CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Scrieri >  





FORȚA GÂNDURILOR
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FORȚA GÂNDURILOR  
 
Ne punem întrebări şi răspunsurile noastre sunt multiplu direcționate, încât pare a rămâne mai importantă formularea întrebării la care să reflectăm, decât răspunsul, care azi poate fi unul, mâine poate fi altul, apropiat sau diametral opus. În fond, Universul expandează cu o viteză mai mare decât viteza luminii, astfel încât el nu mai este identic în acest moment cu cel care era când scriam aici primul rând…  
 
Îţi poţi umple viaţa cu idei, cu scenarii despre viitor, cu imagini spectaculoase, dar, dacă nu te așteaptă nimeni acasă, înseamnă că altceva contează mai mult: ceea ce ai şi dă un sens existenței sunt sentimentele și cine ești tu cu adevărat în adâncul sufletului, universul tău interior, ce gânduri și ce emoții trimiți tu în univers, și ce aștepți ca el să-ți întoarcă reflex.  
 
Universul mare, cosmosul, este încă la început, spune știința. Se acceptă că el va avea un sfârșit… când se va stinge. Știm că lumile se nasc și pier, este o realitate de necontestat. Există scenarii. Diferite, căci nimic nu poate fi sigur. La fel și lanțul generațiilor noastre, în universul mic, acela al Umanității, sau unul și mai mic, al sufletulului nevăzut, dar aflat „într-o rețea de putere pulsatorie” cu lumea. (Linné von Taggart, „Câmpul. Secretele Universului”, Edit. „Adevăr divin”, Brașov, p.190 ) Așadar nu ne putem imagina ce urmează. Nicio variantă de răspuns nu este sigură. Atunci ce este cel mai important pentru noi, ca umanitate ?  
 
Răspunsul la care am ajuns ar fi că putem să ne cunoaștem universul interior, sufletul, care poate fi pătruns, înțeles, respectat și direcționat înspre sacru, în sensul transcendenței spre Dumnezeu, după cum spunea Mircea Eliade. („Istoria religiilor”, Humanitas, București, 1992, p. 410 și urm.) Ar fi o modalitate de împlinire, de atingere a fericirii, în plan spiritual, prin credință, iubirea aproapelui și de Dumnezeu, Mântuitorul nostru. Am putea realiza pasul de la profan la ceea ce este sacru, un spațiu ideal.  
 
Nu putem vedea lumea cu adevărat decât cu sufletul, lucrurile esențiale scapă raționalității pure, „nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim” spunea Antoine de Saint-Exupéry și adăugăm noi, nu îmblânzim decât cu sufletul, prin simțurile, reperele și principiile lui. Trebuie să recunoaștem această realitate, nu este o noutate: gândim cu sufletul și nu greșim.  
 
„Ni se părea că totul era static/ timpul era o dimensiune observabilă/ prin repetiția dimineților cu altă rouă/ așezată lacrimă pe suflet/ zborul nu-l vedeam, aveam nevoie de/ o lupă, aceea a sufletului/ - după Exupéry -/ dacă vrei pot fi eu lupa ta/ eu sunt numai suflet născut pentru/ tine, privește-te prin mine și/ vezi-te, mă voi strădui, îți spuneam, să respect/ voința ta, să fiu o oglindă dreaptă/ știu/ călătoriile tale se termină/ în niște spații de nedefinit/ te atrage mirajul potențial al unui vortex / ce deschide porțile energetice ale cerurilor/ de peste padină/ am simțit impulsul acela/ am citit despre asta pe undeva/ dacă sufletul tău/ se poate privi printr-o lupă magică / precum sunt eu/ atunci înseamnă/ că sufletele noastre sunt simetrice și noi trăim în aceeași dimensiune” ( Florica Patan, „Lupa Exupéry”, din vol. „Poeme de iunii”, în „Confluențe literare”, 21 iulie, 2018)  
 
Dacă între suflet și mental există acea legătură organică precum un canal de comunicare ce asigură fluxul rațional-emoțional, atunci putem recalibra sufletul prin puterea gândurilor noastre și a conștiinței, la nivel vibrațional. Cuvântul zidește lumea, dar ne zidește și pe noi. Litera lui este, în formă rostită, sunet. Sunetul este vibrație, deci energie. La fel și în forma scrisă, rostit mental. Atât scris, cât și rostit, cuvântul este o energie pornită din conștiință . Conștiința, gândul exprimat în cuvinte, scrise sau rostite, toate pot intra în rezonanță unele cu altele și ne pot reconfigura sufletul, ființa, în esența ei. Așadar, învățăm să gândim frumosul, binele și compasiunea și vom fi mai buni, mai flexibili, mai toleranți. Devenind mai iubitori, lumea întreagă se va schimba și va fi mai bună. Scriam mai demult, că tineretul s-a săturat de „calvarul” anilor de după cutremurul din 1977, sau de după dezastrul de la Cernobîl, când prin poezie se transfigurau lucruri din cele mai cumplite, pentru a putea rezista. Poeții sublimează și acum aspecte terifiante ale lumii noastre, care există, nu le putem ignora, dar, pe de altă parte, încearcă să aibă percepții pe trepte mai înalte vibraționale… o schimbare de optică, ceea ce este minunat!  
 
Poate că în felul acesta, putem să ne armonizăm și cu natura. Nu să o dominăm, ci să ne armonizăm cu ea, să ne dezvoltăm empatia și să cunoaștem fericirea în mijlocul naturii, așa cum ne-a lăsat-o Dumnezeu… Despre compasiune și credință, despre condiția de „om bun” în timpurile noastre, despre toleranță, vorbea Papa Francisc, cu înțelepciune, maximă sinceritate și luciditate: „Nu este necesar să crezi în Dumnezeu ca să fii un om bun. Într-un fel, conceptul tradițional de Dumnezeu este depășit. O persoană poate fi spirituală, fără, însă, a fi religioasă. Nu este necesar să mergi la biserică și să dai bani – pentru mulți oameni natura poate fi biserica. Unii dintre cei mai buni oameni din istorie n-au crezut în Dumnezeu, iar cele mai mari atrocități au fost făcute în numele Domnului.” Admirabil punct de vedere, unul care să cuprindă în sensurile ei cele mai adânci, o calitate - bunătatea sufletului uman, în toate ipostazele general umane…  
 
Aceasta nu înseamnă că omul religios va dispărea în istoria civilizației. Nu. El ajunge să se cunoască mai bine pe sine, dar şi lumea din care face parte. Dubla cunoaştere este fundamentală, pentru că face din el, aşa cum sugerează Mircea Eliade, a cărui adeziune la creștinismul ancestral o cunoaștem, nu doar un om obişnuit, ci și un om desăvârşit. Homo religiossus este omul care nu se poate detaşa niciodată de universul sacrului, ba dimpotrivă se regăseşte în el sau cel puţin în preajma lui. Cel puțin în preajma lui!  
 
Florica Patan  
 
Alba Iulia  
 
15 iulie 2019  
 
Referinţă Bibliografică:
FORȚA GÂNDURILOR / Florica Patan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3132, Anul IX, 29 iulie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Florica Patan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florica Patan
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!