CUVÂNTUL  

„Iar ți-a scăpat antena, ți-o mai pun o singură dată în mufă și mai ai și tu grijă, că nu vin eu de la firmă , să-ți fac ție vizionarea plăcută și lasă că vezi tu ! că până acum nimic n-a fost destul de bine, dar tu crezi că eu sunt de fier , și ce dacă ai împlinit o vârstă, acu’ să-mi spui cuvântul ăla, parola ! să mă duc iar la bancă, nu l-am uitat , dar pur și simplu îmi stă pe limbă ! ce cadou să-ți fac? nimic nu-ți place, cum „nesimțitor„ ? și ce -i cu banii , lasă că nu i-ai făcut tu, ce faci tu cu niște cuvinte pe care nu știu de unde le scoți , ce , crezi tu că erai aici, fără mine ! da’ nici nu mai eram împreună, că doar nu-s prost să te țin pe tine, vreo frumoasă, ca pe o regină, unică în lume, lasă că mi-a părut rău, deși nu meritai !! să te văd aici, la cratiță, da’ crezi tu că mie mi-e ușor , mi-a trecut viața între firmă și casă, altceva ce? că așa ai vrut tu, mereu tu ! și zi-mi odată cuvântul ăla, că nu glumesc … dar acum gata cu mofturile, să vezi și tu cum e fără mine, bine ți-o fi ! vezi mai întâi să-mi spui concret ce parolă am la certificatele alea de depozit că nicicum nu-mi amintesc, cum nu știi ??!  

Și ce dacă nu ți-am spus, tu trebuie să știi că doar altă treabă n-ai !! toată ziua stai cu o carte în mână, tot scrii în dosare, numai tu știi ce ! nici nu mă impresionează, eu cărțile le-am citit înaintea ta, păpușică, ce mai știi tu din Divina Comedie, mai știi ceva? eu am citit-o toată și chiar mi-a plăcut, ce dacă știi tu toate cuvintele, ceea ce eu nu cred ! câți bani ai făcut tu din asta, nimic ! doar bibelouri prin casă , la care nu se uită nimeni și nici măcar nu-mi plac, ai stricat niște bani degeaba, ui’ la mine , eu am făcut o casă, ei , da! aici rămâne , ce știi tu, că nu ai avut două buzunare la spate ca mine, fără mine erai pe nicăieri, cum sunt toate femeile care n-au bărbați, știi tu măcar de ce urcă bărbații pe Himalaia sau coboară pe fundul oceanelor, te-ai gândit ?! niciodată nu te-ai gândit la asta ! treaba ta e să stai într-o zonă de confort și să comanzi pe prostu’ de mine, gata mereu la raport, da’ ui’ că s-o gătat, că eu nu mi-am trăit tinerețea și viața, s-au dus habar n-am unde și când, abia acum m-am trezit ca dintr-o beție, dar niciodată n-am fost băut, ți-am mai spus asta , și nu m-ai crezut! poate, zic poate ! am fost obosit… ! acuma abia știu eu ce vreau, nu te mai las eu pe tine să mă dirijezi, că nu sunt orchestră ; și nu mă mai ține de vorbă , că ți-am spus că am treabă, concentrează-te și dă-mi odată cuvântul ăla, că e de aici , din casă , aplică naibii filozofia aia a ta, concret : tu, subiect al cunoașterii și unde e obiectul cunoașterii ? că asta caut eu !  

Siiigur, a intrat în disoluție ! bine-bine !!  

Și ce faci tu cu teoria aia a ta , nu ziceai că poți reconstitui obiectul prin Terțul Exclus ? aplică, mamă dragă, nu te țin aici ca pe o coțofană, degeaba, uite că nu poți, dar mie îmi trebuie parola, gândește-te bine la asta pân’ diseară, când mă întorc, mă duc să-ți iau cadou, ca să taci , să nu te mai aud !  

Și stai să-ți spun, ca să știi, eu mă duc la firmă și vin acasă, tu mă iei de nou, da’ fă bine , dragă, ia-ți mașină și carnet, ce mă tot plimbi tu pe mine prin Bucegi , în pantofi de 118, prin bolovanii ăia, să vezi tu Babele și Sfinxul, că sunt eu sătul de bolovanii de la Vingard, eu am vrut să văd marea, tu m-ai dus și la munte , să vezi floarea de colț, cu bebe în brațe, și hăinuțe , și biberoane în plasă, am văzut și marea , e drept ! mi-a fost destul, v-am cărat pe toți pe umerii mei…  

Cuvântul ! de-l găsesc , știu eu ce fac cu el, pentru tine are greutate, pentru mine are valoare, maaare valoare ! exact aia pe care am depus-o, scot toți banii și-i pun la ciorap, găsesc eu un loc prin toată casa asta , nu-ți fie teamă, că-l țin minte, că știi că eu nu uit, lasă că văd eu când și dacă divorțez, că nu ești în stare de un cuvânt , atâta ți-am cerut și eu, un cuvânt ! și n-ai vrut, asta e , n-ai vrut și pace !  

Da ! lasă că știu eu prea bine stilul indirect liber, mulțumesc, n-am nevoie, gândurile astea-mi sunt , ca să nu mai spun și altele, să-mi repeți că-s rău și nesimțitor , nu că ești tu vreo frumoasă, că nu ești ! dar am fost făcuți unul pentru celălalt și de-asta mi-e necaz !!  

Florica Patan, CUVÂNTUL  

Pitești, 2015.