CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Reportaj >  





Un seminar NATO în Bulgaria (II)
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
“Barocul stalinist”
Mai 2005 – Bulgarii înțeleg rusește, doar limba lor este slavă.  
  
Numărarea până la zece: 1 – edin; 2 – dve; 3 – tri; 4 – cetiri; 5 – pet; 6 – shes; 7 – sedâm; 8 – osâm; 9 – devet; 10 – decet.  
  
Dintr-un bazar cu vechituri cumpăr o păpușă rusească, Matrioșka. O desfac prin răsucire și-năuntru e altă păpușă la fel, dar mai mică. Și tot așa, de patru-cinci ori.  
  
Cuvinte bulgărești: godina = an; zmei = an.  
  
*  
  
Biserica are forme rotunjite, iar bazilica formă rectangulară.  
  
*  
  
Găsesc câteva cuvinte precum cele românești sau foarte apropiate: kompot = compot; sos = sos; meniu = meniu; rumânski = român; curva = curvă; bakshish = bacșiș.  
  
*  
  
La Restaurantul “Bai Ghenciu” am întâlnit niște francezi participanți la un congres medical.  
  
*  
  
Clădirea Parlamentului, pe strada Kniaz Dundukov, fosta clădire a PC Bulgar. Pe vremea lui Todor Jivkov (secretar general al partidului și șef al Consiliului de Stat), avea o stea în vârf, care a fost dată jos. Bulgarii numesc aceste arhitecturi “baroc stalinist”! Solide, masive, uniforme.  
  
 
  
“Rotonda” – cea mai veche biserică!
Steagurile NATO (27), printre care îl zăresc și pe cel românesc.  
  
Reședința președintelui Gheorghi Pârvanov și a primului-ministru Simeon – Simeon Borisov Sakskoburggotski (Simeon Borisov de Saxa Coborg Gotha), născut în 16 iunie 1937, este fostul Simeon al II-lea, ultimul țar al Bulgariei, în perioada 1943-1946 și premier al acestei țări din 2001 (până în august 2005).  
  
“Pârvan”, care există ca nume în română (de pildă, Pârvan Vasile), înseamnă în bulgărește primul născut în familie.  
  
Banca centrală.  
  
Numele orașului vine de la Biserica “Sf. Sofia”, Sofia fiind și zeița înțelepciunii. Primul nume al orașului a fost Serdica (de pe vremea romanilor), apoi Sredetz, în Evul Mediu, iar din sec. al XV-lea, Sofia.  
  
“Hram Sveta Petka”, biserică veche, din piatră, scundă. Turcii nu permiteau lăcașuri creștine mai înalte de un om călare și, atunci, ortodocșii le-au adâncit în pământ.  
  
Biserica “Sveta Nedeleam” (în bulgară, “nedeleam” înseamnă duminică; în română există patronimul Nedelea).  
  
O catedrală catolică.  
  
Minaretul unei moschei printre blocuri.  
  
O sinagogă.  
  
Atâta diversitate religioasă strânsă laolaltă în centrul capitalei bulgare!  
  
Cea mai veche biserică din Sofia, “Sf. Gheorghe Învingătorul” (sau “Rotunda”), construită în vremea împăratului roman Caracalla (211-217 d. H.; bulgarii îi scriu numele “Karakal”, de parcă ar fi numele orașului oltean, important nod feroviar). Dacă pietrele ar putea să vorbească, ne-ar spune câte cuceriri peste cuceriri, convertiri peste convertiri, dărâmări și reconstruiri a suferit...  
  
 
  
Bancuri cu americanii
Un banc local: “Imperiile Bizantin, Otoman, Sovietic au cucerit Bulgaria, dar au dispărut. Acum, bulgarii îi cheamă pe americani: «Veniți!». «Nu, e periculos!» , răspund americanii.”.  
  
Multe ruine romane.  
  
Zidurile vechi ale orașului se regăsesc în subteran (secolele II-XIV).  
  
Arhitectura în stil vienez a Palatului Țarului.  
  
Domul sclipitor al bisericii rusești. Mausoleul lui Ghiorghi Dimitrov, lider comunist, a fost distrus după căderea Imperiului Sovietic. El a funcționat ca președinte al Internaționalei Comuniste (195-1945). A fost judecat în Leipzig c-ar fi dat foc Reichstag-ului (Parlamentul german). Însă cea mai bună apărare este atacul, și Dimitrov a demonstrat că, de fapt, naziștii îi dăduseră foc, pentru a crea un pretext de suprimare a comuniștilor (conform istoriei).  
  
Dictatura lui Jivkov a fost mai blândă decât a lui Ceaușescu. Jivkov era reales cu un procent de 99,99%, pe când Ceaușescu, chiar cu 100%!  
  
*  
  
Muzica americană este acum la modă în Bulgaria.  
  
*  
  
Din Sofia, se văd munții Vrâh și Vitosha.  
  
*  
  
Jean Dezert zice că francezii râd de termenul folosit de americani pentru petrecerea la iarbă verde cu fripturi la grătar, “barbeque”, care, printr-un joc de cuvinte în limba franceză, “barb et que” (expresie în care litera “t” nu se citește), care se traduce “barbă și cur”!  
  
*  
  
Albena Tchamova spune un banc cu Bush, citit pe Internet (câte bancuri nu se făceau pe seama lui Ceaușescu, înainte!): “Sub un tablou al lui Newton este scris «Great mind» (în engleză, «Minte uriașă»), sub un alt tablou, al lui Shakespeare, este scris «Big mind» («Minte mare»), iar sub al treilea tablou, al lui G. W. Bush jr., președintele SUA, scrie «Never mind» (joc de cuvinte în engleză: «never» = niciodată; «mind»= minte, inteligență, dar expresia se traduce prin «N-are importanță!», «Nu face nimic!»).”.  
  
Jean Dezert spune că ziarele franceze scriu poante despre alegerile americane: “O grilă cu puncte care nu se disting prea bine și când vrei să le numeri, dispar (ca-ntr-o iluzie optică), iar sub grilă e textul: «~sta-i modul de numărare a voturilor de către americani!»”.  
  
 
  
Scriitori-statuie pe... bancă!
Vili ne plimbă cu mașina lui germană. Ich liebe was ich hab! (Iubesc ce am – mulțumirea de sine) – o etichetă pe bord. Ne pune muzică franceză (Salvatore Adamo, Enrico Macias, Charles Aznavour, Mireille Mathieu), folclor țigănesc din Bosnia (de Goran Bregovici, care trăiește la Paris). Ajungem la Biserica “Boyana”, inclusă în Lista UNESCO a Moștenirilor Culturale ale Lumii. Construită în trei etape: secolele X-XI, secolul XIII și secolul XIX. A fost ridicată lângă Castelul Boyon și a fost menționată în cronica bizantină a lui Scylitzes-Cedrenus în anul 1015, precum și în 1048, când are loc invazia pecenegă.  
  
Cecaumenus descrie în “Strategikon” răscoala țarului Petăr Delyan contra bizantinilor (1040-1041).  
  
Ghidul mărturisește că n-au primit nici un ajutor de la UNESCO pentru renovarea bisericii, numai vorbe goale!  
  
O cheie mai mare decât palma deschide ușa.  
  
Picturile murale sunt de mare importanță pentru arta medievală.  
  
Scene din Biblie. Sfinții nu sunt idealizați.  
  
Imagini de regi și de regine.  
  
Arhitectura și decorațiile reflectă Școala Artistică din Târnovo.  
  
Capela se găsește la etajul întâi (biserica are două niveluri) și are fragmente de frescă originală. Curios că s-au păstrat trei straturi de picturi. La fiecare renovare, zugravii anonimi acopereau imaginile anterioare (nu le ștergeau) și pictau deasupra.  
  
Am văzut și “sfinți militari”, considerați protectori.  
  
*  
  
Bulgarii numără zilele rămase până la intrarea în Uniunea Europeană: 596 de zile.  
  
Așa număram și eu zilele în armată: AMR 78, adică “Au Mai Rămas” 78 de zile până la liberare... Hai Libi!  
  
*  
  
Bijuteria = magazin de bijuterii.  
  
Pe stâlpi, afișe contra intrării în UE și în NATO.  
  
Trecem pe lângă Academia Bulgară de Științe.  
  
Statuia lui Stefan Stambulov (1854-1895), politician asasinat.  
  
Teatrul “Sofia 199”, pentru că are 199 de locuri.  
  
Teatrul Național “Ivan Vazov” (după numele unui scriitor național).  
  
Institutul Francez. Bulgarii, neam slavic, se consideră... francofoni!  
  
Piața de Cărți. Statuile de bronz ale doi scriitori, tată și fiu, dar nu pe soclu, ci stând pe o bancă, Petcu și Penciu Sloveicu (secolele 19-20). Paulo Coelho e tradus în bulgară. Autobiografia lui Stoicikov, celebrul fotbalist bulgar care a ctivat la Barcelona cu Hagi și cu Gică Popescu, acum antrenor al echipei naționale bulgare. Clubul spaniol dăduse pe el patru milioane de dolari.  
  
Referinţă Bibliografică:
Un seminar NATO în Bulgaria (II) / Florentin Smarandache : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3362, Anul X, 15 martie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Florentin Smarandache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florentin Smarandache
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!