CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Scriitori >  





ALEXANDRU GRAUR
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Alexandru Graur  
 
Universul ne vorbește și ne trimite unele semne care sunt chiar vizibile. De obicei eu le percep ca referitoare la lucruri cu totul speciale, memorabile. Să te naști și să mori în aceeași zi a anului poate fi pentru posteritate un semn că ai fost alesul lui Dumnezeu să înfăptuiești acel ceva care să intre în istorie. Și el, Alexandru Graur, a făcut, ca profesor, lingvist și savant, tot ce i-a stat în putință pentru limba română, școala românească și cultura noastră.  
 
Eram copii, elevi de gimnaziu, studiam gramatica la școală și descoperiserăm „tableta” radiofonică a lui Alexandru Graur, seară de seară, cinci minute. Era intervalul în care toate jocurile, râsetele, muzicile ori zgomotele casei amuțeau și, cel puțin noi, copiii, dar și părinții noștri, de ce nu? îl ascultam pe Graur: o voce baritonală, dar caldă, cu inflexiuni ce dădeau parcă sens cuvintelor, cu argumente rostite în limba latină și pe care le „simțeam” parcă, erau cinci minute de suflet, nu de vreo „obligație” sau „datorie”, nu....  
 
Și-mi pare că toate explicațiile lui erau povești care se legau atât de bine, că nu le puteam uita. Mi-aduc aminte acum, cu nostalgie bineînțeles, că într-o seară Graur, așa-i ziceam toți, el era autoritatea supremă în materie de „limbă”, Graur ne spune la radio că a fost la o școală și a participat la o lecție de limba română, la o clasă a IV-a, cu elevi de vreo zece ani. Era o lecție despre: „Substantive, nume de ființe și nume de lucruri”. Ca definiție substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește OBIECTE, în sens larg, gramatical, s-a precizat dintru început. „Fată, băiat, cal, veveriță, elefant” etc. sunt nume de ființe, pentru că se nasc, cresc, devin maturi și mor. Apoi: „carte, caiet, cretă, școală, minge”etc. sunt substantive, nume de lucruri.  
 
- Dar „bradul”? ce denumește?  
 
- Lucru!  
 
- Păi cum? Se naște, crește și moare și el, nu? a spus un băiețel.  
 
- Este ființă! a concluzionat o voce de fetiță.  
 
Și aserțiunea lui Graur, argumentul său de un minut a făcut să nu mai miște nimeni prin casă... (Răspunsul său de atunci este în toate gramaticile și dicționarele de acum. Concret, conform teologiei, bradul are viață, dar nu are spirit, deci nu are suflet, este un lucru viu, dar nu este o ființă care are suflu, viață, spirit și conștiință).  
 
***  
 
Alexandru Graur, academician, (n. în 9 iulie, 1900, Botoșani - d. 9 iulie, 1988, București ) a fost unul din marii învățați din secolul XX, un prestigios lingvist, savant român de origine evreiască. Își face studiile liceale la „Alexandru cel Bun” din Iași și „Matei Basarab” din București și, începând cu clasa a IV-, se retrage, pregătind din 1915, în particular, restul studiilor. Este o perioadă în care dă meditații celor mai mici sau are diverse ocupații temporare.  
 
În 1919 absolvă liceul și se înscrie la Facultatea de Litere și Filozofie din București, secția de Filologie clasică și de Limba Română. După studii, devine profesor suplinitor de istorie în 1923-1924, la Liceul „Spiru Haret” din București. În 1924 obține Examenul de Capacitate, clasându-se primul pe țară la limba latină și la istorie. E numit profesor titular în 1924 la Liceul „Unirea” din Focșani.  
 
Ministerul Instrucțiunii Publice îi acordă o bursă între 1924-1929, pentru perfecționarea studiilor în Franța. În 1928 obține diploma la Ecole Pratique des Hautes Etudes, precum și doctoratul la Sorbona, cu cel mai înalt titlu –„Très honorable”.  
 
În 1929, revine în București și preia catedra de limba latină, la Liceul „Gheorghe Șincai”, ca profesor titular, apoi, din 1932, trece la Liceul „Gheorghe Lazăr”. În 1940 a fost înlăturat din învățământul de stat, conform legilor rasiale. Înființează, împreună cu alți colegi evrei, Liceul Teoretic Evreiesc, fiind și director între 1941-1944. Din septembrie 1944, revine la „Gh. Lazăr” pentru un an, lucrând în paralel și la Dadiodifuziunea Română.  
 
Devine profesor la Catedra de Filologie Clasică a Facultății de Litere și Filozofie, pe care o conduce până în 1964, când a fost numit șeful Catedrei de lingvistică generală, până la pensionare, 1970.  
 
Este membru corespondent al academiei, din 1948, iar din 1955 – membru titular. A îndeplinit o serie întreagă de funcții de înaltă competență și răspundere, de la Decan al Facultății de Filologie, la Director al Editurii Academiei , Fondator al Societății de Studii Clasice, Redactor la diverse publicații de specialitate.  
 
A semnat zeci de volume și sute de articole și studii, cronici și recenzii, referitoare la limbile clasice, indoeuropenistică, lingvistică generală și limba română.  
 
Volume de Alexandru Graur:  
 
* „Nom d‘agent et adjectif en roumain”, Paris, Champion, 1929  
 
* „Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române”„, București, Editura Academiei, 1954  
 
* „Studii de lingvistică generală”, București, Editura Academiei, 1955  
 
* „Fondul principal al limbii române”, București, Editura Științifică, 1957  
 
* „Introducere în lingvistică”, București, Editura Științifică, 1958  
 
* „Evoluția limbii române”. Privire sintetică, București, Editura Științifică, 1963  
 
* ”Etimologii românești”, București, Editura Academiei, 1963  
 
* „La romanité du Roumain”, București, Editura Academiei, 1965  
 
* ”The Romance Character of Romanian”, București, Editura Academiei, 1965  
 
* „Nume de persoane”, București, Editura Științifică, 1965  
 
* „Tendințele actuale ale limbii române”, București, Editura Științifică, 1968  
 
* „Nume de locuri”, București, Editura Științifică, 1972  
 
* „Lingvistica pe înțelesul tuturor”, București, Editura Enciclopedică, 1972  
 
*„Gramatica azi”, București, Editura Academiei, 1973  
 
* „Mic tratat de ortografie”, București, Editura Științifică, 1974  
 
* „Alte etimologii românești”, București, Editura Academiei, 1975  
 
*„Capcanele limbii române”, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976  
 
*„Dicționar de cuvinte călătoare”, București, Editura Albatros, 1978  
 
* „Cuvinte înrudite”, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980  
 
* „Dicționar al greșelilor de limbă”, București, Editura Academiei., 1982  
 
* „Ortografia pentru toți”, București, Editura Teora, 1995  
 
***  
 
Al. Graur are lucrări colective, ca:  
 
Scurtă istorie a lingvisticii, București, Editura Științifică, 1961 (în colaborare cu Lucia Wald)  
 
Gramatica limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura Academiei, 1963; 1966 (coordonare)  
 
Istoria limbii române. I. Limba latină, București, Editura Academiei, 1965 (redactor responsabil)  
 
Tratat de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1972 (în colaborare)  
***  
A primit remii și distinctii, „Premiul Bibesco, al Societății de Lingvistică” din Paris (1932, 1936); „Premiul de Stat” (1954); „Om de știință emerit” (1964).  
***  
Al. Graur, în amintirea unui fost student: Ion Coja.  
 
„Cred că am fost iubit și prețuit de Alexandru Graur mai mult decât meritam! Dar și recunoștința mea, câtă a fost, a fost din toată inima, cu toată dăruirea! Din păcate – sau din fericire, Alexandru Graur nu încuraja semnele de adulație, tehnica intrării pe sub pielea maestrului! Sobru și apropiat totodată, îți impunea o distanță la care te simțeai bine să te afli. În orice caz, i-am inspirat maestrului nostru multă încredere, de vreme ce mie mi-a făcut confesiuni de care alți colegi nu au avut parte.”  
 
***  
Realizări cu totul extraordinare în contextul european de atunci şi nu numai de atunci. Toate, și cu aportul lingvistului Alexandru Graur:  
 
„– au fost redeschise toate şcolile evreieşti din România, închise de regimurile precedente şi au fost înfiinţate multe şcoli noi;  
– a fost creată, pentru prima dată în România, o universitate evreiască;  
– au fost redeschise, pentru evrei, spitalele evreieşti şi azilele de bătrâni care mai înainte fuseseră rechi­zi­ţionate de armată;  
– au fost reînfiinţate cele două teatre evreieşti, de la Bucureşti şi Iaşi;  
– au fost înfiinţate cantine gratuite pentru evreii săraci;  
– evreii aflaţi în lagărele de muncă obligatorie sau în închisori au fost mereu aprovizionaţi cu îmbrăcă­minte şi medicamente;  
– evreii deportaţi în Transnistria au fost aprovizionaţi cu îmbrăcăminte, alimente, medicamente, unelte gospo­dăreşti şi unelte specifice meseriaşilor;  
– cu sprijinul «Centralei Evreilor» au fost readuşi în România – deci salvaţi, din Transnistria cca 2000 de copii orfani;  
– autorii evrei şi-au putut publica o serie de lucrări (numai eu am scos trei)…(cf. Ion Coja, în „Doctrina naționalistă... din 31 octombrie 2019”)  

***  
 
Spicuim din „Dicționarul greșelilor de limbă”, p. 7-24 :  
 
*abnegație înseamnă „părăsirea propriilor interese pentru a le satisface pe ale altora  
 
*acatist, cu accentul pe –ca-,  
 
*ac cu gămălie, nu ac de gămălie  
 
*adagiu înseamnă „maximă” nu „adaos”, provine din lat. „adagium  
 
*adversitate înseamnă „împrejurare potrivnică”, nu „dușmănie”  
 
*aeronaut, cu accentul pe –na-, în patru silabe: a-e-ro-naut, la fel: a-e-ro-nau-ti-că  
 
*alandala, din ngr. Alla ant `alla, `unele contra altora” ambiguu, din lat „ambiguus”  
 
*amploaiat, din fr. „employe”; la fel, loaial  
 
*analog, analogă, nu altfel!  
 
un articol de Florica Patan  
9 iulie 2019  
 
Referinţă Bibliografică:
ALEXANDRU GRAUR / Florica Patan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3113, Anul IX, 10 iulie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Florica Patan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florica Patan
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!