CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Povestiri >  





Firuța Miu -un destin tragic
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Familia Ceaușu de etnie rromă era formată din 8 membri : mama Forica, tatăl Jean, 5 băieți și mezina de 5 ani, o fetiță cu ochii verzi și părul negru numită Firuța. Cu toți se ocupau de flori , tatăl și băieții mari lucrau la sere, iar Florica ajutată de cei mici și de Firuța, se ocupau de vânzarea florilor la o tarabă în piața Rahova. 
  
Zilnic, d-na Miu Rodica venea să cumpere flori proaspete de la ei, o admira mult pe Florica cât de harnică era și ce familie frumoasă avea. Rodica era bogată dar viața nu îi oferise multe motive de fericire. Soțul îi murise călcat de o mașină condusă de un tânăr fără carnet și beat, iar copii nu avea. Suferise mult la moartea soțului și nu dorea să se recăsătorească dar inima ei tânjea după un copilaș. O iubea mult pe mititica de Firuța și într-o zi și-a făcut curaj să vorbească cu Floarea. Era într-o sâmbătă de pomenire a morților, după slujba de la biserica,ea a trecut pe la tarabă și după ce a luat două buchete de flori i-a spus Floarei : 
  
-Mai , d-na Floarea, ce ai zice să vii cu soțul tău și cu copii duminică la prânz la mine la masă; căci vreau să discut cu voi toți! 
  
-Mulțumim d-na Rodica, de invitație, îl întreb pe Jean când vine de la sere și va trimit vorba prin Firuța. 
  
Pe seară numai ce se aude soneria la poartă și Rodica fuge să îi deschidă fetiței . 
  
-A spus tata, că venim cu toții dar pe la ce oră ? A întrebat cea mică cu ochișorii curioși uitându-se la casa cea mare , la curtea verde cu iarbă mare și la leagănul cu acoperiș cum nu mai văzuse ea nicăieri decât prin reviste. 
  
-Vrei să te dai în leagăn, Firuță? 
  
-Da, doamnă, mi-ar place ! 
  
Dar, o prăjitură și un suc vrei ? 
  
-Da, sigur. 
  
După plecarea fetiței Rodica a dat ordin slijnicei ce o ajuta la bucătărie, să înceapă pregătirile și să pună masă mare în sufagerie cu 10 scaune. A doua zi masa a fost foarte plăcută pentru familia Ceaușu, copiii s-au îndestulat cu de toate și micuța Firuță a fost subiectul discuției adulților. Rodica le-a spus deschis că ar vrea să o ia să o crească pe fetiță, să o țină la școli și când va muri să îi lase toată averea ei. 
  
Cei doi soți au rămas uimiți de această propunere , nu se așteptau la așa ceva ! 
  
Le-a spus să se gândească bine și să îi dea un răspuns când vor hotărî. Au plecat acasă și s-au sfătuit îndelung ce ar fi cel mai bine pentru fată. A doua zi, după ce nu dormise toată noaptea frământând-se, Floarea simțea că i se rupe inima în două, cum să-și dea fata după avere. Dar pe de altă parte cum ar fi dacă ea ar putea să ajungă o doamnă și să facă poate un liceu bun sau și mai mult. 
  
Jean i-a zis : 
  
-Facem cum vrei tu, dar haide să o întrebăm și pe fată, ea ce zice ! 
  
Firuța a zis că vrea la D-na Rodica, că îi place casa ei și de ea, că este o femeie tare bună; dar că îi iubește și pe ei și vor rămâne mami și tati orice ar fi! Cu hotărârea luată i-au dat răspunsul dorit Rodicăi, cu o singură dorință ca fata să poată veni acasă, oricând i se face dor de părinții și de frații ei mai mari! 
  
Rodica a fost nemaipomenit de mulțumită că a găsit înțelegere și au stabilit cum să procedeze mai departe cu actele legale și cu mutarea fetei la vilă. Ea le-a propus ca duminica la prânz să vină toți sau pe rând mereu când vor și pot la ea, la masă. 
  
S-a schimbat radical viața fetiței din acel moment, a fost îmbrăcată și încălțată de la piele, i-a fost cerută părerea în legătură cu decorarea camerei de somn dar și cu cea de joacă. Apoi a fost înscrisă la o grădiniță particulară. Acum o chema Firuța Miu și deși o iubea pe Rodica mergea des și la frații și părinții ei. Duminica se vedeau cu toții și era mereu ca și o sărbătoare. 
  
Au trecut anii, fata era conștiincioasă la școală și spunea că se va face asistență medicală să îngrijească oamenii. După liceu a urmat o școală postliceala. Nu avea prieten deși era foc de frumoasă cu pielea albă, ochii verzi și părul negru și bogat, dar nu prea socializa cu colegii ei. Căci îi auzise odată spunând că este doar o țigancă în haine scumpe și a venit acasă plângând la Floarea. 
  
Mama a îmbrățișat-o strâns și i-a spus că nu contează ce spun ceilalți, contează că este o fată bună și muncitoare, că este devotată familiei ei dar și Rodicăi. 
  
După terminarea cu notă mare a școlii postliceale s-a angajat la o clinică particulară de nutriție ca și asistentă. Trecuseră cam după doi ani de când lucra la clinică, se ocupă de una dintre pacientele cu un diabet complicat și aflată într-o formă gravă. Această era nevoită să se deplaseze cu căruciorul căci îi fuseseră amputate labele picioarelor de la glezne. Era soția unui locotenent -colonel de artilerie aflat la pensie, dar un bărbat foarte prezentabil. Pacienta era des internată în clinică și fiica ei Anne-Marie în vârstă de 20 de ani o însoțea peste tot. 
  
Colonelul pe numele lui Avramescu Călin a întrebat medicul șef al clinicii, dacă soția lui nu ar putea fi îngrijită acasă de o asistență medicală personală. 
  
-Desigur, a spus medicul ! 
  
Colonelul abordat-o pe Firuța și i-a propus să vină să lucreze la ei acasă pe timpul zilei și să aibă grijă de soția lui. Anne-Marie urmă și ea să plece la studii universitare în Franța. Aranjamentul îi convenea Firutei căci așa se ocupă practic de o singură pacientă și salariul era motivant deși banii nu îi lipseau. Relația ei cu pacienta era foarte bună, dar petrecea foarte mult timp și cu Călin care era acasă mereu. Aveau discuții interesante și când doamna se odihnea, jucau Scrable, sau Monopoly și chiar Șah. El o întreba uneori și despre viața ei intimă, atunci ea zâmbea din toată inima și îi răspundea că este sublimă dar lipsește cu desăvârșire ! Aveau multe momente frumoase și el chiar se simțea atras de personalitatea ei sinceră și devotată. 
  
Într-o seară după ce i-a făcut doamnei toaleta de seară și a îmbrăcat-o în pijamaua pentru culcare, când a dat să plece Călin s-a oferit să o conducă cu mașina. 
  
Plimbarea aceea a aprins în cei doi o mare și intensă iubire, începută cu un sărut delicat al lui pe obrazul ei și continuată cu multe altele. Căderea serii ca o perdea peste cei doi îndrăgostiți îi făcea mai sensitivi și mai înflăcărați. Bărbatul matur i-a mărturisit că se îndrăgostise de când o văzuse în prima zi de tratament a soției lui. El ca un domn adevărat i-a mai zis că este sincer și că dacă ea nu vrea, nu vor merge mai departe de atât. Firuță emoționată și surprinsă total de inițiativa lui, s-a lăsat condusă spre o avalanșă ce o acapara și o înălța spre niște trepte de simțire pură! 
  
Au stat mai feriți, îmbrățișați, pe o bancă în parc în seara de aprilie, apoi uitându-se la ceas și-au dat seama că este târziu. Ultimul sărut a fost și mai intens ca celelalte, bulversați de ceea ce simțeau și fericiți în același timp, fiecare dintre cei doi a pornit hotărât spre casă. Ajunsă acasă Firuța a rugat-o pe Rodica să-i povestească cum a fost când s-a îndrăgostit de d-l Miu. Jenată de situația în care se afla, fata i-a mărturisit că s-a îndrăgostit de angajatorul ei, dar și el de ea, și că soția lui este pacienta de care trebuie să aibă grijă. Rodica a sfătuit-o să fie cât mai serioasă și să își vadă doar de jobul ei, cât este acolo, sub același acoperiș cu Ioana, soția colonelului. 
  
Se gândea cu groază cum va da ochii cu pacienta a doua zi și dacă va bănui ceva această doamnă aflată în dificultate din punct de vedere fizic. 
  
La prima ora, a ajuns la fam Avramescu, Călin i-a spus doar atât : 
  
-Bună dimineața! Nici tu nu ai dormit, așa este ? 
  
-Da, recunosc, m-am perpelit toată noaptea ! 
  
-Cred, ar fi bine să vorbim când îți termini treaba, ieșim la un suc ce zici ? 
  
Din acea zi cei doi petreceau orele de seară împreună, vorbind despre toate și iubindu-se. Mergeau uneori la un hotel mai discret și făceau dragoste cu pasiune fierbinte. Aveau o mare jenă să nu fie descoperiți de către cunoscuți de aceea plecau pe rând și veneau tot pe rând. Călin a închiriat până la urmă o garsonieră la câteva stații de tramvai mai departe pentru a avea mai mult timp împreună. Astfel petreceau și sâmbătă împreună. A venit însă și data 1 iulie și Anne-Marie s-a întors în vacanță de la studii acasă la părinți . 
  
Anne-Marie a observat imediat că sunt schimbări mari în ceea ce o privește pe Firuța. Aceasta arată mult, mult , mai bine acum , era strălucitoare, dar când era în camera mamei ei la tratament, evita să o privească pe aceasta în ochi și parcă era vinovată de ceva oribil, iar în prezența tatălui ei înflorea deodată și deseori se înroșea. Nu i-a trebuit mult să facă legăturile, a ajutat-o faptul că l-a observat pe Călin plecând imediat după ce Firuța își termină programul și revenea dimineață la câteva minute după ea. A controlat în telefonul lui și a aflat din sms-urile lor că se iubesc. Totodată contrariată de toată situația în care se află familia ei acum, era hotărâtă să rezolve și să scape de rivala evidentă a mamei ei invalide. 
  
Citise într-un articol despre otrăvirea cu antigel și fără nici un fel de mustrări de conștiință, în dimineața următoare a adus câteva plicuri de ciocolată caldă. I-a făcut o cană mare și Firutei a pus deasupra mulți fulgi de ciocolată dar și frișcă din plin ca să mascheze gustul diferit. A tot îndemnat-o să bea tot și a ținut-o de vorbă să vadă dacă se întâmplă ceva. Până seara fata a acuzat dureri cumplite de spate, a urinat cu sânge și apoi nu a mai putut să urineze deloc, blocajul renal s-a instalat rapid! 
  
Colonelul îngrozit a chemat salvarea și a însoțit-o la spital. 
  
Și Rodica și familia Ceaușu au fost devastați de durere și neputință îmbrățișați rugându-se pentru sănătatea ei. Rodica a întrebat insistent ce s-a întâmplat, ce a mâncat sau ce a băut în acea dimineață. Colonelu a zis că a băut doar o cană de ciocolată caldă îndemnat mereu de fiica lui, lucru cam ciudat e drept. Speriat a fugit acasă și a căutat în dulapurile din bucătărie apoi prin garaj. A găsit sticla de antigel desfăcută deși el nu umblase deloc și a anunțat poliția. Anne-Marie a fost arestată în aceeași zi! A fost distrus de toată situația și a realizat că într-o zi a pierdut o fiica și o mare iubire ! 
  
Soția lui s-a stins și ea la câteva luni. Din închinsoarea unde a fost condamnată la 15 ani de detenție, Anne i-a scris tatălui ei că NU VREA SĂ MAI ȘTIE NIMIC DESPRE EL și că doar el este vinovat pentru tot și că o va avea pe conștiința toată viață ! 
  
Firuța a intrat în comă și în două zile s-a stins, medicii nu au mai putut face absolut nimic. 
  
Și Rodica și familia Ceaușu au fost devastați de durere și neputință. 
  
Referinţă Bibliografică:
Firuța Miu -un destin tragic / Gabriela Maria Ionescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3001, Anul IX, 20 martie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Gabriela Maria Ionescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gabriela Maria Ionescu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!