Îmbracă-mă noapte în stelele tale
Pune-mi pe umeri luceafăr și lună,
Și pulberi de aur din a Raiului vale
Iar din flori de vis dăruiește-mi cunună,  

 

Îmbrăcă-mă-n licuricii dorințelor mele
Ca să zburd în voie pe câmpia de vise,
Pe ea construi-voi de iubire castele
Și speranțe frumoase ce n-or fi ucise,  

 

Să-mi fii noapte stelară, foarte aproape
Și să-mi cânți serenade de-amor,
Niciun semn de-al meu să nu-ți scape,
Iar dragul din stele să-mi curgă izvor!  

 

Sunt în întregime cu aur pictată
Și sufletul îmi este din fosfor curat,
Cântă văzduhul cu voce-adunată
Pentru gându-mi pur și criogenat!  

 

În lumina lunii zâmbesc trandafiri,
Orele se scurg în parfumuri divine,
Mă încarc cu atâtea frumoase-amintiri
Și simt o adâncă mulțumire în mine!  

 

Îmbracă-mă noapte, cât pentru o viață,
Cu stelele tale de dulce lumină,
Pune-mi în suflet un ghem de speranță
Pe care să-l deșir din bolta-ți senină!