CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Analize >  





Galina Martea: „COVID-19: Recesiunea în economia mondială și consecințele pozitive în schimbările climatice”
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
În istoria omenirii permanent se produc schimbări atât pozitive, cât și negative, iar, în rezultat, efectele shimbărilor sunt de așa natură că modifică nu numai tradițiile sau cursul vieții sociale, dar în același timp reface comportamentul și deprinderile individuale ale cetățenilor în anumite acțiuni și ipostaze. O asemenea schimbare radicală s-a produs la începutul anului 2020 odată cu apariția așa numitei pandemii COVID-19, iar existența umană a devenit o provocare reală și cu accente destul de defavorabile în modul de a supraviețui în continuare. Bineînțeles, omul va trece și peste acest deznodământ nefericit așa cum a reușit ca de fiecare dată să înfrunte greul schimbărilor parvenite, găsind diverse metode de salvare și de îmbunătățire a situației existente, însă nenorocirea în cauză este extrem de dură pentru moment care numai în trei luni de zile a provocat deja pierderi umane de peste 252 mii de persoane și numărul bolnavilor de coronavirus fiind de 3,56 milioane persoane. Firește, omul încetul cu încetul se acomodează și la această pandemie letală care ar putea dura și ani de zile, acceptând toate măsurile de precauție impuse de autoritățile naționale, Organizația Mondială a Sănătății, însă tragismul real pentru existența omenirii în continuare este cum va supraviețui în condițiile unei recesiuni economice globale (premisele fiind stoparea activităților sociale, stoparea temporară sau pe un termen necunoscut prin nefuncționarea activităților umane din sfera producției, distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor; stagnarea afacerilor, activităților și interdependențelor economice la nivel macro- și microeconomic) când aceasta deja se resimte destul de pronunțat și este într-un declin enorm din cauza de stopaj al activităților economice naționale ale multor țări, fenomenele fiind prezente pe scăderea producției, reducerea investițiilor, creșterea șomajului, devalorizarea valutelor naționale/europene etc. În acest moment statele cu economie dezvoltată, cât și cele cu economie în curs de dezvoltare sunt foarte mult preocupate de consecințele reale ale acestei pandemii, cheltuielile financiare pentru stoparea sau diminuarea acesteia fiind de proporții enorme. La ziua de azi sistemul economic global se confruntă cu o criză nespus de majoră din ultimul secol, însă consecințele de viitor pot fi și mai dezastruoase în toate domeniile de activitate publică, dar mai ales în domeniul sanitar destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății cetățenilor; în domeniul financiar ce ține de organizarea finanțelor, circulația banilor și a creditelor etc; în domeniul serviciilor publice unde acțiunile sunt prevăzute în a satisface sau a răspunde la necesitățile sociale ale individului. Epidemia COVID-19 este un subiect ce ține de sistemul sanitar, dar care, la rândul ei, a creat dificultăți enorme întregului sistem economic mondial, sistemului monetar mondial, cât și sistemului politic mondial și european unde respectiva criză a stimulat și mai mult năziunțele pentru extrema dreaptă, populiști. În consecință, secutitatea sanitară și financiară a omenirii pentru o anumită perioadă de timp este pusă sub semnul întrebării sau, mai degrabă, sub semnul real al incertitudinii unde existența umană va deveni tot mai dificilă în a supraviețui. Epidemia actuală de coronavirus a pus în genunchi, în primul rând, sistemele sanitare ale tuturor țărilor care fac un efort enorm de a face față acestei catastrofe umanitare, iar finanțele publice destinate acestui sector sunt extrem de enorme atât pentru ziua de azi, cât și pentru un viitor necunoscut. Astfel, sistemele sanitare ale tuturor țărilor trebuiesc investite cu mijloace financiare la maximum, pentru că numai în așa mod ar putea fi evitată stoparea pandemiei, ca mai apoi și economiile naționale să fie capabile de revitalizare, inclusiv evitarea colapsului integral al recesiunii mondiale. Parcursul ar putea fi destul de lung, dar omul, după cum știm, este capabil de orice invenție și de orice acțiune ce poate distruge sau construi viața din acest univers.  
  
Omul a fost acel care a realizat cu mult succes dezvoltarea umană și socială, în rezultat, prin știință a dezvoltat până la cele mai avansate limite industria informațională, tehnologia de prelucrare a materialelor și resurselor naturale, recurselor de muncă etc, ca mai apoi, in unele cazuri, prin această dezvoltare excepțională să se contribuie la distrugerea sau modificarea climei terestre, în rezultat având loc schimbări climaterice enorme cu o încălzire globală de până la 1,5 grade Celsius, această încălzire devenind tot mai activă din cauza acțiunilor umane unde prin prelucrarea resurselor naturale, a combustibilor minerali etc., se elimină în atmosferă într-o cantitate destul de mare dioxidul de carbon. Fiind așa, se menționează faptul că acuma odată cu pandemia de COVID-19 și cu stoparea totală sau parțială a activităților umane în sectorul industriei și de prelucrare a materialelor naturale, mai ales în industria combustibililor fosili și a turbei, s-a constatat că și schimbările climatice și-au revenit puțin în sensul pozitiv al cuvântului. Deci, e de semnalat că orice schimbare își are laturile sale pozitive și negative, dar firește nimeni nu-și dorește ca în lumea umană să bântuie boli sau epidemii de diverse tipuri numai pentru a proteja mediul planetar de efectele negative, nu nicidecum, protejarea climei poate fi realizată de către om în condiții de permanentă responsabilitate și respect față de mediul înconjurător, față de universul în care trăim. În cazul dat probabil nu ar fi omenesc sau politicos de specificat faptul că pandemia în cauză a produs și efectele pozitive corespunzătoare în sistemul climateric, insă studiile recente realizate în domeniul ecologiei și al mediului demonstrează acest lucru. Conform unor cercetări efectuate de Agenția Spațială Europeană și de NASA se indică că în aceste luni de izolare a oamenilor și de înghețare a economiilor și activităților umane în legătură cu epidemia de COVID-19 este o scădere majoră a poluării și a procentului de emisie în atmosferă a dioxidului de azot (NO2), mai ales în regiunile industriale chinezești unde limitele se înscriu între 10-30 la sută (https://www.jurnal.md/ro/news/a81f65d4b18ec886/epidemia-de-coronavirus-a-dus-la-scaderea-poluarii-in-china-potrivit-imaginilor-nasa.html). Însă un alt studiu realizat de Centrul de Cercetări pentru Energie cu sediul în Finlanda specifică faptul că pe parcursul lunii februarie s-au înregistrat reduceri de CO2 cu aproximativ 25 la sută în raport cu perioada anului precedent, aceasta fiind considerată la nivel global o micșorare de 6 la sută. Astfel concluziile pot fi: tot ce se întâmplă în această lume este din cauza omului, precum și apariția acestui virus necunoscut, acestui dușman invizibil numit Coronavirus, care s-ar presupune că a fost elaborat în condiții de laborator. În cele din urmă, pandemia globală de coronavirus a afectat nespus de dur economia globală, în mod aparte economia țărilor dezvoltate; iar protecția climei pentru moment se regăsește fericită în limitele pozitive ale procesului.  
  
Pentru a rezista la recesiunea economică cauzată de pandemia COVID-19, dar și în lupta împotriva acestei pandemii, statele dezvoltate, statele slab dezvoltate, statele în curs de dezvoltare recurg la diverse metode și practici de guvernare doar pentru a solutiona cu succes problemele parvenite în cadrul țării. Spre exemplu, în salvarea situației de criză Banca Centrală a Statelor Unite tinde să pună în practică o politică de extensiune monetară; pe când Germania pentru a împiedica ruinarea economiei în condițiile de criză pandemică acordă 750 de miliarde euro pentru păstrarea locurilor de muncă ale angajaților și susținerea mai multor întreprinderi de a nu falimenta în perioada respectivă, aceasta fiind o alocație extrem de mare, dublă față de bugetul federal din acest an; Franța dorește ca numai în lupta contra epidemiei să rezerve un fond cu destinație specială în valoare de 500 miliarde de euro; iar majoritatea țărilor care se confruntă cu epidemia de coronavirus pun în aplicare măsuri urgente de a proteja populația, angajații, întreprinderile prin acordarea de subvenții salariale și de șomaj, eliminarea sau amânarea pe o perioadă anumită a taxei pe valoarea adăugată etc; Uniunea Europeană, la rândul ei, prin normativele sale, încurajează țările membre să acorde asistență instituțiilor și societăților comerciale pentru a produce efecte pozitive față de deficitele de lichidități sau alte necesități, și evident ajută enorm țările Europei cu fonduri financiare destinate în lupta și contracararea epidemiei existente. Însă, cu toate aceste acțiuni întreprinse, oricum criza financiară mondială este deja destul de prezentă în viața tuturor țărilor, iar bursele de valori care sunt și piețele globale de active din ultimii ani sunt la fel de afectate ca si alți factori economici din cadrul economiei globale. Bursa de valori, fiind considerată ca cea mai însemnată componentă a pieței de valori, la ziua de azi este destul de afectată (cele mai importante burse europene și-au redus foarte mult valoarea – exemplu, bursele de valori din Paris, Londra, Frankfurt s-au micșorat în jurul la 4 la sută; acțiunile Airbus au scăzut de până la 12,7 la sută; Tokyo 5 la sută, în linii generale, pandemia actuală a provocat pagube enorme tuturor burselor de valori din lume) care, la rândul ei, afectează prețul acțiunilor pe piețele bursiere și piețele libere. Un alt capitol nespus de important în economia tuturor statelor este valoarea Produsului Intern Brut (PIB) - indicator macroeconomic care exprimă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului și produse în toate ramurile economiei naționale din cadrul unei țări în decurs de un an. Reieșind din definiția că PIB-ul este format din investiții, consum, importuri și exporturi, atunci ne putem imagina destul de ușor cum acesta se regăsește în condițiile de criză sanitară cauzată de pandemia COVID-19 – conform unor estimări pentru anul 2020 ar fi, spre exemplu, că PIB-ul Italiei ar putea ajunge la o scădere de până la 9 la sută, PIB-ul Spaniei cu o reducere de până la 13,6 la sută, PIB-ul Germaniei o micșorare de până la 6,3 la sută, PIB-ul Statelor Unite numai în trimestru întâi s-a micșorat cu 4,8 la sută, PIB-ul Franței în jurul a 7,2 sau 8 la sută; iar pentru zona euro, și anume în cele 19 state unde există moneda unică, FMI estimează o reducere a PIB-ului de 7,5 la sută.  
  
Criza economică globală cauzată de pandemia COVID-19 se resimte extraordinar de mult și pe piața muncii unde șomajul a ajuns deja la cote înspăimântătoare, numai în SUA între cifra de 26 și 30 milioane de salariați sunt deja fără un serviciu, iar rata șomajului ar putea ajunge și până la 16 la sută; în Spania șomajul ar putea ridica cote de până la 21,7 la sută; în Italia, Germania, Franța, precum și în alte state rata șomajului se preconizează de a fi în limite șocante urmările fiind decalajul dintre cererea și oferta forței de muncă, de stagnare temporară a afacerilor private și activităților publice. Starea de lucruri actuală ar putea fi de lungă durată care, la rândul ei, ar putea cauza modificări enorme și în comportamentul oamenilor prin care se exprimă viața psihică. Astfel, țările dezvoltate cu o stabilitate economică de până la pandemie și cu o administrare echilibrată ar putea trece mai ușor prin această recesiune și schimbare majoră în viața individului, însă țările în curs de dezvoltare si cu o administrare mai puțin sănătoasă s-ar putea confrunta cu probleme majore atât în aspectul moral al oamenilor, cât și în procesul decizional de salvare a situației existente la ziua de azi și cea de viitor. Dacă să ne referim la Uniunea Europeană, aceasta realizează mari eforturi în elucidarea situației în cauză, distribuind mijloace financiare impunătoare (15,6 miliarde euro) tuturor partenerilor săi pentru a combate criza sanitară cauzată de COVID-19. Iar pentru a încuraja cooperarea globală în domeniul cercetărilor științifice în a produce vaccinuri și medicamente corespunzătoare anticoronavirus, cât și în diagnosticarea bolii, Uniunea Europeană de comun acord cu Organizația Mondială a Sănătății va efectua din data de 4 mai a anului curent o conferință internațională în scopul obținerii unei finanțări inițiale de 7,5 miliarde euro pentru punerea în acțiune a acestui proiect. Se fac eforturi mari din partea tuturor țărilor, din partea tuturor organismelor internaționale, se pun în acțiune fonduri financiare extrem de impunătoare în salvarea crizei sanitare și economice provocată de pandemia COVID-19.  
  
Pandemia COVID-19 a produs o adevărată lovitură în viața oamenilor, o adevărată tensiune pentru economiile tuturor țărilor, consecințele fiind active în recesiunea economică globală pe un termen necunoscut. Dacă pe parcursul ultimului secol au existat diverse tipuri de epidemii, crize și recesiuni cu urmări care au fost soluționate în câțiva ani, atunci criza actuală cauzată de coronavirus se presupune că va fi o manifestare cu mari dificultăți economice, sanitare, politice, sociale unde perioada de tensiune sau, mai bine zis, perioada de recesiune ar putea dura și până la zeci de ani, efectele fiind devastatoare pentru sectorul privat (comerț, afaceri) din motivul că bugetele statale nu vor mai avea bani suficienți pentru susținerea acestuia reieșind din faptul că majoritatea țărilor pe lângă problemele actuale parvenite au și datorii publice enorme din trecut, iar sistemul de sănătate va trebui să devină un sector prioritar unde statul va fi obligat să aloce mijloacele financiare enorme pentru a acoperi toate necesitățile de salvare și protecție a cetățenilor în combaterea pandemiei care ar putea dura și ani de zile până la obținerea unui vaccin; sectorul turismului își va încetini activitatea pe o perioadă necunoscută chiar și dacă vor fi ridicate măsurile de precauție pentru populație (turismul aducând până la pandemie venituri nespus de mari în bugetele țărilor precum Italia, Spania, Grecia, Portugalia etc); sectorul aviației de asemenea va fi într-o dilemă mare care cu greu își va restabili veniturile financiare în raport cu perioada de până la pandemie; piața muncii va avea consecințele sale destul de grave în spațiul economic unde șomajul în masă își va spune cuvântul ferm în decalajul dintre cererea și oferta forței de muncă; devalorizarea valutei, decăderea costului la petrol etc, precum și întregul set de măsuri economice luate în scopul combaterii inflației, al corectării dezechilibrului balanței de plăți va duce spre deflație; iar prin aspectul de protecție națională a cetățenilor și a securității fiecărui stat, acest lucru poate duce la destrămarea chiar și a Uniunii Europene și la stoparea procesului continuu de globalizare unde accesul la libera circulație de mărfuri și a bunurilor materiale, a investițiilor în afaceri, a forței de muncă va fi foarte limitat; pe când procesul migratoriu cu siguranță că se va reduce esențial; în rezultat, se pot produce conflicte sociale din cauza neajunsurilor materiale și financiare ale cetățenilor. Efectiv, realitatea se preconizează de a fi destul de tristă, însă omul va trebui să se obișnuiască cu toate aceste dificultăți, iar pentru a reveni la normalitate omul va trebui să promoveze principiul solidarității dintre țări, dintre grupări sociale pe cele mai umane forme ale conviețuirii. Numai în așa mod se va depăși criza actuală sanitară și financiară, iar omul va trebui să devină cât mai înțelept, având capacitatea de a stăpâni în modul cel mai inteligent esența legilor fundamentale ale naturii și ale rezistenței umane. Prin urmare, viața trebuie să meargă înainte, iar economiile țărilor, economia globală să înfrunte greul acestei pandemii cât mai repede în ciuda condițiilor destul de dificile, în ciuda măsurilor de precauție care pentru moment stopează activitatea umană. În contextul dat, Ursula van der Leyen, Președinta Comisiei Europene, redă destul de clar situația în cauză, astfel afirmând: Pandemia ne testează pe toți. Aceasta nu este doar o provocare fără precedent pentru sistemele noastre de sănătate, ci și un șoc major pentru economiile noastre...”. Așa fiind, unica soluție pentru omenire este ca aceasta să accepte realitatea instaurată, să accepte greul care este la ziua de azi și care încă va urma din punct de vedere financiar, sanitar, politic, social, moral; iar lupta pentru un trai decent și civilizat să urmeze continuu și să fie o călăuză nobilă în drumul vieții.  
  
 
  
Galina MARTEA  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Galina Martea: „COVID-19: Recesiunea în economia mondială și consecințele pozitive în schimbările climatice” / Galina Martea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3413, Anul X, 05 mai 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Galina Martea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Galina Martea
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!