CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Reportaj >  





Extinzând... Extensica!
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Profesorii chinezi Cai Wen, Yong Chunyan, Weihua Li prezintă „Extensica” la Institutul de Mecanica Solidelor pe 29 mai 2013. Pe 30 mai, prezintă la Facultatea de Electronică (din cadrul Universităţii Politehnice) din Bucureşti.  
  
 
  
28.05.2013 – În Bucureşti, cu chinezii şi domnul Vlădăreanu, la Muzeul de Istorie, am văzut: Columna lui Traian (reproducere), Comorile Chinei, şi Tezaurul Istoric (românesc).  
  
Mers pe Lipscani.  
  
Biserica domnească „Buna Vestire”, ctitorită de Mircea Ciobanul în anul 1559.  
  
Turul capitalei (Bucharest Beautiful): 25 RONI.  
  
 
  
Întâlnit pe domnişoara Cristina Stamin, asistenta universitară a lui Ovidiu Şandru. Discutat prin celular cu Mihai Căruţaşu, secretar al AOŞR. I-am telefonat şi lui Mărgărit Pavelescu (secţia de fizică a AOŞR), dar n-a răspuns.  
  
 
  
Învăţăminte pentru viaţă: fii pozitiv, studiază mereu, fii activ, bea ceai/ cafea/vin (moderat), suc zilnic, să râzi, să dormi suficient, să-ţi speli şi cureţi (floss) dinţii...  
  
 
  
În tomul său, recent publicat, „Supermatematica”, vol. 1-2, ed. Politehnica din Timişoara, profesorul Mircea Eugen Şelariu defineşte şi „Funcţiile Supermatematice Smarandache în Trepte”. M-am simţit măgulit.  
  
 
  
Limba română are scriere fonetică, dar neologismele engleze care intră în limbă păstrează scrierea semantică anglofonă:  
  
Service – serviciul maşinii, reparaţii (pronunţat în româneşte „servis”);  
  
Computer – „compiuter”  
  
Site sau sit sau sait (referitor la web), ducând la o hibrizare: scriere fonetico-semantică.  
  
 
  
Nu fusesem niciodată la Ateneu. Spectacolul susţinut de pianistul Costin Filipoiu (născut în 1979 la Bucureşti).  
  
A studiat la Berlin. Concerte în Germania şi România. Interpretează din Brahms, Beethoven, Bach, Chopin, Schubert, Enescu, Scarlatti.  
  
Expresivă, cu mult suflet, interpretarea pianistului. Are şcoala germană.  
  
 
  
 
  
E o durere să conduci prin traficul bucureştean... Grămezi de maşini, se încalcă liniile, nu e loc de parcare...  
  
Îi ducem la restaurantul chinezesc Nan Jing din capitală.  
  
 
  
La Braşov, cu chinezii.  
  
Conduce profesorul Vlădăreanu. Întâlnim pe Nicolae Pop, profesor la Universitatea din Baia Mare.  
  
Vasile Berinde, profesor de matematică din Baia Mare, şef de departament, zice că sunt cel mai citat matematician român. Nu ştiam.  
  
 
  
31.05.2013 – La Universitatea „Transilvania” din Braşov, catedra de Inginerie Economică şi Sisteme de Producţie.  
  
Chinezii beau apă caldă (ca să le dea energie).  
  
 
  
Facem cunoştinţă cu prof. dr. ing. Romeo Cioară, editorul şef al revistei ştiinţifice „Recent”, apoi cu Mihai V. Ionescu, şeful departamentului.  
  
Pe colonelul Vasile Şandru îl văsusem la careul de dimineaţă al Academiei Militare a Forţelor Armate, unde eu şi domnul Vlădăreanu suntem cazaţi.  
  
Profesorul Mircea Boşcoianu, de la Academia „Henri Coandă” a Forţelor Aeriene din Braşov, ne-a condus.  
  
Prof. Gavrilă Calefariu ne propune să mergem la Institutul Confucius. Prof. Sorin Barabaş ne-a acompaniat.  
  
 
  
România părea curată, aranjată, frumoasă, văzută de pe autostrăzi.  
  
 
  
Vizităm Colina Universităţii „Transilvania”, Sistemul solar; în depărtare se vede Cetatea Braşovului.  
  
 
  
Îmi continui jurnalele instantanee... Nu mai am timp de detalii.  
  
 
  
La Institutul de Cercetare a Universităţii „Transilvania”, profesorul Radu Munteanu de la Universitatea Tehnică din Cluj zicea: „Bucuraţi-vă de studenţii pe care-i aveţi acum, fiincă mai târziu va fi şi mai rău.”  
  
Decanul de la Matematică, Marin M. Marin din Braşov, l-a avut ca profesor la Iaşi pe renumitul matematician Constantin Corduneanu. Şi dl. Corduneanu îi spunea, apropo de numele studentului Marin Marin: „De două ori Marin şi niciodată oltean?”...  
  
La Institutul de Cercetări am văzut un scanner 3D, plus freze şi triunghiuri electronice. Tăierea metalului cu jet de apă şi nisip la precizie de 8 microni. Procesul de sintetizare (întărire a pulberii).  
  
 
  
Am aflat numărul de telefon al profesorului braşovean Mihaly Bencze prin Ovidiu Pop, tot matematician, dar din Maramureş.  
  
 
  
Omul grăbit e omul greşit (proverb). Dar nu întotdeauna!...  
  
 
  
Cu familia Pop din Baia Mare am vizitat castelul Bran. Actul de începere a construcţiei a fost la 19 noiembrie, 1377, când regele maghiar Ludovic de Anjou a vrut să apere trecătoarea Bran, la graniţa dintre Ardeal şi Ţara Românească, de incursiunile otomane. Castelul a fost ridicat de braşoveni pe cheltuielile lor, iar în 1382 era gata. La începutul sec. al XV-lea, Cetatea Bran este încredinţată lui Mircea cel Bătrân, iar, după moartea acestuia, voievodului Transilvaniei, prin bunăvoinţa principelui Sigismund de Luxemburg.  
  
 
  
La Castelul Bran, cu familia Pop din Baia Mare.  
  
Vlad Ţepeş trece prin Bran în anul 1459 pentru a ataca Braşovul. Regele maghiar Vladislav II Jagello cedează braşovenilor fostul Bran la 1 ianuarie 1498 pentru o perioadă de 10 ani, împrumutând de la aceştia 1.000 de florini. Regele, neplătindu-şi datoria nici după 10 ani, nici mai târziu, după 25 de ani, castelul rămâne sub stăpânirea braşoveană definitivă.  
  
Şi Mihai Viteazu s-a oprit la castel în drumul său spre Alba Iulia în 1596. Doamna Stanca, soţia sa, l-a aşteptat aici, când graniţa dintre Muntenia şi Transilvania este mutată la Fundata. Importanţa fortificaţiei scade la 1836.  
  
În 1920, oraşul Braşov donează castelul reginei Maria şi Regelui Ferdinand, Suveranii României Mari. Arhitectul ceh Karol Loman îl restructurează, iar Regina Maria îl transformă într-o confortabilă locuinţă, fiind alături de Balcic (din fostul Cadrilater românesc) reşedinţa ei preferată. Regina Maria a decedat pe 18 iulie 1938 la castelul Peleş, din Sinaia, lăsând moştenire castelul Bran fiicei sale, principesa Ileana.  
  
Inima Reginei Maria a fost îngropată la Balcic, conform dorinţei sale. Însă, caseta cu inima ei a fost adusă la Bran în 1940, când România a pierdut Cadrilaterul, apoi mutată într-o capelă.  
  
Principesa Ileana s-a căsătorit cu arhiducele Anton de Habsburg şi au avut şase copii.  
  
La 18 mai 2009, Castelul Bran este retrocedat copiilor principesei Ileana de România (Dominic Habsburg Lothringer, Maria-Magdalena Hobshauer, şi Elisabeta Sandhofer), iar la 1 iulie este deschis ca muzeu privat.  
  
 
  
Când eu eram elev la Şcoala generală, am învăţat despre Vlad Ţepeş c-a domnit între anii 1456-1462, iar ulterior s-au descoperit în arhivele istorice încă două domnii scurte, de câteva luni, ale sale (in anii 1448 şi 1476).  
  
Scriitorul Bran Stoker din Irlanda a publicat un roman numit „Dracula” în anul 1897, al cărui personaj principal este contele Dracula, un prinţ transilvănean din sec. al XV-lea, înfăţişat ca un vampir băştinaş, însetat de sânge.  
  
Se creează o confuzie între Dracula şi Vlad Ţepeş, care fusese domn al Ţării Româneşti, dar copilărise în Transilvania.  
  
Tatăl lui Ţepeş, supranumit Vlad Dracul pentru că purta stindardul cu Ordinul Dragonului, dat de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg pentru că luptase pentru apărarea crucii. „Dracula” înseamnă în limba slavonă „fiul dracului”. Cartea lui Stoker a fost tradusă în multe limbi şi ecranizată de F. W. Mornau (1922), T. Browning (1931), T. Fisher (1958), F. F. Coppola (1992) etc.  
  
Castelul în stil gotic este plasat pe o stâncă. Avea guri de tragere cu tunul înspre drum, însă, mai târziu, acestea au fost transformate în ferestre. Intrarea se făcea pe o scară mobilă (ca-n Evul Mediu).  
  
Este renovat în 1723 şi 1883-1886. Are un foişor de lemn, de unde străjerii supravegheau trecătoarea.  
  
Donjonul (cel mai important turn) avea un acoperiş în pupitru spre a împiedica incendierea fortului, plus multe creneluri.  
  
 
  
Plouase tot timpul în Poiana Braşov (care a devenit azi staţiune pentru les nouveax riches - noua burghezie), inaccesibilă lucrătorilor mărunţi.  
  
Mi-am cumpărat o umbrelă cu 15 RONI.  
  
 
  
Ajunşi la Braşov: chinezii, eu, domnul Vlădăreanu, colonelul Şandru şi un elev-militar ca şofer.  
  
Saşii şi cavalerii teutoni au construit între 1211-1225 prima cetate medievală în satul Râşnov (denumit şi satul trandafirilor: Rosendorf, în anul 1388).  
  
Regele ungur Carol Robert de Anjou atestează documentar aşezarea în anul 1331.  
  
Invazia tătarilor pustieşte Ţara Bârsei în anul 1335, totuşi Cetatea Râşnov rezistă. Dar în anul 1421 este atacată de otomani, care renunţă şi se îndreaptă spre Braşov, pe care-l distrug (deoarece era refortificat).  
  
Stilul fortăreţei este gotic şi cuprinde Cetatea de Sus şi Cetatea de Jos. În 1612, asediată de Gabriel Bathory. Tunurile sunt dărâmate cu ghiulele. Turnul principal este denumit ulterior Bathory. În zona turnului s-a găsit un tezaur de 411 monede de argint în anul 2001.  
  
Fortăreaţa a fost parţial distrusă în urma cutremurelor din 1580 şi 1802, precum şi a incediului din 1718.  
  
În interiorul fortăreţei se trăia ca într-un târg, în 80 de căsuţe.  
  
 
  
La Institutul Confucius (chinezesc desigur) din Braşov, deschis în martie 2012, se predă limba chineză, la nivel de începători şi mediu. Încă 200 de studenţi români au luat cursuri de chineză. Au evenimente şi conferinţe despre cultura chineză. Se organizează concursuri de ping-pong. Există trei profesoare de chineză, predând prin engleză, dar şi direct din română.  
  
Directorul român este prof. Dr. Andrei Bodin, iar directorul chinez este Yong Zhaoyu. Dna Florescu este administratoare.  
  
Există 400 de Institute Confucius în lume şi tinde să depăşească numărul institutelor „Goethe” germane şi a celor culturale franceze.  
  
Sunt trei Institute Confucius numai în România: la Braşov, la Cluj, şi Sibiu. La Bucureşti nu există!  
  
 
  
Cristina Bălan zice în celular: „Eşti un savant cu suflet de poet.” (Fiindcă mă văicăream că nu-mi găseam cardul de credit.)  
  
 
  
O fugă nebună, nebună, nebună prin viaţă. Asta fac, nu mai trăiesc. Nu mai am timp...  
  
 
  
Între Răşinarii lui Cioran şi Bălceştii mei poate fi o asemănare? Mi-era dor nespus de Olteţul meu, de stadionul cu iarbă, de viaţa arhaică de care nu mă pot detaşa „şi-n lumea mare” prin care mă învârt, şi în locurile exotice pe unde călătoresc sunt tot un ţăran, mă port ca un copil. Cioran detesta şi iubea „acest blestemat, acest splendid Răşinari” (în scrisori către cei de acasă). Eu am iubit Bălceştiul, dar acum începe să se înstrăineze de mine. Depărtarea, distanţa îşi spun cuvântul.  
  
 
  
Citesc revista „Iceberg” editată la Braşov de Adrian Lesenciuc. Am asistat la o lansare a numărului 1 pe 2013, în Turnul Artelor.  
  
Am discutat şi cu Virgil Borcan, profesor de franceză la Facultatea de Litere din Braşov. Mi-a stârnit interes „transmodernismul” despre care Horia Munteanu a scris două manifeste. (Rămâne de investigat pe mai târziu.)  
  
Dintre editori, îl mai cunoşteam pe Ion Brumaru de la vechea „Astra”. Numere „Iceberg” dedicate unor personalităţi: Cioran, Nichita, etc.  
  
 
  
01.06.2013 – La Sinaia, Hotel Pallas, cu domnul Vlădăreanu şi profesorii chinezi: Dr. Cai Wen, Dr. Weihua Li, şi Dr. Yang Chunyan.  
  
Ciudat că etimologia patronimului oraşului vine de la arabi şi anume, de la Peninsula Sinai.  
  
Spătarul Mihail Cantacuzino, în anul 1675, rătăcea pe timpul iernii pe Valea Prahovei, prigonit de aprozii lui Gheorghe Duca. Spătarul a ajuns la schitul de călugări Sf. Nicolae, reconstruit de un tâlhar pocăit, Nicolae Grozea din Breaza.  
  
Mihail Cantacuzino a jurat că dacă va scăpa cu viaţă, va face o mănăstire în aceste locuri sălbatice, pe malul pârâului Peleş. După ce fratele lui a pus mâna pe tronul Ţării Româneşti, soarta Cantacuzinilor s-a schimbat radical.  
  
Mihail şi mama sa Ilinca au vizitat Palestina şi peninsula Sinai şi au fost profund impresionaţi de mănăstirea Sinai (1681).  
  
Mănăstirea Sinaia a fost construită între 1690-1695, iar la sfinţirea ei a participat şi Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti. În timpul domniei lui Mihai Şuţu, s-a alcătuit un cătun de scutelnici din 24 de familii, care avea ca sarcină paza mănăstirii.  
  
În 1802 şi 1821 (după revoluţia lui T. Vladimirescu) turcii ocupă mănăstirea.  
  
Între 1843-46, mănăstirea este lărgită. Se construieşte o şosea între Câmpina şi Ardeal între anii 1847-1865. Mănăstirea e ocupată de trupele ruseşti între 1848-1850 şi de austrieci între 1854-1858.  
  
Principele Carol al României şi soţia lui, pricipesa Elisabeta, îşi petrec verile la mănăstirea Sinaia începând din anul 1866. Castelul Peleş, ridicat de regele Carol între 1875-1883, va fi locuit de perechea regală în perioada 1896-1914.  
  
Iar castelul Pelişor, alăturat, e ridicat între anii 1899-1903, conform planurilor arhitectului ceh Karel Liman. Pelişor a servit ca reşedinţă a prinţilor moştenitori Ferdinand şi Maria până în anul 1914, când a decedat regele Carol I, după care a fost transformat în muzeu. Castelul Peleş, în stil neorenascentist, îmbină stiluri diverse: baroc, german, hispanic etc. şi cuprinde ornamente, decoraţii, vitralii, precum şi colecţii de tablouri, armuri, covoare şi ceramică de artişti înzestraţi.  
  
 
  
02.06.2013 – De la Sinaia ne întoarcem cu maşina la Bucureşti. La Palatul Regal vizităm Galeria de Artă Europeană şi apoi Galeria de Artă românească, monumentul lui Ghilduş, şi Statuia lui Carol.  
  
După care, mi-am luat bagajul din Calea Griviţei, iar doctorandul Victor Vlădăreanu, fiul profesorului Luige Vlădăreanu, m-a dus la aeroport.  
  
 
  
Otopeni. S-a ridicat avionul...  
  
Adio, România ! Când o să revin?  
  
Referinţă Bibliografică:
Extinzând... Extensica! / Florentin Smarandache : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3516, Anul X, 16 august 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Florentin Smarandache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florentin Smarandache
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondator: George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!