N-am vrut sa fiu decât o mângâiere
Un zâmbet răsărit la orizont
Sărutul ce-i pe buze-o adiere
Ce visele trezește-n gândul tont.
*
N-am vrut să fiu decât geana speranței
Ce fâlfâie-n fiorii adormiți
Când se prăvale muntele credinței
În haosul căscat de umilinți.
*
N-am vrut decât să îți devin refugiu
Din calea celor ce știu cum să sfâșie
Să îți arăt că noaptea nu-i un giulgiu
Că poate fi un vis, o bucurie.
*
N-am vrut decât să-ți fiu un prieten bun
Lumina ce se-aprinde în cuvânt
Din când în când o vorbă să îți spun
Să știi ca nu ești singur pe pământ!
*
de Gabriela Mimi Boroianu
30.01.2014