CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Povestiri >  





Ioana si pruncul
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ioana şi pruncul
Anii '70, un sat de la Dunăre. Ioana terminase clasa a opta în vara aceea şi împreună cu cei trei fraţi ai săi îşi ajuta părinţii la muncă câmpului. Era o fată frumuşică, înăltuţă cu două cozi groase date pe spate, împlinită bine pentru vârstă ei; atrăgea uneori atenţia băieţilor din sat. Nu era ea prea isteaţă dar citea uneori poveşti cu zâne şi prinţi şi visa că va veni într-o zi un prinţ care o va lua din sat şi cu care va trăi până la adânci bătrâneţi, fericită. Peste drum, vecina lor, tuşa Floarea avea în vizită pentru câteva zile un nepot venit de la oraş, pe Vlad.
El avea 18 ani şi era ultimul an de liceu. După o zi caniculară plictisit s-a dus să se plimbe pe deal, acolo i-a apărut în cale Ioana. Din vorba în vorba a întrebat-o câţi ani are ce ar vrea să facă după aceea şi ea i-a mărturisit că ar vrea să meargă la oraş şi să se mărite acolo. Nu i-a trebuit mult să o convingă că dacă îi arată cât de mult îl iubeşte el o va lua la oraş şi apoi se vor căsători. Naivă fata a fost de acord să meargă cu el în lanul de porumb câteva zile la rând. Vlad a plecat la oraş fără să se mai gândească prea mult la fetişoara prostuta ce îi dăruise inocenţa ei.
A trecut vara şi la începutul lui octombrie într-o zi i-a fost cam rău şi nu a putut merge cu ai ei la depănuşat de ştiuleţi. Mama a trimis-o la o femeie din capu' satului ce fusese moaşă să îi dea ceva să nu mai vomite. Femeia a descusut-o ce a făcut şi a aflat tot adevărul. Dacă s-ar fi aflat în sat că este însărcinată, părinţii ar fi alungat-o cu tot cu copil de ruşinea satului. Femeie omenoasă -moaşa a chemat-o la ea câteva zile la rând şi a încercat să o scape de sarcina cu buruieni ştiute din bătrâni.
Numai că nu a reuşit. A învăţat-o atunci cum să facă să ascundă sarcina de toată lumea şi mai ales de părinţii ei. Ia cusut două brâie pe care să le poarte unul peste burtă şi unul mai mic peste piept. Părinţii ei au observat că mânca mai mult şi că se rotunjise şi la faţă şi la mijloc, moaşă o învăţase să spună că îi e foame pentru că stă acasă toată ziua şi deapănă la lână.
A trecut repede iarna, Ioana se împrietenise bine cu moaşa şi o ajuta prin curte cu păsările şi cu treburile casei. Moaşa i-a promis că o ajută şi cu naşterea doar să o asculte mereu. Iată însă că într-o dimineaţă de joi, nici nu răsărise bine soarele faţă a simţit o durere cumplită la mijloc. A tras ceva pe ea şi a pornit spre casa moaşei, dar îi era din ce în ce mai rău şi ajunsă lângă drumul ce ducea la oraş s-a sprijinit de un pom şi a căzut chiar acolo într-o baltă de sânge. O Dacie albă de la oraş cu un om de treabă, a oprit şi a dus-o la primul spital. În sala de naşteri au întrebat-o cum o cheamă, de unde ea, câţi ani are dar ea nu a vorbit deloc, a venit un medic bătrân şi aşa s-a născut copilul ei. Fata tremura în continuu după şocul hemoragic suferit, dar asistentele i-au spus că va fi bine, că o să stea 5 zile în spital şi apoi o vor trimite cu copilul şi o salvare la ea acasă.
Încremenită în sinea ei de frică, terorizată de gândul că o vor trimite acasă cu salvarea, deşi se simţea foarte slăbită s-a furişat pe o uşa uitată deschisă şi a fugit din maternitate, nu avea nici un ban dar ştia că trebuie să ajungă urgent până seară în sat cu orice preţ, a ieşit în drum la o ocazie şi a luat-o un camion hodorogit ce mergea până la marginea sătui ei. A dus-o capul să meargă tot acolo unde mai primise ajutor, la moaşa satului .
I-a povestit ceea ce i se întâmplase şi cum leşinase lângă drum şi cum a născut un copil dar a fugit din maternitate. Moaşa a trimis vorbă la părinţii ei să stea liniştiţi că fata venise să o ajute pe la treburi şi va stă câteva zile cu ea. Totul ar fi rămas ascuns, cu toate că lumea de la ţară găsea subiect de discuţie din orice e anormal se se mai auzeu , cum "că prea vine Ioana des pe la moaşă", sau că "s-a cam îngrăşat Ioana, nu o fi cu ochi ...?"
La vre-o 5 zile a trecut prin sat un om de la oraş întrebând de o fata ce a născut joi la spitalul din oraş. Nimeni nu a ştiut să îi spună nimic omului. Atunci el s-a dus la spital să întrebe de fata pe care o adusese chiar el la urgenţe şi care trebuia să fi născut. Aşa a aflat că fusese o fata care nu vorbise nici un cuvânt şi care născuse un băieţel, nu îi ştia nimeni numele sau din ce localitate era. Copilaşul se află încă în maternitate abandonat aşa că omul a mers la miliţie să anunţe ce s-a întâmplat.
S-a făcut o anchetă la Căminul Cultural fiind invitat tot satul cu mic cu mare.Toţi locuitorii satului erau curioşi să ştie ce s-a întâmplat de ce îi anchetează miliţia. Când a aflat că este chemat tot satul de miliţie la anchetă Ioana a făcut o criză de epilepsie de frică. Părinţii ei au mers să dea telefon după salvare. A fost internată într-o secţie de psihiatrie la un spital din alt oraş.
Pe copil l-au crescut părinţii ei, după ce l-au adoptat, dar când băiatul a făcut un an; ei s-au mutat cu toată familia într-un sat mai aproape de spitalul unde era închisă Ioana. Ea nu şi-a mai revenit din şocul acela şi a rămas definitiv în secţia de psihiatrie. Era liniştită de fel dar făcea uneori crize de epilepsie şi nu vorbea decât rareori .
Multă vreme s-a vorbit în sat de Ioana şi copilul ei, multe fete au fost de atunci instruite de mame să nu se lase păcălite de vre-un băiat căci aşa se ajunge la nebuni şi părinţii de râsul satului !  
  
(după un caz real )  
  
Referinţă Bibliografică:
Ioana si pruncul / Gabriela Maria Ionescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2453, Anul VII, 18 septembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Maria Ionescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gabriela Maria Ionescu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!