hermeneut diplomat utopist teolog călător enciclopedist   
  
Grigore Udrişte Miron Nicolae Dimitrie  
Gavril sulgerul din Zlătăreşti  
Buia Spată 1304 aromân Nicolae grămăticul  
  
Nicolae Cârnul fost mare spătar în Ungrovlahia  
Nicolae Spăt 1661 Nicolaus Spatarius 1664  
Baron Spatar 1665 Secretarius Spatar  
  
*  
Nicolae Spătarul Baron Spatarius cy-devant votre general   
Nicolai spatariu Neculai dumnealui Neculai Spatariului  
Nicolae Milescu spătar Nicolas Spathar Milescu  
  
Nicolai Milescu Spathari molda-volaccone  
laconian lacon lacedomonian  
Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali Splendens  
  
moldovlakon moldavolakon moldovlah  
molda-volahos moldavolaccone greşeală de tipar  
român din Peloponez aromân nu exista cuvânt special  
  
*  
familia princiară aromână Spata  
viţa princiară a familiei Buia-Spată 1304  
de mâna mea a lui Nicolae spătarul moladavolakonul  
  
moldovean cu obârşia în Peloponez şi nu grec auto  
Winchelsea 1667 spătarul are un mic semn  
la vărful nasului ce i-a fost tăiat ca pedeapsă  
  
vârful nasului i-a fost tăiat de către unul din   
domnii Moldovei un traite secret l’Hospodar de Walacie   
son parent avait avec le Roi de Pologne  
  
*  
spătarul înrudit poate cu familia lui Vasile Lupu  
rhinotmeza crestarea nasului pedeapsă  
bizantină pentru pretendenţi la tron  
  
ce cu hamgeriul lui Ştefăniţă vodă i-au tăiat nasul   
I s-a făcut onoarea de a fi însemnat la nas  
tăierea nasului 1661 plecarea în Rusia 1671  
  
răposatul nostru tălmaci Nicolae spătarul  
interesanta şi ciudata personalitate  
Picot Legrand Baddeley Arseniev Mihailovski Sârku Kedrov  
  
*   
spătarul poartă sabia voievodului  
Vlassios meus olim professor in urbe imperatoria  
Koridaleu soare strălucitor al ştiinţei  
  
Spătarul vorbea latina greaca slavona turca italiana   
filosofie matematici astronomie  
1659 comanda un corp de o mie de oameni înarmaţi  
  
în 1666 la Stockholm enchiridion  
lux liturghie biblia de la 1667  
frigul nordului Tartariei  
  
*  
spătare supratereştri  
şi mai barbari îţi înconjoară  
trezia dimineaţa asta  
  
cine pastişându-ţi pastişa  
printre temerităţile bănuitorilor  
te reîmpatruzeceşte corient  
  
nu ţi-ai tăia nodul intimităţii călătoare  
poate după sfârşirea mănăstirilor  
la răscrucea depărtărilor ajunse  
  
*  
exactitatea maximităţii catapultei  
prin sânge autozvârlindu-se  
peste graniţa oricărei pribegii  
  
soldatul preaslăveşte pe Dumnezeu  
amicissima veritas ne petrecură bădărani inculţi  
înnoitorii aruncară zid biserica orientului  
  
învinşi duşmanii din Styx  
biserica trandafir între spini  
erezii ca ruinele vechii Troi  
  
*  
erezia ca o hidră cu multe capete  
în inima bisericii asemenea calului troian  
arse provincii şi curţi regale  
  
păzitoarea credinţei străvechi a apostolilor  
antiohieni primul nume al creştinilor  
greci moldoveni valahi georgieni şi chiar ruşi barbari  
  
credinţă ritual obiceiuri dogme posturi  
semnul crucii felul de a clădi altarul  
cei unsprezece mii de călugări de la Muntele Athos  
  
*  
rugăciunile pentru morţi excomunicarea ereticilor  
rostită solemn în duminica Ortodoxiei de către patriarh  
în marea biserică din Constantinopol  
  
în prezenţa ambasadorilor  
a regilor şi principilor  
creştini din Europa  
  
o mică rugăciune de seară  
tradusă în româneşte  
pentru folosinţa domnitorului Gheorghe Ştefan  
  
*  
Doamna Ştefanida neveasta Ţaria Alekseia Mihailovicia  
frumoasa văduvă a lui Gheorghe Ştefan  
la Moscova într-o mânăstire  
  
este asemenea unui cronograf  
în care sunt adunate  
toate lucrurile lumii  
  
îşi părăsise casa părinţilor săi  
şi a fraţilor săi  
averea pe care o avea în patria sa  
  
*  
  
să ajuţi acest boier  
să-i arăţi o dragoste de frate  
nu s-ar putea găsi altul ca el  
  
numit la 14 decembrie 1671 pentru veşnicie  
traducător din greaca veche şi noua latină  
şi română/moldovenească la Posolski Prikaz  
  
în departamentul soliilor  
mai mare peste traducători  
cu salariu de 100 ruble pe an  
  
*  
sărutând mâna împăratului i se mări la 132  
de tradus actele diplomatice secrete  
depus jurământ în Biserica Sf. Nicolae  
  
că va traduce întocmai  
nu va comunica duşmanilor  
nu va vorbi cu străinii  
  
1672 în Semionovskii dvor în locul  
episcopului Paisie Ligaridi agent  
secret al propagandei catolice  
  
*  
numai ţarul şi adevăraţii  
plagiatori ai neplagiatorului  
până la englez şi polonoman  
  
paginile dispărute la gong femel  
le văzusem ca pe o compoziţie  
barosul răsună în metalul corav  
  
obscuritate palat de clopot  
nespart până se răcise  
o să fiu ţinut minte aşteptare  
  
*  
  
această regiune a Ieniseiului este de altminteri  
foarte frumoasă s-ar zice că e ţara Moldovei  
şi râul acesta îmi aminteşte Dunărea  
  
este un râu tot aşa de mare şi cu o  
înfăţişare veselă suntem într-o altă lume  
regiunea este stranie pentru noi  
  
mongolii sunt aceia pe care Biblia  
îi numeşte Gog şi Magog căci numele  
pe care şi-l iau este Magol  
  
*  
munţii din Lena merg spre Lumea-Nouă sau  
Indiile occidentale zibelina animal pe care vechii  
greci şi romani îl numeau lâna de aur  
  
pentru care s-a făcut expediţia astronauţilor  
şi hermină duceai hanului  
poate mai gândindu-te la Medeea  
  
cum mi se va întâmpla cu  
obârşia patriarhului corintian  
ce te-a trimis şi te-a interzis  
  
*  
cum ai fi fost fiu Medeei  
precum zisesem întâi grec  
apoi lakon din Machedoni  
  
acest Gantimur este cel mai bun dintre toţi tunguzii  
om mare şi viteaz s-ar zice un titan  
are nouă femei şi peste treizeci de fii  
  
fără să mai socotim fiicele  
tribul său numără 300 de oameni  
toţi înarmaţi cu arcuri şi lăncii  
  
*  
le-am arătat scrisoarea împăratului  
pusă într-o cutie cu mătase galbenă  
ridicând-o cu respect la vederea acesteia  
  
toţi cei prezenţi au căzut în genunchi cu mare groază   
şi au apropiat cutia de capetele lor  
aşa cum fac preoţii cu Sfânta Împărtăşanie  
  
oamenii din suita spătarului   
cântau pentru chinezi cântecul Dunării în ruseşte  
iar aceştia cântau la rândul lor melodii chinezeşti  
  
*  
marele zid chinezesc trece pe deasupra colinelor şi munţilor  
chinezii spun că după construirea lui n-a rămas  
piatră-n munţi nisip în deşerturi apă-n râuri arbori în păduri  
  
o mânăstire două figuri omeneşti de piatră  
un clopot mare şi un tambur templu pictate bătălii  
şi ai armate ai zice că sunt campaniile lui Alexandru  
  
la Pekin oraşul suveran  
în ambasada ca o închisoare  
via oficiul de astrologie  
  
*  
Ferdinand Verbiest şi încă patru iezuiţi în zonă  
te primi din nevăzut împăratul în audienţă  
de te îmbrăcasei în veşmânt de zibelină  
  
nici un cuvânt  
se uitau la veşmânt  
cazaci opriţi să bea  
  
portretul domniei voastre  
în haine de gală cu sabia  
şi buzduganul în mână  
  
*  
marele autocrat al întregului imperiu chinez  
întreabă dacă majestatea sa autocrată  
a tuturor Rusiilor este sănătos  
  
ce vârstă are majestatea sa ţarul ce talie şi de când domneşte  
cincizeci înalt şi plin de calităţi alese treizeci  
ce vârstă are domnia ta 40 filosofia matematica şi trigonometria  
  
majestatea sa era de talie mijlocie ciupit puternic  
de vărsat foarte brun cu mici mustăţi negre  
tronul era din lemn sculptat în relief  
  
*  
vorbe grele în scrisoarea către ţar de la Verbiest  
toate secretele Chinei garamatică hartă şi soarta  
asemănându-şi-o cu a lui Ovidiu   
  
spătarul i-a dat lui Ferdinand icoana  
Sfântului Mihail cu plăci din argint  
pentru biserica iezuită din Pekin  
  
chinezi legionarii ca aromânii  
primă Chină naţionalistă Chină supusă  
din bibliografia tartarică  
  
*  
şi mai amigdalaţi fino-ugric  
în materia înţepenirii  
pe sub sprâncene vodcare  
  
scop materie negaţie  
cetate peregrinare nisip  
golul tot ne-o înghiţi naşte  
  
trei înapoi în magmă  
fragmente ale nimicului  
deambulată bulucire  
  
*  
parterul catacombei Ferdinand  
rămâi dragonului cu aştri  
hermina către Alexandru  
  
din ceaun în cer scrum abur  
mai oprit descriptorului colon  
bine mă va lovi cât viaţa  
  
ce argumentam struţului nisiparniţa  
paramarină rasialitate  
că bestialitatea distracţie  
  
*  
gândul trupului ducă-se rămâi  
imponderabila căpăcită  
cu tifla dându-ţi din Tyana  
  
ce patimă greierilor genunchii  
lacul sărându-se de amurg  
la o părăsire şi mai neagră  
  
pe poveste interiorizată oniric apoi cosită  
fânul invitaţiei pe foi de ceapă  
cu hrana vieţii născătoare una  
  
*  
ascunsă faună păduri tot vaste  
tăinuirea sângelui descuiată  
de iarba fiarelor călătorită  
  
în partea cealaltă de voie de nevoie  
pari tot al destinului tot pădure  
muierile iar s-or fi înţeles  
  
oricât de cald pictura topindu-te  
ori fotografia voastră color  
cu trecutul prin cap îmblânzit  
  
*  
şamanii te mai dăruiau cu câte un păcat  
lacomi turceşte mai libere femeile  
câte câte şi Gantimur pe-nţeles  
  
aveai băieţi ori nesocotite fetele  
luxos cu protocol şi cine ştie  
dintre fanarioţi mai bizantin  
  
credincioşenia itineranţa  
pe sârmă între imperii în  
dorul nealungării bumerang  
  
*  
3 ianuarie 1678 în capitala trimiţătoare  
lecţii de greacă iar nu de magie  
în lanţuri îl mai ameninţasei şi cu cnutul  
  
Dosithei a interzis învăţatul limbii latine  
greaca ortodoxiei latina ereziei  
ar fi trebuit arse toate cărţile latine  
  
pe când tu o Chină în latineşte  
o conversaţie cu Ferdinand Verbiest  
o pozare de o zi prin pantohan  
  
*  
lumina vine din Grecia  
Petru cel Mare proteja latina  
Jurii Krijanici cu panslavismul  
  
Moscova a treia Romă balivernă  
fă un mare imperiu autocrat  
afară cu toţi străinii din spinare  
  
cucerirea Ucrainei apoi ocuparea Moldo-Vlahiei   
luarea Constantinopolului şi a Ierusalimului  
trupele ruseşti la Dunăre şi Chilia  
  
*  
cum Pausanias şi Xenofon descriseseră călătoriile lor  
ţarul grecii a stăpâni Sfântul Mormânt din Ierusalim  
Ioan Comnen de la curtea lui Brâncoveanu  
  
numai ţarul avea voie să-i cunoască descrierile  
Hrisant China supusă de tătari Nicolae Spătarul  
moldo-vlah polihistor şi prim-traducător al ţarului  
  
să ne elibereze din mâinile necredincioşilor  
pe pragul morţii trupeşti şi sufleteşti  
să întindă mâna sa dreaptă în ajutorul nostru  
  
*  
Nicolae confucean Dosoftei laozian  
amândoi aromâni sub Dosithei  
de le scrisese apostolul Pavel  
  
Duca voia blănuri de vulpe neagră  
Dosoftei tipografie cu litere şi teascuri de la Moscova  
bunului prieten Gheorghe Kastriota în 1698  
  
Sava îi trimisese în ascuns trei sclavi arabi  
din Constantinopol lui Milescu prin Moldova  
spre a-i dărui unor demnitari ruşi  
  
*  
  
cel mai mic dintre aceşti arabi este creştin  
se numeşte Abraham şi este al familiei  
domnului Munteniei cel mai mare este încă mahometan  
  
grecii nu au nici ţara liberă  
nici arme nu au decât  
invidia celorlalţi  
  
la sfârşitul vieţii Dosithei cerea  
ca rapoartele sale să fie  
traduse de ruşi şi nu de spătar  
  
*   
Nicolaus spatarius moldavus  
vir et polyglottus et polypragmon  
pereruditus moldo-vlah valah  
  
fiind străin la Moscova nu are  
se pare îndrăzneala să dea o copie  
după povestirea călătoriei sale  
  
latinii înşişi sunt obligaţi să studieze  
în academiile lor pe autorii greci  
Ptolemeu Euclide Demostene Homer Hypocrate  
  
*  
după ce ai învăţat greaca nu mai e primejdios  
să înveți latina este mare primejedie pentru credinţă  
numai în cazul în care ai învăţa latina mai întâi  
  
studiul limbii greceşti străluceşte  
în Veneţia Padova Paris Londra  
Louvin Praga Roma Corfu Hios Zante  
  
scurtă demonstraţie spre a dovedi că ştiinţa şi  
limba heleno-greacă sunt mai folositoare decât ştiinţa  
şi limba latină şi care este câştigul pentru poporul slavon  
  
*  
o antipatie naturală între ruşi şi latini  
şi tot ce vine de la ei este privit cu duşmănie  
Krijanici vedea în greci pe duşmanii slavilor  
  
după jurnalul de călătorie în  
China această lucrare polemică  
este cea mai importantă operă a spătarului  
  
a murit la Moscova 1n 1708 în vârstă de 72 de ani   
după ce a servit 37 de ani pe ţarii Rusiei  
a lăsat doi fii dintr-o căsătorie cu o rusoaică  
  
*  
colonizări eliberări în decolonizare  
cu genocid şi deportare în  
ultima descriere a Siberiei  
  
corolă îmbiată strivită naţie  
ecrasantă ce ortodoxie ortomax  
mătasea petromaxului interzis  
  
şi şcoala de latină în academia greacă  
ori tu urmându-l pe propriile-ţi urme  
cercul de când se dezbrăcau singuri domnii  
  
*  
  
măcar şi saltul interdicţie  
pe mai călcătura autoîntunericului  
o sepie numai otravă  
  
Dumnezeu părintele scie rescumpăra  
sângele fiului său unuia-născut plătind păcatul  
părinţilor pe feciori până la al treilea şi al patrulea neam  
  
puţine rele şi grele fericirile Corvinilor  
limba romană încă la ei tot mirosesce  
şi nici cum de tot nu o părăsesc  
  
*  
luptau şi se certau nu atâta pentru viaţă  
cât pentru paza şi starea limbei  
şi încă până acum într’aceşti Daci şi Goţi  
  
urmele limbei romane se păzesc  
cărora acum pentru sciinţa bine  
a săgeta Valahi le zicem  
  
între varvari cufundaţi erau  
iară ceştia români ori-cum  
şi cum prin atâtea călcări  
  
*  
sdrobiri şi nespuse rele  
ce au trecut şi i-au călcat   
tot este până astăzi cum s-au zis   
  
că tot încă de nu se afla atâta fericiţi şi slobozi de tot  
încă şi domnie şi stăpânire şi limba aceea a romanilor  
tot stă şi se ţine se vede stricată cum şi alte limbi  
  
aceşti români cum s-au ţinut şi au stătut  
până astăzi aşa păzindu-şi şi limba  
şi cum au putut şi pot şi pământurile acestea locuiesc   
  
*  
care aceasta la puţine limbi şi neamuri se vede  
şi mai vârtos atâtea roduri de oameni străine  
şi barbare peste dânşii au dat şi au stricat  
  
carii peste alţii aşa dând nici numele nici  
alt nimic nu se mai scie nici se mai  
pomenesce de aceia cum iată şi mai sus am zis  
  
Birebisca Decebal Traian  
viind până la marginea Dunării  
din jos de Kladova s-au apucat  
  
*  
a face podul de piatră stătător peste Dunăre  
căruia şi până astăzi şi dincoace de Dunăre  
şi dincolo i se văd marginile şi începuturile  
  
cum au fost şi drept ce loc au fost  
mai văzându-se zic când scade apa la mijloc  
şi alte colţuri ca nişte picioare de zid  
  
lângă care pod este şi cetatea Severinul  
dincoace mai sus oareşice care era făcută de Sever   
împărat mult încoace mai pe urmă decât Traian   
  
acest pod mare minune şi mare lucru au fost  
şi aievea semn e de nespusa-i putere  
ce a avut acea împărăţie  
  
sciind el că de acel împărat lesne se apropie omul   
chestheta delirium puşcărie nemţească  
Atila în Italia epilogul cu împăraţi  
  
*  
metoda audienţei reversibile  
dubla curiozitate a diferenţei  
leghioanele romane de-a dreapta  
  
materia cosită tot mai încolo  
pe proprietatea sinelui devastat  
pe dor de melancolie de cal  
  
ţaru-i taie barba ce robi arabi  
ce Siberia ce askaniama  
ce pictorul hanului încropit  
  
*  
sau cine ştie în ce dodii lux  
diplomatic mai nespionul  
din paragonul cu iezuiţii la extrem  
  
între filme Ludwig ce nimeni nimic simplu  
muzică schimb cântecul Dunării pe melodii chineze  
bine luând şi mai mult ţi se luă  
  
laudele de nu se şi crezuse  
magnetizat de Sibile post-Floare  
măcar şi nouă medievitate medulară  
  
*  
pe azi încolo uite declaraţia  
la jumătate a se sfârşi cuprinsă  
pe întoarcere pe cronica pe scurt a românilor  
  
adeverirea undelor theta din cărţi  
prizărindu-se în comentariul  
interlingvistic pro nostrum  
  
ce visul cuştii morţilor semnatari  
pe-un cult verosimilitudinar  
al laudei nepieirii de mirare  
  
*  
complexificaţie de auzit în râs  
până la fapt varietur onomastic  
se clipeşte pe contrafort  
  
pe marginea seminţei prăpăstioase  
scăpându-ne din rime soro moarte  
în aşteptarea contrariilor rărite  
  
Pind ori Balcanii macho machedon  
cu înfiripaţi-ne intransigenţa  
de-a ventuza kamikaze  
  
*   
n-aveai cum să te faci rus  
n-aveai cum să nu te faci rus  
după ce-ţi muri rusoaica  
  
pe hârtie nici părere o natură  
nisipul din guşa struţului  
lanţul ancorei din nisip  
  
greşeşti în româneşte bibliei  
învăluială şi în neorusă  
şi el şi acea limbă la început  
  
*  
atât de mult în nostratic terra nostra  
fără timp de literatură nici curaj  
spre fantezie şi ce glumă poate călău  
  
jocul de cărţi şi geografic  
prunele mâncate societatea  
boierească din conclavuri  
  
iezuitizat pe-a Chinei cu ochii  
barba luat la ochi ochind  
şi mai barocă soarta supunândă  
  
*  
să scrii într-o limbă pe care n-o cunoşti  
pentru limbile vizitatoare  
în secretul singurului cititor  
  
gata cu săptămâna legiune China  
şi sunat spre retroversiune  
ocupatoare a preţ de semestru  
  
de ce mi se pare timpul  
luat en gros şi cu amănântul  
pe veresie coincidenţă psihiatrică  
  
*   
enchiridion manual şi erasmic  
tăiat du-te şi tu în Germania  
să-ţi faci operaţie estetică  
  
a avut bani şi la ce renunţa  
toată viaţa a slujit făcându-se  
slujit de jos până sus  
  
măcar şi însurătoare de elită  
peregrinaje iscoditoare  
discreţie bizantină apatie  
  
*  
acolo unde s-a ivit o adevărată greutate  
s-a-ncurcat şi d. Giuvara şi anume la  
Descrierea Chinei scrisă slavoneşte  
  
de spătarul Nicolae Milescu  
pe care d. Giuvara îl numeşte  
c-o consecuenţă demnă de o cauză mai bună  
  
Miclescu deşi vestitul spătari nu pare  
a fi fost rudă cu liberalul  
Sandu Miclescu supranumit  
  
Păgânul din ţinutul Vasluiului  
M. Eminescu Opere vol X p.171  
Mofturi ştiinţifice 11 ianuarie 1871  
  
*   
că-l slujea pe Alexandru simetric  
pe lume întoarsă ortodox  
şuntit piatră pe piatră mormistru  
  
prin D. Cantemir prin  
spătarul Milescu  
autor al unui memorial  
  
de călătorie în Asia  
Rusia capătă nişte mari oameni  
de cultură atât în Călinescu  
  
istoria de la socec  
ar fi atribuită spătarului  
fiind de stolnic  
  
ba e surcel bătut de sorţel  
cuvânt spre butonieră  
mormântalieră  
  
*  
nici o literatură nici o limbă nici un război  
spătarul trăia în viaţa de apoi  
barocul tăcerilor de-a eroi  
  
al morţii văz atribuire neagră  
confuciană ritualitate încheagră  
ceremonii amestecul de agră  
  
mai India putere năvădită  
să ai a porecli o Nivedită  
de-o chinezoaică închinată chită  
  
*  
nu-mi spui din gest pe de mormânt  
absenţă din fantomă tac  
şi m-aş mira de cel cuvânt  
  
cu machedonul fără dac  
întors hangerului cutumă  
până în zilele darac  
  
de nici o marfă a şti dumă  
pe răpăiala juvenirii  
citrakavya chită chitaumă  
  
nedănţuindu-ne amirii  
decât destin crestat la ac  
s-or decima şi triumvirii  
  
romanţa fanteziei sac  
pui concentrarea unghi ungher  
ai spus discret dai de dalac  
  
dalac talak glumeţ divorţ  
deşertul mărcuind esenieni  
cu peştii-n sexul Sarei ghiorţ  
  
de Marco Pavel marţieni  
ce lolăiţi doi lei partaj  
ai părtinirii cilieni  
  
din patriarh cu Toma-n Raj  
ierusalimian morman  
de capete în demaraj  
  
demolator demolatran  
carstic olatul castru cast  
a castei iască pe catran  
  
polcovnic neiconoclast  
al penei dictator amar  
de n-o-ngropase în balast  
  
mamară slava cheagul chiar  
pe risipire ghemul mur  
Vasluiului plecatul star  
  
împărăţie împrejur  
tot dincolo şi înapoi  
de te-am ajuns pe sub azur  
  
erai pe bicicletă buduroi  
argonaut cu verde lână  
copacilor în ramuri sloi  
  
că nu te căutasem în ţărână  
doar munţii zidului verzimi  
taluzu’ urlătoarei pe sub mână  
  
că templelor de-a surda zi-mi  
traducătorule de vremi  
treimii neîmprejurimi  
  
să nu la fi bătut din Hemi  
simetricul alexandrin  
din Alexandru te rechemi  
  
te cerţi te crezi te taie sari sarin  
negoţ nagâţii goţii gateriştii  
în barbă cetnic ci mai cetnin  
  
numai tu poruncindu-te cu trişti  
până la urmă curmi urmaşi  
într-o veselie de brişti  
  
închipuire spionajul laşi  
secretelor de mai şamani  
ai bunilor ci tuturora ucigaşi  
  
jeneze janseniştii mojicani  
cu lauda a zis dodoniană  
tăcându-te călinu-n Călimani  
  
trădeze-şi morţii sabia duşmană  
ci numai viaţă chinezeşte  
din trei cu idolatra mană  
  
ihtiofag mai marilor lor peşte  
alean al mamei hronic numai fraţi  
surorile doamne fereşte  
  
până aceloraşi din împăraţi  
puind împărătesele crescătoria  
itineranţa trece de Galaţi  
  
Galata şcoala agenţia  
din deal în munte neamuri fluvii  
a Dumnezeului crăia  
  
teologalele efluvii  
constantinopolitane  
nemărginirilor vitruvii  
  
pe ce era lumire impersană  
săltat alesăturii de ursită  
suişi împărăţiile-n persoană  
  
cum coborâse de păgân vădită  
a iadului întâi Siberie  
de patriarh împins respingi orbită  
  
himerelor cunoaştere de serie  
a claustrare purgatoriu  
că raiul n-o să te mai sperie  
  
din dereligii invers promontoriu  
palat şi zid  
  
pe necitite nescrise întârziere dao  
mai plină noaptea de golul nostru  
pe vară toamnă greieri păsări  
  
exact întoarcere  
pe neplecate atâta  
drum pe-o săptămână  
  
cărticelele eternele sub colbul traducerii  
deşanţ prepostclaşti sud mistic nord ritual  
datoria în Pound Pound în cuşcă  
  
unu în dao  
două în trei  
din treime gara  
  
câtă limbă îmi arătai în plus  
fala interdicţiei falus nedintemplu  
sfinţenie ferită mă aflu pe chei  
  
poduri de mătase  
îmi îmbracă linia  
inundată  
  
format cu piatră mă bate din dao  
fără de gândul cu neştiinţa  
foile nefumate piară-mi trefocul  
  
dacă mai obosesc  
o muzică stivui   
conchistă  
  
cucu numărul presto a nehotărâre  
din nedezgropare pe neîngropata  
calea virtutata o patruzecime  
  
tot mucenicie   
sufocant sufix  
mătăsărie  
  
sprânceana tăiată expresie ştearsă  
de pe asfalt cară-mă n-auzi  
spunându-mi cară-te tot peste Himalaia  
  
de secol nouăşpe  
de pe cale  
sărăriu  
  
când voi sfârşi mă voi întoarce  
dimpotrivă corsar în scris în copaci  
aromanţei picurătoria picurar cu picurar  
  
speli şi vopseşti deodată  
lâna altfel o subţiezi  
cu dao adaos  
  
lovidrag dorna macului lotus  
din orezăria în dodii căpitan  
Capetown le voyage somnul dio adie  
  
trezvie daoie pe ducă  
pe duce nu te aduce  
pescăruce  
  
până timpul se scurtează  
latul cancerului ah Calatis  
din zbura-mă-vei esopie  
  
putrefacţia fermoarului mormon  
exact îndruga tendonţa  
cohortă interiorizantă  
  
se scurge muzică înţeles  
de-o mulţiumiruire  
cranz  
  
când am mai alimănit chimbalul pe cal  
repede în genunchi de-a clopotului limbă  
miezonoptificaţi  
  
ne-am şi procititradus în poncifozeci  
de-a clapele pâclei rupea crupa Adrian Maniu  
pe beţia din crabi litaipenaţi  
  
la miez după nopţi răscopţi chinez  
maltez okinawez kopţi opţi largo argo  
armatoli în atoli salbe-n galben  
  
clară arsura aminte la prea traducerea  
întâlnirii dintre Lao zi şi Kong zi  
am însemnat îngropăciune Brahma cu Buddha  
  
doi câte doi treime  
într-o ritualitate  
fără partizani  
  
de bună voie peste drum şi înapoi de-a palat  
deşirând largheţea strivirii unicat  
chongkong pe coamă de-o modă eclipsă  
  
şi-n avion la lună apoi din Olympic Hotel  
când chiar sunaseţi cine să răspundă Cioncin  
vă voi povesti căldura cu inhibarea carantinei  
  
ziceai de România acum Tibet  
cum te-ai şi simţi han  
la hanul Ancuţei  
  
într-o tintinabulare  
cum mă paşte în Beijing  
tu venit din Shanghai  
  
ce invers cutremur ce lăuntrizare a haosului  
înconjurător congratitudine cum de şi împarţi  
pe nefestivaluri political measures  
  
muzica han în secţia chineză unde şi  
desepararea lasă-ţi identitatea naţională  
oţi fi mulţi minoritari pe aici  
  
pentru pagode să mă deschizi floare  
albina gândac şi fără miere zi-mi  
Tian afişe comuniste Honkong Macao  
  
10 000 în sala de conferinţe  
holy hall monumentul eroilor libertăţii  
muzeul corpului preşedintelui Mao  
  
la coadă la Mao şi văru-tău mutată Moscovă  
nu mă împărţi necutare vedere numai spre ce  
trebuie biciclişti aţi ajuns la rând spre erou  
  
receptacle de gunoi engl tu ce-oi  
fi scris Jane de prin explicaţii cântece  
fotografii viaţa memorată comemorată  
  
topire în pace de cer fata cu şapcă roşie  
să ne pozăm pe poartă portretul lui Mao  
cântece bărbat femeie fii serios până la cer  
  
tu eşti han din dinastie că 96%  
11 milioane Beijing dublu Shanghai  
lume veselă plăcere contingentă  
  
cum fiecare îşi ştie ţara cei mai mulţi ştiindu-şi-o  
sunt chinezi de-aia va fi fiind cea mai ţară  
străini monument nu ei poartă ei se poartă  
  
pe sub poartă spui că ai visat  
pe cineva care te neglijase  
Ionuţ sculptase bustul lui Săhleanu  
  
numai ilustrate vizită nedemaoizată  
poate şi înmulţită putere aici voisem  
să ajung pagodă când mai însemnai refugiu  
  
din toamnă iar vor veni multe păsări  
fără nume gloria o reflexiune  
biciclistă Miţa chinebiciclista  
  
orice poveste nemaivăzută   
încetează a fi reală salcâmi  
bătrâni toţi încăpeţi aici  
  
nu v-am trădat vă ferisem  
de amintirea coloră  
cum mă retrăsesem la voi  
  
aşa interpretez rudenii de-a copilăria cresc  
şi uit paralizia în faţa palatului interzis  
a te interzice pe sine pătrunzând  
  
pe sub icoana  
albastră simţisem  
Putna  
  
poarta meridianului pe mijlocul Beijingului  
în chip de fenix cinci turnuri clopot  
de trei ori pe an împăratul în templu  
  
toată liniştea voastră  
pe nederanj împlu  
femeile neîntemplu  
  
în mijlocul interdicţiei  
apă contra foc din ploaie  
focul noaptea de la lumânare  
  
polonezei i-am dat apa vârstei tale  
cuptoare tot aurite  
Shun unde domneşte  
  
aeroelasticitate plată  
dinamică statică  
electronografie  
  
din atom amidon quantom  
bonom semenişti de trişti   
cu cine mişti codirişti de toporişti  
  
etno azi poimâine zid şi brazi  
a prohibiţiei descocoloşire  
pe dospirea verticalizării  
  
pacoste pacea trecută  
muzical răzbelul venitor  
necernută Cernişoara  
  
mască secretelor  
ne mai spui naţii  
ne ţinem de-a fraţii  
  
cartezianizară tao  
la zid umbra lui Antonescu  
pe cal cuman  
  
colibatule cenuşa fiului spaţierea spătarului  
în grabă toropire corinturi de tenacitate  
găurile negre chineze dong o pagodă  
  
propaganda etnicitară pasul apasu-l  
morâncim la o identitate vibrantă  
ne dăm drumul că ne ducem  
  
spre templul alb pe scenă etnică în neant  
în infinit nimeni doar natura închişi  
împământaţi împărământaţi înmaomântaţi  
  
mâinile zorilor ferice  
gâturile fetelor păsărilor  
grija de mama cântecului  
  
oda bucuriei folclor coreean beethovenian  
şase milioane pe acoperişul lumii roşii  
galbene fâlfâiri pe zăvelcile albastre   
  
tot la urmă altădată înainte  
înapoi pe loc tot timpul  
care mai stai în picioare  
  
de zid parte după dorinţă de moarte  
a noastră reuma în China pneuma  
riscul răpunerii chemi din somn de boemi  
  
acum e sistemul responsabilităţii  
mireasa îşi păstrează numele  
grija de bătrâni nemaiacopiilor  
  
în munţii Pekinului nimicirea chinului  
în munţii Gilortului nemurirea mortului  
te însori dacă ai casă lacăte schimbate  
  
tao plin scheletul   
morţii nemoarte   
treaptă pe treaptă  
  
tată la popas spată la taifas zidul  
în zidiri trepte pe suiri urci în sine  
sfaturi de minune a nespfătărime  
  
nime prime clime  
soarele tată  
împăratul spată  
  
hainele împăratului pietrele  
zidului Hans eşti nebun zidmunţi  
omenire zidită cu cei nezidiţi  
  
nimic mai frumos decât Lu Zu  
armonia cerului rădăcină  
rostogolindu-ne la porţile tale închise  
  
nici zid nici templu   
ucidere spre înalt  
tao taos haos  
  
citind poemul  
trece şi timpul  
şi libertatea  
  
stupi la floarea zidului  
străpungere mesajului  
zidul e dao zidao  
  
zidul e tao  
tao nu e  
zidul  
  
templul de rădăcină al lui Lu Zu nu era deschis  
nici închisă complexitatea policromă înstrăşinată  
etajat pagodă cât natura tot ca-n Blaga sofianică  
  
în clanul închis al închizătorilor  
pe strigătul deschiderii  
noi zăvoare și chei  
  
în scrisul în public mă   
răfuiesc cu sfârşitul  
prezenţei în neprezenţă  
  
steagul verde Ming  
Valdi Vivaldi  
tao între lumi  
  
nu-i o castă nime  
soră-sa Iocasta  
cumpărătorime  
  
florentină  
colombină  
pekinnăină  
  
o roată de bicicletă  
pentru fiecare umbră  
de pe lume  
  
--------------------  
George ANCA  
Bucureşti  
decembrie 2016 
Referinţă Bibliografică:
George ANCA - ORIENTOPOETICA (2) / George Anca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 George Anca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Anca
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!