CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Amintiri >  





Să fii femeie până la prăsele
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Am plâns mult când a plecat, aproape o luna am plâns în fiecare zi şi în fiecare noapte. Era foarte dureros mai ales că nici nu ne-am certat vreodată. Era dureros pentru că nu îl puteam învinovăţi de nimic decât că nu mă mai iubea, este asta o vină?? Nu mi-a spus cu cuvinte că nu mă mai iubeşte dar l-a ultima noastră întânlire în discuţie mi-a spus că merit ceva mai bun decât el...Pe moment am crezut că o spune doar aşa că un fel de glumiţă nevinovată, dar nu am realizat dimensiunea gravă a problemei decât când s-a urcat în autobuz, am vrut să îl sărut cum ne sărutăm deobicei dar a întors puţin faţă şi sărutul a căzut pe obraz. 
  
Apoi când l-am sunat după-amiază mi-a spus că atât cât am avut eu piciorul şi mâna în ghips a cunoscut pe alcineva şi să îi dau timp. Într-un sms mai târziu mi-a spus că : "ne vom iubi în altă viaţă" 
  
Am plâns cu ochii, lacrimă după lacrimă, apoi lacrimi unite un şuvoaie subţirele mi se inodau în barbă, îmi era ruşine de plânsul meu ,mă detestăm că plâng, plânsul meu era urat , îmi schimonosea faţa aşa cum îmi mutila şi inima, eu aş fi vrut să fie curat diafan că la cinema, dar nu mă puteam abţine; plângeam pe ascuns să nu ştie nimeni; plângeam în hohote cu nasul roşu şi curgându-mi, cu ochii injectaţi că ai unui alcoolic. Plânsul meu mă desfigura cumva. Am plâns cu inima căci simţeam că se rup din inima mea bucăţi care încep să curgă la vale că nistre sloiuri fierbinţi ce mă secătuiau de viaţă şi de sânge . 
  
Am plâns cu mintea, am plâns după euforia pe care o simţeam în mine când eram împreună cu el. Am plâns cu spiritul căci rămăsesem fără de mine, mă pierdusem toată în el şi mie nu mi-a mai rămas nimic. 
  
Goală pe dinăuntru ascultăm melodiile de la radio şi parcă toate vorbeau despre despărţirea mea. Am încercat să mă adun, am încercat să citesc din nou dar gândurile toate zburau către el. Am încercat să fac lucrurile care înainte îmi făceau plăcere, nimic nu mergea atunci am început să scriu altor fete care sufereau pe forum din diverse motive, să le încurajez, să le dau sfaturi, să le spun că nu merită nimeni să plângi după el, dar eu continuăm încă să plâng. 
  
Le spuneam lor că: " -uneori plângem cu lacrimi de bucurie, alteori cu lacrimi grele de tristeţe adâncă, uneori inima din piept, se rupe în bucăţi şi se transformă în cristale de durere... Ele se răsfrâng peste oameni şi întristează tot în jurul lor că un şuvoi rece-chiar îngheţat şi învolburat ce mătură totul în cale... Uneori plângem de durere, alteori de neputinţă, uneori plângem în tăcere, alteori doar din suferinţă. Când ne plângem de milă, însă e cel mai trist, pentru că nu putem acuză pe nimeni de eşecul nostru ca şi oameni, am smulge carnea de pe noi sau am urla precum lupii de atâta durere.... 
  
Şi totuşi lacrimile ne şi vindecă , după un plâns sănătos; luăm decizii şi ne transformăm în stâncă ! 
  
-De azi voi fi un alt om mai puternic şi mai înalt sufleteşte , căci nu mă voi mai lasă călcat în picioare nicicând ! Nu cred să fie om în lumea asta mare şi tare nedreaptă uneori, care să nu fi plâns cu toată fiinţă lui ....!" 
  
Până într-o zi când am deschis ochii larg, am privit apartamentul în care de o lună nu mai făcusem curat, am tras draperiile pline de praf, am tras perdelele şi am deschis toate geamurile. Am pus pe mine un pantalon şi un tricou vechi, mi-am legat părul şi am făcut toată ziua curăţenie, o curăţenie din aia adevărată în care nu ierţi nici un colţişor, nici un geam, nici un păianjen. Am muncit 6 ore fără să simt oboseală deloc. Udă de transpiraţie am intrat în duş, mi-am pus ceva să mănac şi după aceea am dormit. Era ora 20 şi am dormit neîntrerupt până a două zi la ora 13, m-am trezit veselă şi cu chef de treabă maxim, am pus aspiratorul peste tot, am dat toate cărţile din biblioteca şi am aspirat şi pe sub pat. Când am obosit le-am lăsat pe toate aşa cum au rămas şi m-am îmbrăcat şi am ieşit afară, am fost până la coafor, era încă deschis şi am rugat-o pe fata care îmi fila uneori părul cel lung, să mă tundă scurt de tot, bob; ea s-a uitat lung la mine 
  
- vreţi să va tundeţi scurt ...??? 
  
- Da, cel mai scurt bob pe care ştii tu să îl faci ... 
  
Când a terminat fata m-a privit cu teamă să nu mă fi răzgândit, i-am spus că îmi place de mor cum m-a tuns şi drept răsplată i-am lăsat un bacşiş dublu. În primul magazin mi-am luat o vopsea de par aşa că să schimb tot, dacă tot e să schimb ceva în viaţă mea şi din şaten auriu am ajuns un blond gri platinat, da! îmi plăcea straşnic de mult. Acasă m-am vopsit şi chiar m-am şi machiat după aceea, aşa aranjată am comandat pizza şi m-am uitat la vre-o trei filme unul după altul până pe la două dimineaţă. Am adormit tun şi m-am trezit după 4 ore odihnită şi bine dispusă. Acum mă întrebăm singură ce să fac termin curăţenia sau plec în oraş? Evident am plecat în oraş, gătită, tunsă fresh, machiată cu gust mă priveam în vitrine şi mă întrebăm singură: 
  
- De ce ai plâns fraieră ce eşti??? Tu chiar nu ştii că meriţi ceva mai bun de atât ??? 
  
A mai trecut ceva timp, acum simţeam altfel curgerea timpului şi cel mai rău mă simţeam lunea seară, dar în timp am trecut şi peste asta. 
  
-AM SIMŢIT CU ADEVĂRAT BINE CÂND AM SCRIS PRIMA POEZIE ...ŞI DE ATUNCI SCRIU. 
  
Referinţă Bibliografică:
Să fii femeie până la prăsele / Gabriela Maria Ionescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2163, Anul VI, 02 decembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Maria Ionescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gabriela Maria Ionescu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!